3,283 matches
-
el și comunismul împrumutat din Răsărit. Noroc de unii oameni luminați, care printr-o rezistență tacită au mai încetinit ritmul distructiv al dictatorului. Nu de puține ori îmi ziceam: „Oare când vom scăpa din temniță”? Țara întreagă era ca o temniță cu sârmă ghimpată la granițe, cu securitatea și organele represive care urmăreau atent, și reprimau orice împotrivire! Elitele țării au fost supuse unui regim draconic de exterminare, înfundând pușcăriile și dispărând fără urmă... Îmi ziceam că aș muri fericit dacă
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
obișnuiește în popor și astăzi, când de la Paști până la Înălțare oamenii se salută cu „Hristos a înviat” în loc de „Bună ziua”. Cineva a „ciripit” la urechea stăpânirii aservite Moscovei și profesorul Luca n-a mai ajuns acasă, aniversându-și ziua numelui în temnița din care ulterior i-au venit acasă câteva obiecte personale și... numele incriminat și etichetat drept „dușman al poporului și al orânduirii de stat”... Mă întreb și acum dacă acel coleg, ori colegă, care a înfăptuit o asemenea faptă mai
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
bucuros cu sălbaticul pictat În cele mai țipătoare culori. Am călătorit Înapoi În gând - și gândul se Îngusta tot mai mult, fără speranță, pe măsură ce Înaintam - Înspre regiuni Îndepărtate unde am bâjbâit În căutarea unei deschideri secrete, pentru a descoperi că temnița timpului este sferică și fără ieșiri. Cu excepția sinuciderii, am Încercat totul. Mi-am lepădat identitatea, ca să trec drept o nălucă tradițională și să mă furișez În tărâmurile care existau Înainte ca eu să fi fost conceput. Am suportat mental degradanta
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
create de Bacon În operele lui Shakespeare) și cu micuțele ei embrioane care spionează Înverșunate, din lăcașurile lor naturale, viața amoroasă a părinților lor. La Început n-am fost conștient că timpul, atât de nemărginit la prima vedere, este o temniță. Cercetându-mi copilăria (ceea ce este lucrul cel mai bun de făcut după ce scormonești eternitatea cuiva) Întrevăd trezirea conștiinței ca pe o serie de străfulgerări distanțate, iar intervalele dintre ele se micșorează treptat, până ce se formează blocuri strălucitoare de percepție, Îngăduind
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
traversa un pod, de un bătrân care părea un țăran cu barbă căruntă, Îmbrăcat Într-un cojoc. Îi ceru tatei un foc. În clipa următoare se recunoscură. Sper că bătrânul Kuropatkin, În travestiul lui rustic, a reușit să evadeze din temnița sovietică, dar nu despre asta-i vorba. Ceea ce mă interesează este evoluția temei bețelor de chibrit: acele bețișoare magice, pe care mi le arătase, fuseseră bagatelizate și rătăcite, armata lui se risipise și ea; totul se prăbușise Între timp, ca
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
de tuburile ei bronhice bolnave. Pe toate le-am ascultat: Les Malheurs de Sophie, Le Tour du Monde en Quatre-Vingts Jours, La Petite Chose, Les Misèrables, Le Comte de Monte Cristo și multe altele. Ședea acolo eliberându-și glasul din temnița neclintită a propriei persoane. În afară de buze, una dintre bărbii, cea mai mică, dar cea adevărată, era singurul detaliu mobil al trupului ei voluminos ca al unui Buddha. Pince-nez-ul cu rame negre reflecta veșnicia. Din când În când, o muscă se
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
epurările ce-i afectaseră pe „vechii bolșevici“, eroii tinereții lui, Îi produseseră un șoc salutar, pe care nu reușiseră să i-l producă pe vremea lui Lenin toate gemetele ce răzbăteau din lagărul de muncă forțată de la Solovki sau din temnița Lubianka. Rosti cutremurat de groază numele lui Ejov și Iagoda, dar uitase complet de predecesorii lor, Urițki și Dzerjinski. Deși odată cu trecerea timpului Învățase să judece mai corect problemele sovietice contemporane, nu se ostenea să-și reconsidere ideile preconcepute din
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
să-i oblojim rănile, ce-om putea obloji cârpeală! Prinșii puși la popreală; cele cinci mari pașale, se roagă de Măria ta... începe Duma. Aaa! Ce mai fac turcaleții mei, "Strălucitele pașale ale Împărăției?" Plăcutu-le-a lor păsatul moldovenesc?! Zac în temniță, tremură și-și blastămă cumplita soartă ce i-a aruncat în lanțurile robiei. Să se mângâie, să se mângâie. Curând-curând își vor afla odihna, îi asigură Ștefan cu blândețe. Cad la picioarele Măriei tale și se milogesc de îndurare... Îndurare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ca în cărțile marilor umaniști pe care le-ai sorbit din scoarță în scoarță. Oameni care să moară pentru adevărul lor, din fericire, au fost și mai sunt încă puțini, poate câțiva -, dar ei sunt vânați ca fiarele, aruncați în temniță, arși pe rug, pentru că au comis sacrilegiul de a gândi altfel decât zice dogma. Ei nu reprezintă decât o forță morală, care, în confruntarea cu intoleranța, cu forța brutală, este îngenuncheată. În apărarea blândului Iisus, au aprins ruguri ce te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
apoi întorcându-se spre ea după câteva clipe de gândire, dac-ar fi după mine, ai putea pleca. Dar unde să te duci? Mai ai casă? Mai ai țară? Și-apoi, odraslele de domn nu o dată au înfundat ca ostatice temnițele celor șapte turnuri Edikulé de la Stambul. Să treacă zurba aiasta și-om mai vorbi. Până atunci sunteți "oaspeții noștri dragi"... Da! Sunteți "o singură țară", trei ramuri ale aceluiași trunchi, afirmă Țamblac. Știi când am înțeles eu asta? Când am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
în mână, în luptele de pe Câmpia Mierlei-Cossovo. Ioan Corvin de Hunedoara, "Lumina Lumii", s-a stins cu durerea în suflet că nu și-a văzut visul cu ochii. Vlad Țepeș Drăculea, "Spaima turcilor", trădat, părăsit, putrezește de zece ani în temnițele Vișegradului de lângă Buda. Uzum-Hassan, șahul Persiei Leul Pustiului înfrânt, își linge rănile la Bagdad. Matei Corvinul se războiește el cu turcii, dar mai mult cu gura... Nu s-a ridicat la dimensiunea europeană a tatălui său, Iancu. E tânăr, mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
dar mai mult cu gura... Nu s-a ridicat la dimensiunea europeană a tatălui său, Iancu. E tânăr, mai are timp să crească... L-am rugat pe Mateiaș ca pe Dumnezeu l-am rugat să-l slobozească pe Vlad din temniță, ca, împreună, să stăm de strajă la Dunăre. Am rămas eu... singur... Și, totuși, ai mers înainte... Trebuia cineva să ridice steagul căzut. Am fost noi destul de nebuni să facem începătura... Papa, Veneția, principii Europei, Mateiaș al Ungariei, Craiul Cazimir
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Lauda de pe buze, de nu vine din inimă... Îi dau... Ce să-i mai dau? Îi dau și... și locul meu din Rai! Mie să-mi dea cei cincisprezece mii de oșteni juruiți! Și să-l sloboade pe Vlad din temniță, să ne înțelegem împreună! În rest, să le dea Dumnezeu sănătate, ca să-și poată arăta toată mărirea și toată puterea atunci când or da față cu turcii. Cu sabia în mână e momentul adevărului. Adevărata glorie e stropită cu sânge, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
toată făloșenia lui să recunoaștem Mateiaș e un rege mare. Să-mi dea Mateiaș cei cincisprezece mii de oșteni juruiți în tractat, în frunte cu viteazul Vlad Țepeș Drăculea, pe care, în sfârșit, s-a înduplecat a-l slobozi din temniță ca să-l ridice "căpitan general" al oștirii maghiare... Închipuiți-vă! Cu Vlad! Împreună! Să-i simt cotul! E fantastic! Cât am visat clipa aiasta! "Împreună"!... Vlad mi-a cerut ajutor ca să-și recucerească domnia. Îi plătesc astfel o veche datorie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de la Podul-Înalt!" Face pe prostul! Parcă nu știe! Să și-i scurme în gorganul de cenușă și oase arse, bombăne el sarcastic. Și turcaleții ce s-au bucurat de milosârdia Măriei mele... Să și-i ia, destul mi-au împuțit temnițele și mi-au mâncat păsatul! Altceva! Ce mai pohtește Prealuminatul?! "Să fie înturnați tinerii talieni din Caffa, fugarii pripășiți în Moldova!" De unde să-i iau?! I-am slobozit! Parcă nu știe!? Poate... poate câțiva oploșiți la câte un sân de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ce-i "al nostru" nu va mai fi "al nostru". Mereu te vei întreba: "Oare cel cu care întind în blid nu mă va vinde?" Și, la miezul nopții, zbirii vor bubui în ușă: "Hai!!" Țara toată va fi o temniță largă cât țara. Credința, cugetul, cuvântul ți le vor scormoni trepădușii să afle de nu cumva gândești, au faci, altcumva decât e poruncă de la "Stăpânire"... Siluit la trup, siluit la suflet, nu-ți vei mai aparține... Și mai presus de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
vădană?! Vorbește-i! În numele tău! Al pruncilor! Al lui Dumnezeu! Al Satanei! Amintește-i că-n vinele nepoților curge tot sângele blestemat al Mușatinilor! Spune-i că voi fi răzbunat! Spune-i că vreau să trăiesc! Să mă arunce în temniță! Pe viață! Vreau să trăiesc! Oricum! Nu vreau să mor!!!... Nu vreau să mor!!! Sora plânge în hohote, dar tace, tace... Isaia varsă fiere. Se îneacă... Scuipă fiere...Sarcastic, cu ură, izbucnește: "Dragoste"! O... o scârnă împuțită! O viperă! Viperă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
din zonele românești tradiționale. Pr. Vasile Țepordei și Pr. Sergiu Roșca Îi leagă profesiunea, preocupările și atitudinile comune Începând din 1930 și până În anii senectuții. Au colaborat la aceleași reviste - Raza, Tribuna Tinerimii, Basarabia, au cunoscut Împreună ani mulți de temniță. Ei sunt nedespărțiți la oficierea slujbelor religioase și iau parte la toate reuniunile consacrate Basarabiei. Lor trebuie să le fie alăturată figura poetului Sergiu Matei Nicu, de asemenea teolog, colaborator al acelorași publicații și cu același destin tragic - exilat și
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
citește istoria unui neam, a unei țări sfâșiate în două ca de un paloș, de curgerea tulbure a Prutului. Istoria celor două părți ale aceluiași pământ s-a umplut, de o parte, cu siberii și "pahoduri", de cealaltă parte, cu temnițe și canale de sânge. Purtându-și stigmatul cicatricii acestei sfâșieri, portretele pământului sunt de fapt unul singur, un portret al aceluiași pământ, reflectat în opera lui Potârniche. Acasă este un singur loc de unde provine portretul acestor ținuturi și unde se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
și Gheorghe Gheorghiu de la Fundația Profesor George Manu din București pentru sprijinul acordat în vederea tipăririi acestui manuscris. Prefață Răzvan Codrescu Fără să fi ajuns - din motive pe care ar fi oțios să le analizăm aici - la notorietatea altor memorialiști ai temnițelor comuniste, profesorul Vladimir Dumitrescu (1902-1991) este cunoscut, cel puțin în cercurile legionare, mai ales prin volumul intitulat Închisorile mele (București, 1994, Editura Albatros) Breasla istoricilor și arheologilor, fără să-l ignore, nu pare să-l includă printre reperele ei curente
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
pot însemna însă că aș aproba în vreun fel asasinatele de la Jilava, din noaptea de 26 spre 27 Noiembrie 1940, dar, cu sau fără aprobarea mea și a celorlalți, ea a apărut atunci unor legionari târâți ani de zile prin temnițe și lagăre, schingiuiți și persecutați, dați afară din slujbe și urmăriți de copoii poliției însetate de sânge, având frați, rude și prieteni scumpi asasinați, ca singura posibilitate dreaptă și rapidă de pedepsire a unor criminali a căror vinovăție nu poate
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
îi escortau. La primăria din Dieuze, am decorat mai multe țărănci care oferiseră o supă acestor prizonieri și care, din această cauză, stătuseră la închisoare. Printre ele se afla și o fată de 15 ani, condamnată la trei luni de temniță pentru "insultă adusă onoarei armatei germane". Împărțind, pe ascuns, castroane cu supă, la ora cînd se întrerupsese lucrul pentru odihnă, după îndrumările și cu complicitatea soldatului polonez aflat de gardă, ea fusese surprinsă de un locotenent. Acesta, după ce răsturnase cazanul
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
dramatic nu numai cel care îl contemplă de pe piscurile meditației, dar și conștiința efectiv angajată în acest context, cea care trăiește deplin căderea într-o asemenea dificultate existențială. Dar pentru ea, condiția obținerii unei astfel de înțelegeri este eliberarea din temnița contextului de viață nefericit, scăparea de sub presiunea situațională negativă, ieșirea din labirint. Nu poți gestiona și cataloga dificultatea de ansamblu a unui context decât după ce ai trecut prin acesta. Cât timp te strădui să răzbați, nu înțelegerea globală, ci inteligența
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
moartea își despică valurile spre a îneca viața ce se picură din ochii victimelor nonsensului de ură și egoism întru delir, revărsat asupra lumii fremătânde. Iubirea este așezată pe rugul ferocității dezlănțuite, iar frumusețea înlânțuită în cea mai de jos temniță a urâtului, încoronat drept rege peste inima omului. Cu fiecare ucidere mă mai ucid odată până într-atât încât nu mai știu de câte ori am murit devenind din ce în ce mai fantomatic, devenind fantoma fantomei mele. Aici încep să mă asemăn cu lumea angrenată
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
Plugarii sunt ridicați împotriva "mîrșavilor ciocoi", îndreptați împotriva orașului "de trântori și mișei", cu insinuații de acestea: Ioane, ia seama bine! țara aceasta se razimă pe tine. * Ioane, ești unul, poți fi milioane, vrerile tale nenfrînte să nu le-nspăimînte nici temnița, nici tunul... În ciuda excesului de bravade și profeții, acel soi de autobiografie apăsată, brutală, produsă în numeroase variante, este foarte original: Io, Pătru Opincă, ce-ntr-atîtea moșii n-am doar o șirincă, înfrunt strâmbele legi și năpasta și-n răzmerița ce
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]