4,154 matches
-
Pentru Conformitate Șeful Biur. 3 Mob. Ter. Stat. C.6.T. Maior, N. Condeescu ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 337, dosar 1042, fila 10. Document nr. 18 MINISTERUL AFACERILOR INTERNE BIROUL SECRETARULUI GENERAL Nr. 16815 VIII. 1941 COPIE TELEGRAMĂ CIFRATĂ FULGER TOATE PREFECTURILE - mai puțin cele din Basarabia și Bucovina - și LAGĂRUL TG. JIU LAGĂRUL TÂRGOVIȘTE Luați măsuri ca rabinii și Președinții de Comunități să fie eliberați din lagăre, pentru a merge la comunitatea lor, în vederea propagandei pentru împrumutul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
detașament. Îmi va prezenta registrul să’l văd cu mutațiile la zi. Col., semnătură indescifrabilă. ARHIVA INSHR-EW, RG-25.011, 30.06.1, fila 40. Document nr. 27 ROMÂNIA MINISTERUL AFACERILOR INTERNE CABINETUL SECRETARULUI GENERAL Nr. 10.009 13 Octomvrie 1941 TELEGRAMA FULGER CIFRAT TOATE PREFECTURILE Rugăm luați măsuri ca evreicele să fie întrebuințate în cadrul muncii de folos obștesc, la confecționarea diverselor lucruri pentru armată: mănuși, ciorapi, tricotaje etc. MINISTRU SUBSECRETAR DE STAT GENERAL DE DIVIZIE, I. Popescu ARHIVA INSHR-EW, RG-25.004
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
nu este vinovat că a înapoiat evrei fără aprobarea M.St.M. Rog instrucțiuni. Semnătură indescifrabilă. ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 174, dosar 2985, filele 134-134 bis. Document nr. 89 MARELE STAT MAJOR SECȚIA I-a Bir. 10 TELEGRAMĂ către COMANDAMENTUL I TERITORIAL Stat Major Evreii cari sunt trimiși în Transnistria pot lua asupra lor: 1. Suma echivalentă în mărci germane (emisiunea specială pentru teritoriile ocupate în Est), rezultată din schimbul leilor sau altor monede străine precum și din răscumpărarea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Ilie Dumitrescu ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 148, dosar 2946, fila 126. Vezi și Ottmar Trașcă, „Chestiunea evreiască” în documentele militare române. 1941-1944, Institutul „Elie Wiesel”, Editura Institutul European, Iași, 2010, doc. 311, p. 648. Document nr. 92 TELEGRAMA către COMANDAMENTUL 1, 2, 3, 4, 5, 6 și 7 Terit. COPIE: Potrivit comunicatului M.St.M. Nr. 68661 din 5 Iulie 1942, rugăm trimiteți neîntârziat în Transnistria familiile evreilor infractori cari nu s’au prezentat sau nu au fost
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
1942 al Marelui Stat Major, Secția I, privind categoriile de abateri ce urmează a fi sancționate cu deportarea în Transnistria ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 329, dosar 62, fila 38. Anexa 3. Studiu de caz. Evreul David Margulius Telegrama nr. 180 din 29 iunie 1943 transmisă Marelui Stat Major de către Șeful Cabinetului Militar, colonelul R. Davidescu, referitoare la starea de sănătate a evreului David Margulius, repartizat la muncă obligatorie în detașamentul Predeal ARHIVELE NAȚIONALE ALE ROMÂNIEI, PCM/Cabinet, dosar
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
mult sau mai puțin iscusit, probleme conjugale, birocrația la toate nivelurile, lăudăroșenia, egoismul, oportunismul, parvenitismul etc. Cea mai izbutită dintre proze este Dosarul Urecheatu, în care autorul manevrează un reușit umor de limbaj și de situație, pe modelul caragialesc al „telegramelor”. Tot în 1958 îi apare volumul Noaptea albă, urmat de Născut a doua oară (1960), unde autorul, schimbând registrul și trecând la mediul ostășesc, se simte mai în voie. Va încerca ulterior varianta comercială a romanului polițist, în această formulă
GRECEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287346_a_288675]
-
La zece seara se stingea lumina iar la două dimineața se reaprindea. A fost croitor bun și a avut clientelă bună, simpatizat și iubit de lume. Lucra direct cu fabrica "Șerg", avea un catalog cu niște mostre cu număr, dădea telegramă la Brașov la fabrică să i se trimită materialul și-i spunea omului să vină la data cutare la probă. Ca la o mică fabrică, avea mașini de cusut, avea și un magazin de manufactură și galanterie. Astea le avea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
1864 adună 6.000 de țărani și pleacă în fruntea lor la Ruginoasa, unde „Vodă Cuza ascultă cu voie, fără voie, discursuri și ovatiuni care nu-i făceau trebuința Speriat, exasperat, M. Kogălniceanu trimite la 21 noiembrie 1864, comisarului său, telegrama: „Cunoscând și apreciind concursul ce ați binevoit a da în aplicația legii rurale, am onoare a vă exprima deplină mulțumire din partea guvernului și a vă încunoștința că, această lege devenind deja destul de explicată, misiunea dumneavoastră încetează". Cămătăria a fost larg
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
personalități catolice va lipsi a interveni, încercând a modifica atitudinea acestui ziar față de România" (Ibidem, volumul 19 bis (1920-1931), dosar, f. 454). 954 Iată măsurile propuse de N.P. Comnen într-o adresă trimisă Ministrului Afacerilor Externe, Grigore Gafencu: "1. Toate telegramele de presă Rador să ni se trimeată și nouă pentru a le transmite direct, fără întârziere, Direcțiunei presei Vaticanului, așa cum aceasta și-a exprimat dorința. 2. Să fim autorizați a angaja o persoană, recomandată, deci agreată de acea Direcțiune-, care
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
rezultate, mai ales întru combaterea propagandei" (Ibidem, volumul 20/1932-1939, ff. 338-339). 955 L'Osservatore Romano a continuat a avea aceeași atitudine de compasiune și înțelegere pentru durerea noastră. Am expediat ultimele numere prin poștă. Revin asupra rugăminții formulată prin telegrama mea nr. 436 de a mulțumi Nunțiului pentru Intervențiunea Papei la Budapesta și atitudinea presei catolice și pentru ajutorul trimis refugiaților, anunțat prin telegrama mea nr. 443" (Ibidem, volumul 21/1940, f. 88). 956 Iată ce a afirmat episcopul de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și înțelegere pentru durerea noastră. Am expediat ultimele numere prin poștă. Revin asupra rugăminții formulată prin telegrama mea nr. 436 de a mulțumi Nunțiului pentru Intervențiunea Papei la Budapesta și atitudinea presei catolice și pentru ajutorul trimis refugiaților, anunțat prin telegrama mea nr. 443" (Ibidem, volumul 21/1940, f. 88). 956 Iată ce a afirmat episcopul de București legat de momentul înființării ziarului Albina (la 18 ianuarie 1924): "Mie Mons. Marmaggio îmi cerea două camere din casa noastră parohială din Baratzia
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
nefiind interesată într-o slăbire a acestora. La 18 decembrie 1981, Nicolae Ceaușescu efectuează o vizită la Moscova, pentru a participa la sărbătorirea a 75 de ani de la nașterea lui Leonid Brejnev, și-i înmânează acestuia ordinul „Victoria Socialismului”. în telegrama adresată celui sărbătorit, liderul român dă o înaltă apreciere aportului lui Leonid Brejnev „la dezvoltarea continuă a raporturilor de prietenie frățească și colaborarea pe multiple planuri dintre Partidul Comunist Român și Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, dintre România și Uniunea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
conflictul sino-sovietic. Din cauză că nu primise direct propunerile românești, guvernul chinez nu a acceptat nici măcar ca vizita lui Maurer la Beijing în 1967 să facă obiectul unei știri - România fiind cu siguranță nemulțumită de această situație. De la stabilirea relațiilor diplomatice româno-chineze, telegramele de felicitare cu ocazia zilei naționale a Chinei trimise de partidul comunist din România fuseseră întotdeauna semnate de Gheorghiu-Dej sau de Ceaușescu. Dar între 1967 și 1969 semnăturile au fost numai ale lui Gheorghe Maurer, șeful guvernului. China și România
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
programate a fost stabilită în ședința din 2 noiembrie 1957 a Biroului Politic. Astfel, adunarea festivă din ziua de 5 noiembrie urma să fie prezidată de C. Pârvulescu, iar mitingul oamenilor muncii din ziua de 7 noiembrie de Florian Dănălache. Telegramă de felicitare către PCUS și guvernul sovietic urma să se transmită numai de la adunarea festivă din 5 noiembrie. La spectacolul de gală din 2 noiembrie cu piesa Tragedia optimistă urmau să fie prezenți Al. Drăghici, Gr. Preoteasa, Leontin Sălăjan și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
n-am reușit să rezolvăm problema printr-o lovitură frontală trebuie să trecem la alte metode. S-a hotărât să instaurăm cu Iugoslavia aceleași relații pe care le avem și cu celelalte state burgheze, legate cu blocul agresiv Nord-Atlantic - ambasadori, telegrame oficiale, întâlniri de lucru etc.”. Poziția lui Molotov în ceea ce privește locul Iugoslaviei pe arena internațională denatura puțin situația reală. Fiind blocată de către URSS și „democrațiile populare”, la începutul anilor ’50, Iugoslavia a fost obligată să dezvolte legăturile economice și politice cu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
le revenea sarcina să rezolve două probleme grele și incompatibile - să reducă tensiunile din relațiile cu vecinul de la sud și, în același timp, să neutralizeze influența iugoslavă asupra opoziției interne. Prezidiul CC al PCUS, în ședința din 12 iulie, analizând telegrama lui Andropov din 9 iulie și înțelegând situația excepțională din Ungaria, l-a trimis urgent la Budapesta pe A.I. Mikoian, cu misiunea de „a ușura situația lui Rakosi”. Dar acțiunile lui Mikoian din timpul misiunii sale în Ungaria (13-21 iulie
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
subșef al Marelui Stat-Major, că generalul Avramescu avea „o atitudine foarte suspectă. Merge singur pe front, își are toată familia la postul de comandă, și familia sa este recunoscută ca legionară”; era reamintit episodul legat de Ion Sângiorgiu. într-o telegramă, generalul N. Dragomir cerea generalului Constantin Sănătescu: „a se lua măsuri imediate contra generalului Avramescu, spre a se evita o catastrofă” (sublinierea ne aparține). Facem precizarea că încă din timpul campaniei din răsărit Avramescu era însoțit de familia sa pe
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Timișoara, adus între timp la București. Descoperit de sovietici, la începutul lunii ianuarie 1945, agentul a fost pus să aleagă între a fi împușcat și a intra în serviciul lor. A optat pentru ultima variantă, acceptând să le dezvăluie textele telegramelor care ajungeau la el, fie cele sosite din străinătate, fie cele care urmau a fi transmise la Viena. Defecțiunea avea să aibă consecințe catastrofale dacă ținem cont de faptul că Schmidt îl informa pe Himmler despre situația din România cu ajutorul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Retegan, care, în cazul de față, „profită” de accesul la Arhivele Ministerului de Externe pentru a dezvălui, cercetând corespondențele diplomatice dintre misiunile românești din străinătate și centrală, o fațetă a evenimentelor din 1989. Este vorba despre 299 documente - rapoarte, informări, telegrame, note - dispuse în ordine cronologică, referitoare la transformările din Polonia, Ungaria, URSS, RDG, Cehia, Bulgaria, Iugoslavia, transmise atât din capitalele țărilor respective, cât și din alte state importante - Franța, RFG, SUA. Sunt incluse și rapoarte privind situația din China și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
americanilor devenise necesară doar după ce sovieticii își exprimaseră dorința de a avea mână liberă din partea ambilor Aliați, iar Churchill, știind foarte bine că acceptarea ideii la Washington era problematică, întârziase să-i scrie lui Roosevelt. întârziase atât de mult încât telegrama lui a plecat doar după ce lordul Halifax, ambasadorul britanic în SUA, adusese deja la cunoștința Departamentului de Stat proiectul „aranjamentului” cu Stalin. Apelul la Roosevelt era inevitabil din cauza refuzului cu care Cordell Hull primise imediat demersul al cărui mijlocitor, probabil
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
CC al PCUS cu privire la lichidarea cultului personalității din 30 iunie 1956 și critica adusă cu acest prilej lui Palmiro Togliatti, liderul P.C. Italian (cf. Ioana Boca, 1956. Un an de ruptură, Editura Fundației Academia Civică, București, 2001, pp. 37-39). `ntr-o telegramă din 23 martie 1956 a ambasadorului american la Belgrad, James W. Riddleberger, era descrisă „uimirea” conducătorilor iugoslavi față de c`t de departe mersese Hrușciov cu Raportul său (Foreign Relations of the United States, 1955-1957, vol. XXVI, Central and Southeastern Europe
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
94. Ibidem. Deși era `nc`ntat de modul `n care a decurs Congresul al XX-lea al PCUS, guvernul iugoslav era convins că este imposibil să-l ataci pe Stalin, așa cum făcuse Hrușciov, fără să lovești concomitent `ntregul sistem stalinist (telegramă din 23 martie 1956 a ambasadei SUA la Belgrad, Foreign Relations of the United States, 1955-1957, vol. XXVI, p. 716). `n lunile aprilie, respectiv iulie ale anului 1956 au fost elaborate două scrisori ale Prezidiului CC al PCUS către organizațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
radio de Chivu Stoica, reluată apoi `n presa de la Moscova și București din 9 decembrie 1956. Astfel, un oficial american de la Legația SUA din București aprecia că România „a obținut per total beneficii mai mari dec`t Polonia”, iar `ntr-o telegramă a Legației către Departamentul de Stat se arăta că „favorurile sovietice acordate României, așa cum a dezvăluit recent primul-ministru, arată bine acum” (ibidem, pp. 111-112). ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr. 135/1956, f. 22. Ibidem, f. 24. Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
răsp`ndit suficient de mult, populare fiind și emisiunile `n limba maghiară ale stației de radio din Novisad, iar biografia lui Tito semnată de V. Dedier și publicată pentru ungurii iugoslavi se transmitea din m`nă `n m`nă. Vezi telegrama lui Andropov către Ministerul de Externe al URSS din 9 iulie privind discuția cu Gero: Sovetskii Soiuz i vengherskii krizis 1956 goda, ed. cit., pp. 137-142. `n alte discuții anterioare cu Andropov, Erno Gero și A. Hegedus au menționat de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Horia Vl. Șerbănescu, Ioan I. Scafeș, Cornel Andone, Ioan Dănilă, Romeo Avram, op.cit., passim. Ștefan Dinu, „Relațiile militare ale României postbelice. C`teva considerații”, Dosarele istoriei, nr. 8/2001, p. 13. Dinu C. Giurescu, op.cit., p. 293 (autorul citează o telegramă expediată de C.V.R. Schuyler superiorilor săi, la 14 februarie 1945, document de la War Departament, Military Archives, National Archives, Washington DC). DJAN Bihor, fond „Inspectoratul de Jandarmi Oradea”, dos. 46/1945, ff. 148-150. Ibidem, f. 257; DJAN Timiș, fond „Inspectoratul de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]