224,754 matches
-
de 120 de țări și teritorii. Aprecierile de audiență a înregistrat noi recorduri de televizare din toate timpurile, cu 10,7 miliarde de privitori din întreaga lume. Jocurile Olimpice centenare de la Atlanta din 1996 au fost transmise în 214 țări și teritorii cu o audiență cumulată de 19,6 miliarde de privitori, făcându-l cel mai vizionat eveniment sportiv din istorie. Taxele drepturilor de transmitere de la Nagano au adus 513 milioane USD în comparație cu 353 milioane USD de la JO de la Lillehammer. 68 de
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
transmitere de la Nagano au adus 513 milioane USD în comparație cu 353 milioane USD de la JO de la Lillehammer. 68 de probe la Nagano sunt transmise în mai multe țări decât orice ediție anterioară a JO de iarnă (în 180 de țări și teritorii) și audiența totală cumulată a fost de 10,5 miliarde de privitori, sub cele 10,7 miliarde cumulate de privitori a JO din 1994, datorită diferențelor de fus orar și condițiilor meteo vitrege. Se consideră că JO de vară de la
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
a CIO se distinge o politică diplomatică orientată spre trei direcții: Este caracteristică perioadei de început a activității organizației olimpice, constând în orientarea către Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 184 înființarea de Comitete Olimpice Naționale pe teritorii care sunt state suverane sau, mai important, care se vor constitui mai târziu ca stat. ⌦ Politica conservatoare este adoptată în perioada interbelică și în special după cel deal doilea război mondial. Deciziile CIO erau, de cele mai multe ori luate, ca urmare
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
dintre Heci și Probota; - Balan - partea stângă de la Podul la Balan, până sub Peter; - Bodești - fost sat în partea de sud-vest a localității Heci (1391), înglobat din 1871 în satul Heci. Se întindea până la pădurea Bodești, care astăzi este pe teritoriul comunei Tătăruși; - Bran - partea de vest a tarlalei „La Târlă” de lângă drumușorul din DJ 208 până „La Liniuță”; - Buleandra - în NV satului Heci, vecin cu „Între Pâraie”. Este un pământ pietros, puțin favorabil pentru agricultură. Numele vine de la faptul că
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
-se pe dreapta Siretului. La vărsare se numește Heciu; - Pe Deal - teren arabil de cea mai bună calitate pentru agricultură, așezat pe terasa medie Pașcani, de o parte și de alta a D.J. 208, de la Heci până la Conțești, atât pe teritoriul Heciului, cât și al Bursucului. Se mai numește și „La Șoseaua Pașcaniului”; - Poieniță - un dâmb din Lunca Siretului din Heci, la est de calea ferată, în direcția Diudiului, unde cândva a fost o poieniță în pădurea care altădată acoperea aceste
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Probota; - Șipoțel - loc de șes, de la baza Dealului Diudiu, cu multe izvoare numite șipote, cu apă potabilă, motiv din care șesul este mlăștinos; - Spini - Între Pâraie; - Stoica - tarla în Dumbrava, situată între locuința familiei Stoica și Hârtoape; - Sub Peter - pe teritoriul Dumbravei; - Țărnuica - teren arabil din stânga D.C. Heci - Tătăruși, începând de la Ion Simina, spre vest, până la Cireș; - Topitorie - lângă Cărămidărie, unde era un bazin, în care lipovenii lespezeni topeau cânepa; - Trestioara - pădure în nord-vestul satului Heci, la hotarul cu comuna Tătăruși
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
la sud de familia Crăciun; - Zăton - loc de la gura de vărsare a pârâului Trestioara (Heci), unde se amenaja un baraj (ca o zătulă), pentru a se prinde pește; - Zăvoi - pădurice din Lunca Siretului formată din plopi, răchite, sălcii, arini, pe teritoriile satelor Buda, Lespezi, Heci;Zăvorul Sirețelului - loc mai strâmt al Văii Sirețelului, înainte de a pătrunde pe teritoriul satului Dumbrava. V.S. 1.3 ISTORICUL CERCETĂRILOR ZONEI În ceea ce privește comuna Lespezi, au apărut de-a lungul timpului lucrări cu caracter general sau lucrări
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
amenaja un baraj (ca o zătulă), pentru a se prinde pește; - Zăvoi - pădurice din Lunca Siretului formată din plopi, răchite, sălcii, arini, pe teritoriile satelor Buda, Lespezi, Heci;Zăvorul Sirețelului - loc mai strâmt al Văii Sirețelului, înainte de a pătrunde pe teritoriul satului Dumbrava. V.S. 1.3 ISTORICUL CERCETĂRILOR ZONEI În ceea ce privește comuna Lespezi, au apărut de-a lungul timpului lucrări cu caracter general sau lucrări speciale asupra regiunilor mai întinse din care face parte și acest sector al Siretului. - 1870, Foethede, în timpul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
citat de I. Simionescu în lucrările sale din 1903 și 1906. - În anul 1910 apare lucrarea lui S. Sevastor privitoare la terasele Siretului. - În 1937 apare lucrarea lui V. Tufescu, „Dealul Mare Hârlău”, care tratează versantul stâng al Siretului de pe teritoriul comunei Lespezi. - În 1948, C. Martiniuc, cercetând formațiunile sarmațiene dintre Valea Siretului și orogenul carpatic arată că sedimentele ce apar la zi cu sectorul Tătăruși, care este pe aceeași latitudine cu Lespeziul aparțin volhinianului și unei zone de tranziție spre
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
piese de silex și gresie, de aspect gravitian, topoare din marnă aparținând eneoliticului, precum și fragmente ceramice de tip Noua (Cercetare V. Chirica, M. Tănăsachi, 1983, p.339; Colecția Școlii Hârtoape și Dumbrava.) Urme de locuire din perioada comunei primitive de pe teritoriul comunei Lespezi La Heci, lângă pădurea Trestioara, au fost găsite două topoare de silex (Colecția Școlii Heci, prof. Ioan Ciubotaru). La Gafițeni, la 700 m est de Dealul Peter, s-au mai cules fragmente ceramice și de idoli de tip
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
linii de apărare (Valul lui Traian) ale cărei urme sunt semnalate de mai mulți autori și la Lespezi, pe vârful Dealului Stolniceni, care trece apoi în județul Suceava pe la Preutești, pe coasta dealurilor dintre Șomuzul Mare și Șomuzul Mic. De pe teritoriul comunei Lespezi provin mai multe monede romane, aflate în colecția lui Traian Bița din Pașcani. Sunt urme de locuire din secolele al III-lea, al VII-lea, al X-lea, al XIIlea, al XIII-lea, al XIV-lea și al
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Bița din Pașcani. Sunt urme de locuire din secolele al III-lea, al VII-lea, al X-lea, al XIIlea, al XIII-lea, al XIV-lea și al XV-lea, dovedind că aceste locuri au fost locuite permanent. După ce peste teritoriul dintre Carpați și Nistru au trecut goții, hunii, slavii, maghiarii, cumanii, în sec. IX - XI au apărut primele structuri politice. Istoricul și geograful Dimitrie Cantemir scrie că înaintea întemeierii Moldovei erau un fel de „republici”, probabil formate din sate răzeșești
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Valea Moldovei, ca o pavăză pentru apărarea Transilvaniei. În 1359, voievodul român maramureșean Bogdan sa răzvrătit împotriva regelui Ungariei și a trecut în Moldova, declarându-se voievod independent, stabilindu-și capitala la Baia și extinzându-și apoi statul pe tot teritoriul Moldovei. Lupta comună a forțelor moldovene și maramureșene, conduse de Bogdan a dus la întemeierea Moldovei. Populația provenită din Maramureș a contribuit la popularea satelor vechi din nordul Moldovei și la înființarea de noi așezări. Avem dovezi în toponimie (Heci
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
țării. Comunicatul către țară, din 22 decembrie 1989, difuzat de Consiliul Frontului Salvării Naționale, anunța că se dizolvă toate structurile de putere ale clanului Ceaușescu, iar întreaga putere este preluată de Consiliul Frontului Salvării Naționale, urmând să se constituie în teritoriu consilii județene, municipale și comunale ale F.S.N., ca organe ale puterii locale. Primăria de până la 15.01.1949 și înlocuită de Sfatul popular între 1949 și 1989, prin Decretul lege nr. 8 din ian. 1990 se reînființează ca instituție condusă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
De la 10,8% în 1966, la 22,5% în 1992, Odată cu procesul de îmbătrânire demografică au apărut și consecințe economice, sociale, demografice, chiar psihologice. V.S. 2.2.6. STRUCTURA ETNICĂ Românii reprezintă populația majoritară (97,7 % în 1992) pe actualul teritoriu al comunei Lespezi. Informațiile pentru structura etnică a populației ni le oferă documentele istorice vechi și, mai nou, recensămintele din anii 1930, 1956, 1966, 1977 și 1992. Analizând tabelul putem evidenția creșterea numerică și procentuală a populației de etnie română
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
a fabricii de sticlă din Lespezi (18601870). Între cele mai cunsocute familii aparținând etniilor amintite au fost Bitter, Camer sau Șvaițer. V.S. 2.2.7. STRUCTURA SOCIO-ECONOMICĂ. POPULAȚIA ACTIVĂ Această structură exprimă nivelul de dezvoltare economică și socială a unui teritoriu. În 1992, populația activă reprezintă 39% din numărul total al populației. A crescut ponderea populației de sex masculin, de la 45,1% în 1996, la 59,4% în 1992 și apare o reducere a populației feminine, de la 54,9% în 1966
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de codași, stăpânind 402 fălci. Avea o biserică cu patronul Sf. Dumitru, servită de un preot și doi cântăreți și o școală frecventată de 50 de elevi („Dicționarul Geografic” al lui Serafim Ionescu, din 1894). - 1896 - pierde o parte din teritoriu, pe care se înființează satul Bursuc, care se mai numea și Heciul Nou. Pierde cătunul Diudiu care devine sat; - 1900 - satul Berindești s-a contopit cu Heciul; - 1968 - sat în comuna Lespezi, județul Iași; - 1975 - avea o suprafață de 179
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
înlocuită de culturi de cereale, plante de nutreț și mai greu de înțeles de ce nu sunt mai răspândite culturile de sfeclă de zahăr, zarzavaturi și legume, care se pretează la solurile de luncă. Pădurile ocupă suprafețe mici (178 ha) pe teritoriul comunei din cauza defrișărilor, în schimb ocupă suprafețe mai mari în comunele din jur. V.S. 3.2. AGRICULTURA Agricultura rămâne ocupația de bază a locuitorilor, astfel că în 2002 din cei 6087 de locuitori, 2645, adică 44%, lucrau în agricultură. Iată
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
din păcate, sunt în număr redus. În 2009, agricultura din comuna Lespezi arata în felul următor: 3.2.1. Producția vegetală Potențialul productiv al pământului exprimat în note de bonitare este pentru majoritatea culturilor superior mediei pe județ. Cu toate că pe teritoriul comunei sunt terenuri bune pentru agricultură, producțiile sunt sub potențialul zonei. Mai mult de 50% din suprafața cultivată este destinată culturii porumbului, structura culturilor de câmp fiind dezechilibrată, ceea ce face imposibilă practicarea unei rotații corespunzătoare a culturilor. Suprafața maximă irigabilă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Suprafața maximă irigabilă pentru culturile de câmp este estimată la cca. 175 ha în condițiile refacerii acumulărilor. 3.2.2. Pomicultura În ceea ce privește pomicultura, în comuna Lespezi, suprafața cultivată cu pomi fructiferi este de 100,86 ha, reprezentând 2% din suprafața teritoriului administrativ al comunei și se practică mai mult pe terenurile în pantă din toate satele comunei. 3.2.3. Viticultura În comuna Lespezi, zona viticolă este reprezentată prin 23,63 ha. 3.2.4. Zootehnia Producția agricolă animalieră a cunoscut
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mare (cca. 17%) în cadrul patrimoniului funciar al comunei și acestea asigură cantități suficiente de furaje. 3.2.5. Silvicultura Suprafața cu păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră a comunei Lespezi este de 177,85 ha, reprezentând 3% din suprafața teritoriului administrativ al comunei. 3.2.6. Piscicultura Zona este favorabilă pentru dezvoltarea pisciculturii, element ce ajută și la dezvoltarea serviciului turistic. V.S. 3.3. MICA INDUSTRIE Funcția industrială și de colectare depozitare a comunei Lespezi este mai mult de domeniul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Lilian Todirașcu din Heci etc.). În celelalte sate componente găsim mici prese de ulei, mori de măcinat porumb și ateliere de prelucrare a lemnului. La nivelul comunei se exploatează pietriș, nisip (între Buda și Lespezi), tot mai rar gresie. Pe teritoriul comunei, din cele 70 de societăți comerciale, majoritatea au ca obiect comerțul, și doar câteva SRL-uri, asociații familiale și persoane fizice autorizate prestează servicii și prelucrează lemnul: - S.C. Noroc bun SRL - moara de grâu și porumb - Boroiană V. - Heci
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
la spectacole de circ, menajerii, serbări de dans și întreceri sportive. Cu această ocazie se întâlnesc și fiii comunei, depănând amintiri. În timpul comunismului, aprovizionarea cu mărfuri se făcea prin unitățile cooperației de consum existente în fiecare sat. După 1990, pe teritoriul comunei s-au înființat societăți comerciale, având ca obiect de activitate comerțul: Lespezi În 2009, erau înregistrate 53 de firme (18 la Lespezi, 9 la Buda, 6 la Bursuc Deal, 5 la Dumbrava, 24 la Heci). În același an, bugetul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
posibil trebuie asfaltată porțiunea mică de drum dintre Heci și Probota, cea dintre Heci și Tătăruși (5 km) și cea dintre Lespezi și Hârlău care duce spre rezervația Pădurea Humosu, din preajma Dealului Hârlău, cu cel mai estetic codru secular de pe teritoriul țării. Rezervația, cu o suprafață de 73 ha, reprezintă un codru secular de fag, instalat pe un sol brun roșcat de pădure și o bogată floră micologică (80 de specii). O altă rezervație forestieră este Dealul Mare Tudora (593 m
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
loc de pelerinaj și de aducere aminte poate fi și Cimitirul Evreiesc de pe malul Siretului. Deocamdată, în comuna Lespezi sunt posibilități de dezvoltare a agroturismului și a turismului de sezon. V.S. IV. VIAȚA SOCIALĂ ȘI SPIRITUALĂ Serviciile către populație pe teritoriul comunei Lespezi sunt efectuate de către societățile comerciale specializate, cu capital de stat sau privat. Ponderea o au serviciile de transport, cu caracter meșteșugăresc și industrial, de reparații, construcții, 10 școli, 5 grădinițe, 81 de cadre didactice, 3 bibliotecari, 7 biserici
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]