3,258 matches
-
timp înainte de plecare am studiat harta, am ales traseul, am calculat kilometrii și... leii necesari. Am împărțit la cinci și am obținut imediat creditul individual datorat bătrânei Dacii: 300.000 de lei de persoană. Școlăresc și... cam lumesc! - veți fi tentați a lansa vreo răutate. Așa o fi, dar... eu de unde să scot banii necesari? Iată că v-am și răspuns! Conform hărții studiate, de la Vaslui spre Iași pleacă două trasee, dintre care eu l-am ales pe cel reprezentat cu
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
o formațiune politică nouă. Era acest curent de opinie, cum e și azi, că opozi‑ ția nu ne reprezintă. Și deci să facem o alternativă inte‑ gral nouă, dar necomunistă, neunită nici cu oamenii lui Roman. Foarte mulți intelectuali fuseseră tentați, că intelectualii nu se omorau după partidele istorice și nici nu s-au înscris în ele. Nici partidele astea n-am auzit să fi deschis ele ușa și să fi invitat oameni tineri și bine edu‑ cați. Niște partide care
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
fost un grup academic foarte influent care m-a adoptat, influent pentru că, evident, nu poți să faci promovarea democrației numai în plan pur acade‑ mic. Toți acești oameni au avut de-a face cu administra‑ ția și toți au fost tentați, mai devreme sau mai târziu, să-și vadă teoriile puse în practică. E o mare tentație. Larry Diamond, primul de care m-am apropiat cel mai mult, a acceptat, de exemplu, să se ducă în Irak, sub Paul Brenner, și
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
adăuga numeroase alte excerpte tipărite în diverse reviste de cultură autohtone. Prezentul volum poate înnoi însă această atmosferă, ca retuș la maniera, pripită sau neglijentă până acum, de livrare a documentului biografic și inedit. Acribia investită în ediția de față tentează în primul rând adecvarea la ceea ce este organic într-o biografie, într-o lume parțial închisă pentru că trecută, și doar printr-o regretabilă confuzie ar putea fi confundată cu mania adnotării. Ea corespunde deopotrivă acelui presentiment consacrat printr-o formulă
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
nu în Suedia, nici în vreunul dintre centrele universitare europene unde se pot stăpâni cu mai multă siguranță instrumentele acestei recuperări, rămâne în continuare - chiar și pentru cea care a scris aceste pagini - o enigmă, emblemă peste un incipit care tentează mai degrabă aritmetica unei coerențe durabile decât forma elaborată a unei excelențe aleatorii. Mihaela Timuș (București, iunie-august 2003) Bibliografie fundamentală (utilizată pentru studiul introductiv și adnotările scrisorilor)tc "Bibliografie fundamentală (utilizată pentru studiul introductiv Și adnotările scrisorilor)" 1. Mircea Eliadetc
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
noastre, care este în pregătire. Nu am răspuns, dar ar trebui să răspund că redactorul acestei secțiuni nu ar trebui să Șlocuiascăț în țara noastră, care nu are resurse bibliografice. Dacă va fi creat, postul va fi plătit. V-ar tenta? Se spune că UNESCO va da bani, merită să ne gândim la asta. Nu țin la această muncă, dar știu că pentru moment dvs. aveți o vedere de ansamblu asupra literaturii mai bună decât majoritatea savanților. O știu mai ales
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
revizie finală. Astfel, nu ați avea prea mult de lucru. Ce credeți? Sau, dacă preferați, completați fasciculele despre Mithra. Nu am vrut să-i prezint lui Payot ultima dvs. carte, pentru a nu se speria de tehnicitate; aștept să-l tentez cu o carte mai puțin tehnică. - Cioran tocmai își face corecturile la o cărțulie: Réflexions pour les personnes fatiguées (este exact cazul meu!), care va apărea în februarie. Vi-o voi trimite. șMircea Eliadeț* XIIItc "XIII" WIKANDER către ELIADEtc "WIKANDER
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
din când în când. De exemplu, între 18 și 30 ianuarie 1956 voi fi în Germania. Am făcut imprudența de a accepta - cu câțiva ani în urmă- invitații de a ține conferințe la München, Marburg, Frankfurt. Această călătorie nu mă tentează deloc, dar trebuie s-o fac. În orice caz, voi avea plăcerea de a întâlni câțiva colegi și de a vizita „locul sacru” al istoriei religiilor, la Marburg. Forgerons et alchimistes, gata de un an, nu este încă publicată - fiindcă
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
pentru al 3-lea fascicul. Am primit texte importante de la Gasparini (despre slavi), Marie Delcourt, Stella Kramrish, van Buitenen, Milton Singer, Lanternari etc. Dar cel mai mult mă interesează „review-articles”. Pregătesc unul despre mit (lucrări apărute după război). Nu vă tentează nimic în această direcție? (Gnoză? Maniheism? Iran?...). Dragă Stig, mai am mii de lucruri să vă spun. Dar mă grăbesc pentru ca să vă ajungă această scrisoare - pentru a afla că veniți și că nici o catastrofă nu amenință Șbiataț noastră disciplină la
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
ne-am putea vedea ușor (3 sau 4 ore cu mașina); nu vă duceți în Elveția (Ascona, Lugano etc.), fiindcă plouă cam prea mult pentru gusturile dvs.; Lacurile italiene sunt deschise, se poate respira, este tot timpul brizăetc.; dacă vă tentează acest proiect, vă pot da mai multe detalii de la Princeton. 2. Sunt foarte flatat și fericit în ceea ce privește prezentarea radiofonică. O doamnă suedeză mi-a telefonat de la Washington, i-am spus că vom fi la Princeton până pe 15 mai; va aranja
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
WIKANDERtc "ELIADE către WIKANDER" Paris, 27 martie 1977 Dragul meu Stig, Vă mulțumesc pentru scrisoarea din 13 martie*, pe care tocmai am primit-o, retransmisă de la Chicago. Ultima catastrofă se înscrie în destinul tragic al bietei mele țări. Sunt uneori tentat să cred că soarta României este prefigurată în distrugerea Sarmizegetuzei: Șde șaptesprezece secoleț, nimic altceva decât cenușă!... Aflasem despre moartea lui Alexandru Ivasiuc (pe care îl admiram ca scriitor) și a celor opt sau zece autori, actori, artiști plastici. O
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
este doar un mic intermezzo al producției sale, o deconectare de la solicitantul travaliu științific. Ce-i drept, o deconectare pe 640 de pagini tipărite mărunt, iar noi, cei care nu (prea) suntem răsfățați cu asemenea prestații academice, am putea fi tentați să-l felicităm fie și numai pentru acest lucru. Ar fi fost ciudat dacă în carte n-ar fi apărut mici speculații academice. Dar în rest ea conține multe alte lucruri captivante, întreținând suspansul, astfel încât cei care pot sări peste
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
de carte, a informației (culturii) orale; preistoria... istoriei pe care o trăim indiferent de vîrsta noastră, exact din 15/28 iunie 1914 cînd a început Războiul cel care nu s-a terminat nici azi. Or, chiar și membrii comunității (sînt tentat să spun: colectiviștii...) românești sînt, de multă vreme, alfabetizați, știu să se iscălească, știu să scrie și nu doar două-trei rînduri pe o carte poștală, ci pagini și pagini de denunțuri, la Securitate... Cred că, la urma urmei, totul se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
că exist doar din când În când! Ceea ce aveam, ceea ce posedam era firavul meu trup, dar el era atât de puțin considerat de cei care aveau autoritate - pentru mine, atunci, ani lungi, realitatea echivala cu autoritatea! -, Încât eu Însumi eram tentat de a-l disprețui! Iar spiritul?! Spiritul meu Încă nu se născuse; există oare corpuri fără spirit?! Da, există și, dacă aș fi ironic sau sarcastic, aș spune că e spre fericirea acestor corpuri... Dar nu, nu e adevărat, cel
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
rând” va fi cu adevărat mobilizat de aceste sloganuri. Paradoxul real constă În aceea că trebuie să ne adaptăm la o „fostă adaptare”, cea de dinainte de al doilea război, nici ea dusă până la capăt, acea Românie pe care unii sunt tentați să o idilizeze deși purta deja in nuce relele noastre de azi, corupția, politicianismul, grava discrepanță Între sat și oraș, Între Nord și Sud etc. Dar, se știe, drum Înapoi nu există, În sensul că suntem „locuiți, Îmbibați” de-o
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
În mare, alcătuită din trei țări istorice: țara Românească, la sud, Între Dunăre și Carpații de miazăzi; Moldova, la est, Între Nistru și Carpații răsăriteni; și Transilvania, la apus, despărțită, prin arcul Carpaților, de celelalte două țări. Simplificând lucrurile, am fi tentați să spunem că țara Românească, lipită de Dunăre, se Înfățișează ca predominant balcanică, În timp ce Moldova privește nu numai spre sud, dar și spre nord, către Polonia, și spre răsărit, către stepele rusești, iar Transilvania aparține Europei Centrale și, Într-o măsură
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
a Încheiat cariera În teroare și sânge.<endnote id="22"/> În ansamblu, România Înclina spre dreapta. Era o lume predominant rurală, În sens atât real, cât și simbolic, iar țăranul, cu mentalitatea lui de mic proprietar, nu se lasă ușor tentat de ideologiile de stânga. Paradoxal, chiar stânga românească avea reflexe de „dreapta“. Este cazul „poporanismului“ Înaintea Primului Război Mondial și al ideologiei țărăniste În perioada interbelică. Idealul proclamat era rural, nu citadin: o societate românească de mici proprietari. Departe de proiectul industrial
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
convins să candideze din partea lor pe Theodor Stolojan (prim-ministrul din 1991-1992). Se duplica astfel — În varianta Isărescu plus Stolojan — portretul-robot al „salvatorului“ fără culoare politică bine definită și specialist În finanțe și economie. Plictisită de politicieni, țara putea fi tentată să aleagă un tehnician. Maghiarii au mers cu propriul lor candidat, György Frunda. La rândul lui, Roman și-a depus din nou candidatura. Patru candidați din partea coaliției aflate la putere. Ca și cum coaliția ar fi beneficiat de cel puțin trei sferturi
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
liderul providențial)... Votanții „României Mari“ erau În genere citadini, cu studii medii și relativ tineri, categorii dinamice, care se simt nedreptățite de disfuncționalitățile sociale, de șomaj etc. (În timp ce Iliescu rămânea preferatul țăranilor și al persoanelor În vârstă, categorii mai puțin tentate de revoluționarismul lui Vadim). Iliescu a obținut o victorie de care n-avea motive să fie prea mândru. De data aceasta (spre deosebire de primele două dăți) a fost votat mai puțin de dragul lui, cât din nemulțumire față de regimul Constantinescu și din
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
succedat, iar pe teritoriul locuit În majoritate de români s-au așezat populații de o extremă diversitate. Contradicția fundamentală stă În faptul că acest neîntrerupt asalt al străinătății s-a exercitat asupra unei societăți până nu de mult predominant rurale, tentată de a se Închide În sine. Raporturile cu străinii și importul de civilizație străină au rămas În seama unei elite, care În felul acesta s-a distins În și mai mare măsură de masa populației. Deschiderea spre „ceilalți“ s-a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Columna lui Traian (actul lor de naștere Înregistrat În piatră), dar până după Primul Război Mondial nu s-au arătat prea interesați de raporturi particulare cu Italia. Cu atât mai puțin cu Spania, Portugalia sau cu America Latină. „Panlatinismul“ i-a tentat pe unii intelectuali români spre sfârșitul secolului al XIX-lea. Ca mică țară latină pierdută În marea slavă, România ar fi fost avantajată de o asemenea formulă de solidaritate. Dar, spre deosebire de panslavism și de pangermanism, doctrine care s-au Întâlnit
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
decenii ale secolului al XX lea (a fost — În cadrul mai larg al unui intens curent migrator pornit din Austro-Ungaria — singura experiență românească notabilă de acest gen; până la comunism, românii — popor de țărani legați de pământul lor — nu prea au fost tentați să pornească În lume). Agricultori la ei acasă, au devenit muncitori necalificați În marile Întreprinderi din nordul Statelor Unite (Cleveland, Detroit...). S-au transformat În americani fără să-și dea seama; intenția lor inițială era să adune bani și să se
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și de prestigiu, America a trecut, și pentru români, pe primul loc. Li s-au iertat americanilor și bombardamentele, și abandonarea României. Ei sunt pur și simplu simbolul unei lumi libere și prospere. Firește, unanimitate nu există: românii mai puțin tentați de Occident au optat la un moment dat pentru Serbia și Împotriva Americii. Dar, dintre toate țările, America este cu siguranță cea care inspiră mai multă admirație. Și viața de fiecare zi se americanizează În România, ca pretutindeni. Filmele pe
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Vlad țepeș ne conduce spre tipologia românească a principelui. Având de-a face cu o istorie atât de nesigură (și, de vreo două sute de ani Încoace, cu o nesfârșită tranziție care Îi aruncă dintr-o parte În alta), românii sunt tentați de soluții autoritare. Ei cred mai mult În oameni, În oamenii providențiali, decât În sisteme și proiecte abstracte. „Principele ideal“ la români seamănă destul de bine cu țepeș — și asta e o Înclinare de care românii ar trebui să Învețe să
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
un noian de pagini tipărite, unde la prima vedere nu sunt chiar evidente. Este o operă efervescentă, dar puțin sistematizată. Că place sau nu, Iorga rămâne Însă aproape un fenomen cosmic. Unii dintre tinerii formați În vremea lui au fost tentați să-i urmeze exemplul (deși nu mai era vremea „demiurgilor“, ci a specializărilor). Poate că cel mai aproape de amploarea operei lui Iorga, de filozofia unei vieți care nu se mulțumește cu fragmente, ci aspiră la Întreg, aproape de altfel și de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]