3,082 matches
-
Fiind nevoiți să le ascultăm și răs-ascultăm în mai multe versiuni, referitoare la cele mai variate subiecte, sfîrșim prin a ni le însuși cu totul. La rîndul nostru, ajungem să le repetăm fără a ne da seama; încet-încet, devin adevărate ticuri de limbaj și gîndire. În același timp, repetiția înalță o barieră imperativă împotriva oricărei afirmații sau credințe opuse prin întoarcerea, fără replică, a acelorași cuvinte, a acelorași imagini, a acelorași poziții. Ea le conferă o greutate și o evidență care
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
nimic de-a face cu pretinsele lacune din scrierile lui Le Bon. Două dintre așa-zisele mulțimi artificiale sînt mai apropiate de familie: armata și Biserica. Pentru ele, familia este modelul ideal. O imită pînă și-n cele mai mărunte ticuri ale ei, pretinzînd că realizează la scară mare ceea ce familia va fi realizînd la o scară infinit mai mică: lumea protejată a tatălui, cu fiii lui cu tot. Ca și-n familie, și membrii acestor mulțimi sînt supuși unor constrîngeri
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
pentru a interveni atunci când condițiile o impun. Interesează, de asemenea, care este comportamentul copilului în prezența KT: rezervat, comunicativ, îl caută sau este indiferent. Se va urmări cu multă atenție dacă există sau se instalează mișcări involuntare cum ar fi: ticuri, spasme musculare, sincinezii etc. Dacă pacientul dobândește o autonomie relativă de deplasare, se va verifica modul în care acesta răspunde la unele comenzi cu privire la capacitatea sa de a se deplasa pe spații restrânse, dacă va face aceasta cu ușurință, dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
al lui Blecher spre exemplu, se confruntă mai mult cu ideea de moarte și nu cu moartea în sine. Tanathosul planează asupra existenței personajelor în fiecare clipă, sugerând tot mai mult destrămarea Erosului: „Ideea morții a devenit pentru mine un tic.” (p. 192). Decorul în care ia naștere conflictul romanului este unul în deplină concordanță cu latura spirituală a textului. Infinitul sufletesc este asociat de către scriitor cu spațiul marin; marea devine un simbol al întregului roman. Cu toate acestea nici peisajul
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
și evaluare se va ține cont de cele două dimensiuni ale sale, cea formală și cea informală). Este indicat, de asemenea, ca școlile să urmărească lărgirea diversității oportunităților de învățare pentru toți elevii, inclusiv prin introducerea tehnologiilor informaționale și comunicaționale (TIC) ; accentul pe calitatea serviciilor educaționale și facilitarea accesului pentru toți elevii școlile incluzive vor efectua periodic revizuiri ale ofertei educaționale (în special ale condițiilor și programelor prin care se asigură accesul la o învățare eficientă pentru toți). Elaborarea unui curriculum
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
serioasă, de istorie teatrală, dai peste un secretar de partid care s-a accidentat... citind în pat Magicianul (ediția cu coperți cartonate). Apoi, o însemnare despre o lecție de învățămînt politic, formală și ridiculizată chiar de director, care avea un tic verbal bine folosit în descriere. O știre despre desființarea Cenaclului Flacăra (a făcut vîlvă, la vremea respectivă!). O dispută familială, despre o poză a actorului din revista Săptămîna (descrisă cu umor gen Titanic Vals!), e urmată de situația neplăcută creată
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
așteptat datorită dificultăților de percepție, prelucrare și sintetizare a informației. Persoanele cu autism sunt fie hipersensibili, fapt cei îi determină să aibă reacții haotice, agresive, respingătoare, fie hiposensibili, ceea ce generează de obicei ignorarea mediului extern (fizic, social) sau steriotipii gestuale, ticuri. Deși literatura de specialitate afirmă că bazele integrării senzoriale sunt puse de un terapeut ocupațional, de obicei acest tip de intervenție este efectuat și de kinetoterapeut sau logoped. Scopul este acela de a desensibiliza copilul și a-l ajuta, încuraja
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
nevroza cardiacă, ce se manifestă printr-un complex de tulburări cardiace subiective (stenocardii, palpitații, dispnee); nevroza sexuală, care se manifestă prin tulburări ale funcțiilor sexuale sau nevroze mixte pe fondul unei simptomatologii neurastenice și obsesivo-fobice apar tulburări motorii sub forma ticurilor și unele contracturi tonico-clonice. Ceaiuri: Radix Valerianae (rădăcină de valeriană): a) pulbere, câte un vârf de cuțit de trei ori pe zi. b) infuzie, cu o linguriță la cană și se bea treptat în cursul unei zile, iar pentru insomnii
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
durerea musculo-scheletică. De aceea anamneza trebuie să fie cât mai precisă și orientată ca să distingă diversele tipuri de durere. Este evident că informațiile diverse sunt culese, întrebând bolnavii cu SM, dacă au avut simptome de durere arzândă, șocuri electrice, spasme, ticuri dureroase sau nevralgie sciatică, sau semnul Lhermitte. Este deasemenea important să identificăm dacă durerea e spontană sau provocată de stimuli, post-mișcare și dacă este abolită de somn sau cauzată de întreruperea somnului. Durerea abolită de somn sau cauzată de stimularea
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
educației. Chiar și Consiliul Europei (Council of Europe, 2003, pp. 11-13) argumentează schimbarea ca fiind solicitată: • de societatea bazată pe comunicare, • de contextul socio-economic pentru o nouă educație, ca o nouă dezvoltare (caracterizată prin individualizare, interactivitate, diferențiere, introducere masivă a TIC), • de accentul pus pe dezvoltarea abilităților de comunicare și de informare (acumulare, cercetare, dezvoltare), • de utilizarea mijloacelor de comunicare, • de diseminarea informațiilor, • de cunoașterea interculturală, • de educația ca cetățeni europeni, • de educația ca bază pentru construcția cunoașterii. Desigur că un
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a emancipării, pe stimularea diferitelor interrelații, pe valorificarea experiențelor nonformale, pe sprijinirea experiențelor particulare de învățare. Cercetarea pedagogică tematică nu ignoră însă nici alte aspecte importante ale cunoașterii și punerii în practică a paradigmei (macroparadigmei) curriculumului: • rolul mijloacelor de informare (TIC) pentru noua realizare a cunoașterii realității, • relația academic-vocațional în noua bază de formare, • includerea valorilor democrației, • valorificarea formelor curriculumului axate pe instrumentele cunoașterii, • trecerea de la obiective-model la procese-model, • adaptarea la contextul real pentru înțelegere, • realizarea înțelegerii prin integrarea domeniilor, • relația
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Atitudini :..... 5. Alte.....) Cunoștințe teoretice generale, cercetări actuale în temă. Fundamentare • Nevoia de finalități în educație • Funcția teleologică a educației • Relația finalități-așteptări-rezultate • Factori determinanți • Categorii de finalități și caracteristicile lor. Funcții • Cercetări actuale și consecințe • Surse de informare esențiale, inclusiv TIC • Educatorul în fața precizării obiectivelor activității Cunoștințe teoretice declarative, concepte-cheie pentru acțiunea științifică • Finalitățile principal element al curriculumului • Relația cu celelalte elemente ale lui • Finalitățile educației note esențiale, analiză comparativă, priorități actuale. Aplicație în domeniu Elemente de structurare Posibilități de concepere
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
gradului de asumare a responsabilității în învățare a către educatul însuși, • a accesului la diferitele servicii educaționale, • a modului de organizare a timpului necesar fiecărui educat pentru învățare, • a modului de sprijinire a construcției învățării, • a modului de folosirea a TIC în învățare, • a modului de evaluare a noii învățări, • a modului de proiectare a activității, • a metodologiei de învățare prioritară, • a rolului colaborării în învățare, • a rolului interdisciplinarității, • a modului de personalizare a învățării, • a modului de raportare la contexte
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și independentă, critică, structurată, feedback continuu, reflecție, realegere a strategiei, autodirecționare a învățării), • afirmare progresivă a independenței, orientare a proceselor învățării (adaptare, reglare după particularități, evoluție a contextului, reglare, monitorizare externă, exersare a metacogniției, a autoevaluării pozitive), • utilizare a noilor TIC. 4.3. Centrarea pe învățare și componentele instruirii Modelul LCM (Learner-Centered Model), amintit mai sus, a făcut obiectul a mai multor abordări și aplicații, căci s-a dovedit că poate concretiza eficient noua paradigmă, prin faptul că privește în sistem
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
aceste oportunități incluse în contextul specific, dacă instituția și educatorul au viziunea adecvată, educații pot deveni responsabili de acest mod de învățare, poate avea loc continua identificare, dezvoltare, implementare, verificare a învățării efective, ca și utilizarea directă a noilor tehnologii TIC sau introducerea noilor modele constructiviste, cu adaptarea și sprijinirea afirmării individuale a educaților. Diferențierea activității este o notă intrinsecă, un principiu esențial al noii paradigme privind instruirea, pentru că schimbarea de paradigmă în epoca informației, a cunoașterii cere învățare activă, mai
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
forme ale învățării de către fiecare educat, • formarea și consolidarea competențelor de învățare activă în timpul școlii, • asigurarea celei mai funcționale cunoașteri după contextul dat, • crearea mediilor adecvate și a experiențelor de învățare reală pentru transferul cunoașterii, • includerea, folosirea, evaluarea noilor tehnologii TIC pentru diversificarea informării, • antrenarea educaților în proiectarea activităților și a condițiilor specifice, • dezvoltarea temelor de învățat prin colaborare, • oferirea de oportunități și pentru satisfacerea altor dorințe individuale ale educaților, • organizarea climatului adecvat, în care centrarea pe educat este dominantă. 4
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și a cunoașterii continue, • de inițiere în formarea prioritară a competențelor față de însușirea cunoștințelor, • de raportare la modificările în așteptările educaților și ale educatorilor pentru înțelegerea rațională a realității complexe, • de diversificare a instrumentelor procedurale antrenate în înțelegere, învățare (inclusiv TIC), • de dezvoltare și afirmare a individualității, chiar și în cunoaștere și, mai ales, în învățarea/formarea continuă, • de aplicare a principiului centrării instruirii pe educat. Desigur, cunoașterea prin construirea înțelegerii, a explicației adevărului implică o metodologie de esență științifică, care
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
reflecții, efectuarea de lucrări aplicative sau creative. Respectarea normelor unei lecturi ecologice. unor termeni sau sintagme, analiza structurii textului și propunerea de reorganizări sau completări, interpretări adăugate, elaborarea de lucrări comentate ș.a. • De combinare cu diferite alte materiale-suport, auxiliare, mijloace TIC. • De combinare cu alte metode de comunicare sau de acțiune sau de cercetare. Exercițiul • Efectuarea repetată, conștientă a unor acțiuni de bază în învățare, pentru diferite aspecte formative. • Asigurarea funcționalității achizițiilor, a consolidării, perfecționării lor. • Închegarea unui model general de
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
condițiilor de eficiență a instruirii, pornind de la concepția behavioristă și cu conturarea ideii designului (1962, R. GlaserInstructional Design) și • etapa de după anii '90, ca o contrareacție la exagerările proiectării behavioriste și apelul la noile teorii cognitivismul, constructivismul sau noile tehnologii TIC. Ch. Reigeluth se află între primii care sistematizează problema a ceea ce este ID și de ce este necesar (Reigeluth, 1983, pp. 4-36; revăzut în 1999), precizând ca argumente: • indică nevoia creșterii calității instruirii și a educației, în orice context pedagogic, • evidențiază
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
procesul proiectării în sine (prepararea planului, alegerea strategiei de proiectare, a modelelor), confuzia cu teoria curriculumului (prin relația scopuri-conținuturi-strategii-evaluare). Din acest motiv, teoria designului s-a concentrat mai ales pe problematica conceperii softurilor informatice, utilizate în educație mai ales prin intermediul TIC, ca surse de informare și învățare independentă. Fiind astfel formați chiar specialiști în acest sens și rămânând ca aspectul pedagogic specific proiectării educației școlare să capete altă fundamentare, concepere, aplicare, perfecționare, fiind confirmată noua paradigmă a proiectării educaționale. Paradigma inițială
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cercetare sau prin rezolvarea de situații-problemă. Lecția bazată pe îmbinarea muncii frontale cu cea independentă, individuală și în grup. • Lecția bazată pe valorificarea experiențelor anterioare pregătitoare, în mediu nonformal. • Lecția bazată pe îmbinarea explicației cu folosirea unui soft tematic prin TIC. • Lecția bazată pe studiul în cabinet, laborator, muzeu, bibliotecă, în teren. • Lecția bazată pe utilizarea modelării, a descoperirii prin analogie. • Lecția bazată pe problematizare, studiu de caz, simulare, experiment, observare, documentare. • Lecția bazată pe alternarea predării cu expuneri parțiale ale
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
științifică (inductive, mai ales, dar și deductive sau clasice), • prioritatea obiectivelor generale și specifice față de cele operaționale, • eliminarea controlului riguros în favoarea dominării evaluării formative și a utilizării feedbackului pentru stimularea progresului, • utilizarea intensivă a resurselor tehnologice de informare și comunicare TIC. Prin specificul conceperii și concretizării în aceste condiții, proiectarea astfel construită nu poate fi una descriptivă, prescrisă (ca în behavioristul ID), nici una anticipativă care aplică principiile "pedagogiei prin obiective" (operaționale). Considerăm că ea poate fi: • una conceptuală, prin studiul contextului
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cer: • noi relații și • noi practici față de obiective și roluri clasice ale profesorului, • noi relații autoritate-libertate, • noi roluri, • construirea de noi experiențe, • noi mijloace și instrumente, acțiuni, situații și contexte organizate, • noi roluri asumate de către educați, • introducerea masivă a surselor TIC, • o altă folosirea a timpului, • altă integrare a experiențelor de cunoaștere din formal și nonformal, • altă adaptare la dinamica învățării. Cele două abordări ale managementului educațional, la nivel instituțional și la cel al procesului efectiv instructiv-educativ în clasă, nu sunt
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Press, Inc., Thousand Oaks, California, books.google.ro/books?isbn=1412905028 Lanier, J.T. (1997), Redefining the Role of the Teacher, http://www.edutopia. org/redefining-role-teacher Lebrun, M. (2008), Théories et méthodes pédagogiques pour enseigner et apprendre. Quelle place pour les TIC dans l'éducation?, De Boeck Université, Bruxelles, books.google.com/books?isbn=2804154114 Leigh, D. (1998), A Brief of Instructional Design, http://www.pignc-ispi.com/articles/ education/brief%20history.htm Lenoir, Y., Bouillier-Dudot, M-H. (2006), Savoirs professionnels et curriculum
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
aici, totuna-i. Am auzit tot scandalul. Toate intimitățile, cum le spuneți, am auzit tot. Acum îl vedem și-l auzim la fața locului. Așa că nu vă sfiiți. Dați-i înainte. Vecin 4: Gata! Acum vă merge ceasul! Ia auziți! Tic, tac, tic, tac... O să bată și ora exactă! Acuși vă sună ceasul! Val: Eu cred că ne-a și sunat... Vecin 2: (a înțeles) Dar dumneavoastră ce fel de filosofie faceți? Val: Cum să vă spun... eu nu fac filosofie
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]