3,525 matches
-
calitățile umane ale indivizilor (o psihologie de învingător, un gust al parvenirii, replierea fără speranță, agresiunea directă și cea diplomatică, solidarizarea unor grupuri ca “bande de agresori”). Un cercetător (Sicoe, 1992) identifică chiar și specificul comportamental în funcție de tipul de temperament: colericii devin lideri, organizatori și tribuni; melancolicii sunt victime prin excelență etc. Coada este o “mică societate”, reproduce trăsăturile contextului social larg. Un forum, o aulă, un parlament și un tribunal în care sunt examinate defecțiunile sistemului. Bineînțeles, totul în
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
Balogh și Marilena Preoteasa Tutova - care au montat spectacole în primele stagiuni aveau în Natalia Vronschi unul din pilonii de bază ai concepției lor regizoral coregrafice: Lirismul ce se degaja din mișcările și trăirile sale în rolurile încredințate erau proprii temperamentului său mereu visător. Odată cu prima premieră coregrafică clasică la 19 februarie 1958, în rolul Swamildei din opera Coppelia de Leó Delibes, Natalia Vronschi-Gașler a creat personaje de neuitat: Maria din Fântâna din Baccisarai de Boris Asafiev, Fadetta din baletul cu
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
de învățare adecvate nu numai vârstei ci și particularităților biopsihosocioculturale ale fiecărui copil. În grădiniță ne străduim să aplicăm aceste teorii prin individualizarea obiectivelor, a mijloacelor și metodelor de predare-învățareevaluareautoevaluare. Educația centrată pe copil, cu respectarea diferențelor individuale (privitoare la temperament, priceperi și deprinderi, potențial intelectual, interese, aptitudini) impune ca necesară adecvarea corespunzătoare a volumului de informații, a complexității lor, a metodelor și procedeelor de învățare, permițând fiecărui copil progresul în atingerea acelorași obiective dar pe calea proprie, motivându-l și
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Camelia DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93139]
-
sinteză în loc de o capacitate de integrare a ideilor; Factori de natura motivațională: - impulsul excesiv față de un impuls moderat, - emotivitatea față de un nivel de energie moderat, - discontinuitatea față de perseverență, - anxietatea față de toleranța față de frustrare; Factori determinați de trăsăturile de caracter și temperament:rigiditatea față de mobilitate, - impulsivitate față de spirit de aventură, - automulțumire față de încredere în sine, - autodiscreditare față de spiritul autocritic. Revenind la modul în care majoritatea elevilor înțelege să își efectueze temele acasă, elevii sunt puși în situația de a gândi și de
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Mariana TOTH () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93148]
-
de exemplu casă Beires, la Povoa do Verzim (1973-1976), sau cartierul de locuin?e Sao Victor, la Porto (1974-1977) integreaz? �ntre altele poten?ialul artizanal ?i se impregneaz? cu calit??ile luminoase ale locului. Dincolo de climate, culturi, genera?îi ?i temperamente, aceast? arhitectur? o �nt�lne?te pe cea a lui Aalto. �n afirmarea talentului s?u singular, vene?ianul C.�Scarpa (1906-1978) exploreaz? mai pu?în o specificitate cultural? regional?, dec�ț un eclectism distins al episoadelor dintre cele mai
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
germane decât al celor engleze. 301 El echivalează: drama == persoana a doua, timpul prezent ; epopeea = persoana a treia, timpul trecut; poezia lirică = persoana întâi singular, viitor. John Erskine, care în 1912 a publicat o interpretare a principalelor tipuri literare de "temperament" poetic, este însă de părere că poezia lirică exprimă timpul prezent și, pornind de la ideea că tragedia ar reprezenta ziua judecății -asupra trecutului omului - asupra caracterului său acumulat în destinul lui - iar epopeea, destinul unei națiuni, sau al unui neam
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
profesori extraordinari, buni cunoscători ai mijloacelor retorice. Desigur, la mai toate aceste capitole, Coșeriu îi este superior lui Hașdeu, dar trebuie să ținem cont și de contextul spațio-temporal în care fiecare dintre ei a activat, de norocul, dar și de temperamentul fiecăruia. Și-apoi, faptul că E. Coșeriu s-a nascut mai târziu a constituit un mare avantaj. Și Hașdeu, în vremea să, se simțea dator să sublinieze că "într-un cuvânt, linguistica actuală e mai departe de linguistica lui Schleicher
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
folosul credincioșilor și să tindă la Îmbunătățirea condițiilor materiale de trai În parohie, ca: sădirea de arbori, facerea de punți peste ape, Împodobirea bisericii, Îngrijirea cimitirului și a curții bisericii. La fixarea canonului, preotul trebuie să țină seama de vârsta, temperamentul, cultura, nivelul vieții religios-morale a penitentului, condițiile de viață, iar pe de altă parte trebuie să țină cont de motivul, intenția și scopul sau Împrejurările În care a fost săvârșit păcatul, dacă el se repetă, precum și gradul de căință al
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Veronica Ionela Catană () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92292]
-
didactice - cadre didactice - foruri de conducere - cadre didactice - părinții elevilor 2. Sursele conflictului În categoria surselor se încadrează următorii factori: a. aspectul fizic; b. mediul social / economic; c. aspectul minoritar; d. popularitatea și conformismul; e. performanța școlară; f. caracterul și temperamentul; g. inteligența; h. comportamentul; i. hobbyuri; j. prejudecata. 3. Cauzele conflictelor elevi - elevi · folosirea uni obiect personal fără acceptul posesorului; · lipsa de înțelegere față de celălalt; · obrăznicii; · glume nepotrivite; · pâra; · jignirea; · violență fizică. 4. Metode de soluționare a conflictului: a. abandonul
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
profesionalizarea ca o consecință a dezvoltării sistemului educațional a dus treptat la afilierea instituțională a intelectualului prin munca prestată. Valențele muncii în epoca profesionalizării activității intelectuale au fost redate și în viziunea lui Wolf Lepenies asupra intelectualului european. Pentru Lepenies, temperamentul intelectual formează tipologiile. Pe de o parte, se disting oamenii cu conștiință pozitivă - oamenii de știință, de acțiune, sangvini, cuceritori, cărora eforturile de explicare a lumii nu le mai dau răgaz pentru stări melancolice. În sens contrar se manifestă însă
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
care intelectualul interbelic își duce lupta. Și chiar dacă, la un moment dat, intelectualul tinde să devină profesionist, iar profesionistul intelectual, practicile distincte vor diferenția semnificativ cele două categorii. Cine este însă intelectualul provinciei? Continuând incursiunea în identitatea intelectualului pe axa temperamentului propusă de Wolf Lepenies, am zice că este vorba de un melancolic prin excelență, neadaptat noii ordini postbelice, cu nostalgii după perioadele de înflorire a colțului de țară căruia îi aparține. Anamneza melancoliei nu indică respingerea unui anumit sistem social
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Laurianului, cu un doctorat în drept, politician, inspector școlar, publicist, Iacobeanu este unul dintre exemplele celor ce activează cu succes în mediul intelectual al formării inițiale. Iată cum îl portretizează matematicianul Octav Onicescu, fost elev din generațiile antebelice: "cu alt temperament, în general zâmbitor, dar cu mici violențe repede stăpânite, în general simpatice, pentru cine nu era obiectul lor imediat. Ora de franceză era o desfătare spirituală...."92. Pentru un alt absolvent, Ion Sân-Giorgiu, Iacobeanu apare ca singura figură de dascăl
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în care se percepe copilul și relațiile stabilite cu ceilalți. Gradul de adaptare în familie și școală este evidențiat prin cantitatea detaliilor din produsele artterapeutice, precum și prin prezența ștersăturilor. Siguranța, perseverența pot fi sugerate prin mărimea și calitatea liniilor utilizate. Temperamentele extravertite au predilicția de a colora în tonuri carlde, în timp ce introvertiții preferă culorile terne, reci, închise. Cum poate fi implementată în școală ? Pentru ca toate aceste informații să devină vizibile pentru consilierul școlar, ședințele de artterapie trebuie să se desfășoare într-
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Ioana UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93166]
-
autorului Principiilor de estetică, ocazională, după propria-i mărturisire, s-a făcut mereu din perspectiva istoriei literare. Nu puține cronici publicate în periodicele vremii au trecut, cu schimbări neînsemnate, în monumentala Istorie... din ". În același eseu, Vladimir Streinu scria: "...prin temperament, Călinescu nu putea fi decât în mijlocul luptei, pentru că, fiind vorba de temperament, acest mare critic al culturii române, prin negația uneori sumară, dar cu o viziune totdeauna nouă, prin idiosincrazii tulburi, răscumpărate de elanuri creatoare, prin impulsivitatea lui de ocupant
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
mereu din perspectiva istoriei literare. Nu puține cronici publicate în periodicele vremii au trecut, cu schimbări neînsemnate, în monumentala Istorie... din ". În același eseu, Vladimir Streinu scria: "...prin temperament, Călinescu nu putea fi decât în mijlocul luptei, pentru că, fiind vorba de temperament, acest mare critic al culturii române, prin negația uneori sumară, dar cu o viziune totdeauna nouă, prin idiosincrazii tulburi, răscumpărate de elanuri creatoare, prin impulsivitatea lui de ocupant, dar și de întemeietor, dacă pe unii scriitori i-a victimat, pe
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
este a imaginii concepute prescriptic și acreditată prin talent literar și selectarea expresivă de material istoriografic corespunzător." Exegezei îi găsește în schimb cusururi multiple, unele semnalate nedrept. Descrierea ineditelor eminesciene este socotită, cu suficiență, "simplă rezumare". Relevându-i lui Călinescu "temperamentul său critic deosebit de interesant", "resursele excepționale de scriitor", munca dârză și talentată, Streinu neagă valoarea volumelor II și III. Peste " de ani, în studiul Eminescu văzut de G. Călinescu, criticul nostru traversează cu o privire cordial-comprehensivă și obiectivată impunătoarea biografie
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
inunde regiuni oricât de cuprinzătoare și de înalte, demonstrativ și aproape răzbunător, după legea morală, s-ar zice, a unui Rastignac al culturii sau a unui ocupant, ni se impune ca forță cotropitoare. Valoarea permanentă la care țintește și ajunge temperamentul lui critic este monumentalul, totdeauna evident prin materia multă și aprins până la urmă atât de amănuntul scăpărător, cât și de însuși stilul cantității. În limitele monumentalului, afirmațiile critice, intuițiile, impresiile, asociații, disociații, referința erudită, paradoxul, raționamentele, sofismele și mai cu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Camil Petrescu se impune atenției criticului prin "agerimea vederilor, bătaia lor lungă, impresia radioactivă a emisiunii ideilor, fenomenul în sfârșit de viață, când original, când numai intens cugetat, nealterat niciodată prin studiu erudit, realitate misterioasă a cărei matrice este un temperament unic între noi." Lui N. Davidescu i se impută abaterile de la ordinea estetică și politică (N. Davidescu și controversa Caragialeă din celebrul studiu negator intitulat Caragiale, ultimul ocupant fanariot sau inaderența lui la spiritul românesc, iar Eugen Ionescu (autorul vestitului
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
boli deosebite în copilărie, în afară celor specifice vârstei îrujeolă, rubeolă și oreionă. S-a bucurat de grija și atenția exagerată a mamei și a bunicilor. Creșterea în greutate îi va putea crea probleme de sănătate, nedorite. 6. PERSONALITATEA Aparține temperamentului sangvinic, dând dovadă de echilibru, ritmicitate și o mare Încă de mica a fost independentă și încăpățânata. Nu-i lăsa pe cei din jur s-o ajute și se chinuia să-și rezolve singură Personalitatea sa o va izola de
Caleidoscop by Carmen Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93238]
-
cursul său de Filosofia culturii, la Universitatea din București. În optica acestei concepții, Tudor Vianu invoca promovarea specialistului care nu numai că reflectează la destinul global al culturii, dar se și implică În civilizația țării sale, e creator de valori, temperament productiv, de care cultura românească are cea mai mare nevoie. Astfel, Într-un splendid consens cu intelectualii de frunte ai epocii, C. Rădulescu-Motru, un gânditor angajat, adânc preocupat de destinele societății românești (admițând că „realitatea fiecărui popor stă În ceea ce
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
durată. Performanțele școlare sunt dependente nu numai pe capacitatea intelectuală a copilului, ci și de unele trăsături de personalitate cum ar fi cele care aparțin sferei afective, volitive, motivaționale sau caracteriale. Prin urmare, învățătorul trebuie să cunoască nu numai aptitudinile, temperamentul, caracterul sau alte trăsături de personalitate ale elevilor, ci și motivele pentru care ei învață sau nu învață. Învățătorului îi revine sarcina de a stimula declanșarea dorinței de învățare și crearea unei baze motivaționale optime. Cunoscând natura și caracterul motivelor
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
înalte ale zgomotului. În prezent se studiază acțiunea zgomotului asupra organismului uman, cercetările arătând că nivelul foarte mare acționează negativ, dar și liniștea apăsătoare produce reacții patologice. Fiecare individ interpretează zgomotul în mod diferit. Asta depinde foarte mult de vârstă, temperament, starea de sănătate și factori externi. Sunetele de o intensitate mare afectează aparatul auditiv, centrele nervoase, pot produce reacții dureroase și chiar șocuri. Poluarea sonoră provoacă la nivelul organismului uman o serie întreagă de efecte, începând cu ușoare oboseli auditive
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Bejan Domnica, Carp Costică () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92824]
-
sunt concentrate datoria și atenția mea; nu aici, ci acolo la noi, unde totul moare sub dărâmături; iar pe mine mă apasă tare aceste pietre de moară.” (p.115). Deși avea ideea preconcepută că Franța nu i s-ar potrivi temperamentului său, este surprins să constate cât de mult i-ar plăcea să trăiască într-un orășel francez! La Paris cunoaște precara și puțin organizata editură ce îi publică lui cărțile, YMCA și aproape că nuși poate crede ochilor cât de
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
tentată să facă baia conversațiilor pătimașe: „M-am tras prea mult spre suedeză din dorința mea de a ține limba vie, cu toate că e absurd. Dar cântând în limba maternă și în suedeză oare nu o să-i placă spiritului meu ludic?” Temperamentul ei aprins o împinge spre exuberanța exprimării, ceea ce îi fură energia pe care ar trebui s-o dăruiască operei. Traduce Strindberg, cu gândul că numai morților trebuie să le acorzi atenția traducerii. Are solicitări de la alți confrați care au obsesia
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
militant, al ideilor. Credem că orice idee, dacă este gândită coerent și consecvent, până și în ultimele sale consecințe, îndeamnă și la acțiune, la traducerea în practică, într-o formă sau alta. Nu este numai o chestiune, să spunem, de temperament. Ideile au și o forță energetică intrinsecă. A vorbi, de pildă, despre libertate, democrație, drepturile omului etc. și a nu face nimic, chiar nimic, pentru a încerca, fie și într-o mică măsură, realizarea lor, este un nonsens, chiar o
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]