4,979 matches
-
asigură exercitarea controlului social informal. Acesta din urmă devine esențial pentru evitarea disfuncțiilor sociale. În lagărul comunist s-a încercat destructurarea comunităților (în România într-o foarte mare măsură s-a și reușit) pentru a împiedica reacția colectivă împotriva regimurilor totalitare. Mai mult, configurarea mediului urban trebuia realizată astfel încât să nu permită apariția unor relații sociale caracterizate prin spirit comunitar. Rezultatul politicilor de construire a habitatului urban de factură comunistă este evident și în România de azi, chiar dacă au trecut mai
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
sau de sentimentul împărtășirii unei identități specifice. Anihilarea spiritului comunitar în România a fost un scop politic determinant în perioada comunistă, pentru că asigura stabilitatea sistemului, prin distrugerea oricărei posibilități de reacție colectivă. Consecințele teribile sunt vizibile mult după căderea regimului totalitar. Este evident că politicile publice încă nu au puterea de a susține „renașterea comunităților”, în primul rând pentru că sunt ignorate situația de fapt și cauzele acesteia. La capitolul coeziune socială nu stăm în schimb nici astăzi mai bine. Un studiu
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
urban, urmărind să asigure necesarul de forță de muncă. Ulterior, supraaglomerarea urbană a pus autoritățile comuniste în fața unei probleme care încerca să își găsească rezolvarea în închiderea accesului populației în marile orașe. Măsurile de acest gen, cu un caracter profund totalitar, nu au făcut decât să deturneze un traseu firesc al dinamicii de migrație între mediile de rezidență rural-urban, traseu la care se va încerca să se revină după 1990, consecințele disfuncționale perpetuându-se. Ideea principală este că aceste mișcări ale
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
de evoluție firească a făcut ca, după 1990, să apară o detentă pronunțată, în efortul restabilirii unui echilibru. Observăm astfel consecințele fenomenelor de blocare și respectiv de eliberare a tendințelor migratorii. Reacția unei părți însemnate a populației după îndepărtarea regimului totalitar o privim ca pe una firească, prin analogie cu principiul vaselor comunicante, auto-echilibrarea fiind o regulă generală a naturii și nu mai puțin a societății ca parte a acesteia. În ultima parte a perioadei comuniste numărul migrațiilor interjudețene atinsese o
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
noastră ipoteză indică o manieră diferită de interpretare a politicilor de dezvoltare urbană. Sub regimul comunist, datorită specificului ideologic, maniera de configurare a spațiului urban s-a realizat din perspectiva intențiilor politice de a instaura și a menține un sistem totalitar cu minimum de reacție adversă din partea populației. Această strategie a avut printre finalități subminarea capacității de reacție colectivă. Situația se perpetuează până astăzi, producând aceleași efecte chiar dacă ele nu mai sunt în mod fundamental intenționate. Pentru a demonstra viabilitatea ipotezei
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
Gabriel Troc, „Construirea urbană, socială și simbolică a cartierului Mănăștur”, în Ideea. Artă și societate, nr. 15-16, 2003, online la http://idea.ro/revista/? q=ro/node/40&articol=185 , para. 3-5.</ref>”. „Blocul de locuințe devine sinonim cu regimul totalitar, iar eșecul arhitectural vine să reprezinte eșecul regimului. Arhitectura a eșuat în schimbarea lumii. Cu toate acestea, rămâne întrebarea ce fel de arhitectură s-ar potrivi cel mai bine cu o lume care ea însăși s-a schimbat. Clădirile ce
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
să păstreze continuitatea și chiar se exprimă ca atare, de exemplu prin organizarea de evenimente culturale și artistice, dar nu numai. Astfel sunt îndeplinite în fapt funcțiile esențiale ale unei comunități, definită din punct de vedere sociologic. 3.3. Practici totalitare de luptă împotriva comunităților etnice din România Revizitarea continuă a comunismului în România ajută la înțelegerea profundă a efectelor acestuia pe termen lung. Punctul de plecare pentru noi l-a constituit, de cele mai multe ori, perspectiva comunitaristă, abordată din mai multe
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
plecare pentru acest articol va fi reprezentat de indicarea definițiilor pentru comunitate și comunitate etnică. Punctând trăsăturile definitorii, putem înțelege de ce comunitatea a reprezentat un pericol pentru regimul comunist din România, și de fapt pentru orice regim politic de factură totalitară. Urmărim apoi ce a însemnat construcția postbelică din acest punct de vedere, cum s-a conturat cadrul legislativ de-a lungul perioadei și care au fost concret practicile și măsurile adoptate. Mai mult, pentru exemplificare amintim acțiuni întreprinse împotriva comunităților
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
etnicului în construcție, se întărește încă o dată funcția normativă și de control social pe care o exercită comunitatea etnică la rândul ei. Fie și din simpla amintire a marker-ilor comunității etnice, ne dăm seama că, în contextul unui regim totalitar, aceasta nu ar fi avut cum să supraviețuiască nealterată. Pe de altă parte, reconstrucția postbelică, tradusă prin construcția socialismului în spațiul est european, a vizat în mare măsură și anihilarea oricărei forme de existență comunitară. Nu a fost vorba nici măcar
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
absența trupelor. Pilonul esențial al acestui plan a fost reprezentat de distrugerea relațiilor comunitare acolo unde existau și de configurarea unor noi structuri proiectate „genetic” să nu poată genera acest tip de relații. Coșmarul cel mai puternic al oricărui regim totalitar este reprezentat de coeziunea socială, de capacitatea de reacție colectivă organică. Eliminarea fizică a elitelor era o condiție necesară, pe care s-au grăbit să o îndeplinească, dar nu era și suficientă. Fiecare tip de comunitate reprezenta o redută aparte
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
fost necesară și o nouă organizare administrativă. Unitățile administrative cu personalitate juridică erau ținuturile și comunele, cu atribuții de administrație generală și a căror conducere era asigurată de persoane numite de către monarh. A fost o organizare teritorial-administrativă centralizată, specifică regimurilor totalitare și perioadelor de criză. Consecințele acestei reforme au durat doar doi ani, când se revine la județe ca unități administrative. În perioada postbelică, prin Legea nr. 5 din 1950, sunt desființate județele și plășile, se instituie un sistem administrativ cu
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
acumularea sinonimelor contextuale (clar, deslușit, răspicat) amintește de caracterul tautologic al limbii de lemn; − clișeul nu se vrea/ dorește este o sechelă a construcțiilor pasive și impersonale (Thom 1993: 44, passim), o "fosilă" (Slama-Cazacu 2000: 80) a limbii de lemn totalitare, ca expresie a "ocolirilor impersonale" (ibidem: 81; autoarea le mai numește și "rezerve", idem 2003: 88). Clișeele din limbajul politic de care ne-am ocupat au, în general, funcții pragmatice speciale, datorită faptului că sunt emise în spațiul public de către
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
vernacularul local este minimă, în vreme ce racordarea ei la arhitectura oficială a epocii este maximă. Fiind "originară", ea este contemporană, întrucât mai toate variantele ei europene (și mai cu seamă cele germană și italiană) glăsuiesc despre originile sugerate de propaganda statului totalitar. Fiind originară, ea este trans-istorică și, prin urmare, evită multiplele identități și punctele obligate ale istoriilor locale. Fiind originară, ea este "pură" și, deci, necontaminată de - mult prea imersa în istorie și, deci, în devenire - ornamentică. Mezalianțele stilului național: modernism
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
decorației - și își are și în România realizări de stimă, produse bunăoară de Horia Creangă sau P. Em. Miclescu. Din exact aceleași rațiuni utilitariste, arhitectura industrială și cea socială din întreaga Europă scăpase în bună măsură de contaminarea cu retorică totalitară; va mai reveni în aceeași postură și în lagărul socialist postbelic, când a face arhitectură industrială a reprezentat un refugiu pentru arhitecții care nu erau interesați în mod deosebit de realism socialist. Firește, nici înainte și nici după război evadarea arhitecturii
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
lucrase floarea arhitecturii și urbanismului românești, preconiza rescrierea din temelii a structurii urbane a târgului medieval proliferat acromegalic care erau, sunt încă, Bucureștii. Intervențiile majore în țesutul urban medieval, considerat "haotic" (din perspectiva unui regim de ordine și control societal totalitar) urmăreau un proces de upgrading urbanistic: "îndreptarea" rețelei stradale, monumentalizarea edificiilor autorității statale așezate în piețe ample, destinate paradelor de masse și aducerea la zi a serviciilor comunale. în definitiv, acest remake arhitectural al apuse(ne)i severități imperiale putea
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
modernă le presupunea și pe care ar fi trebuit să le exprime în acest tip de arhitectură. Urbanistic vorbind, modernismul bucureștean este încă mai absent decât cel din arhitectură. Planul din 1935 era aproape de planurile monumentalizante (și ideologizate în sens totalitar) ale Moscovei (1935), Berlinului (1936) sau ale orașelor italiene și departe de Planul Voisin sau de Cetatea Radioasă ale lui Le Corbusier. Cartierele acelei upper-midle class bucureștene, fermecate încă de aristocrație (care, în perioada interbelică, încerca să își găsească un
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
că, pentru a-și împlini destinul artistic sau literar, ei au trebuit să părăsească ambiguul, moalele - pentru că nici măcar conservator nu era cu sistemă -"tărâm natal" și să se împlinească în vest. Iar repudierea unora dintre ei în vremea succesivelor regimuri totalitare, indiferent de prezumtiva orientare ideologică a acestora din urmă, ne spune mult despre rezistența la schimbare și despre incapacitatea de a formula și aplica consistent un manifest artistic, fie acesta de avangardă sau de ariergardă. Nici perioada interbelică nu face
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
22 Pentru mai multe detalii asupra subiectului, trimit cititorul român la cel puțin două cărți care îl tratează cu acribie: Kenneth Frampton, Modern Architecture - A Criticai History (London: Thames and Hudson, ediția a treia retipărită, 1995) și Sorin Vasilescu, Arhitectura totalitară (București: IAIM, 1995). L-am atins și eu, în conjuncție cu tema stilurilor arhitecturale oficiale interbelice, în Celălalt modernism (București: IAIM, 1995). 23 Puțini mai știu astăzi că Palatul Victoria nu era destinat, așa cum ar putea să pară acum, să
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
J. R., 2003, La categorizzazione linguistica. I prototipi della teoria del linguaggio, trad. it. di St. Giannini; [Macerata], Scienze del linguaggio/Quodlibet; ed. orig.: Linguistic Categorization: Prototypes în Linguistic Theory, Oxford, Clarendon, 1995. Teodorescu, Cr.-N., 2000, Patologia limbajului comunist totalitar, Craiova, Scrisul Românesc. Thom, Fr., 1993, Limba de lemn, traducere de M. Antohi, București, Humanitas; ed. orig.: 1987. Thun, H., 1979, "Die Existimatoren des Deutschen und ihre rumänischen Aquivalenten", în Beiträge zur deutsch-rumänischen Grammatik, I, Bukarest, p. 193-206. Thun, H.
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
p. 108; footnote> Deschiderea pe care Elțîn o are în față de democratizarea Rusiei, are în esență considerente pur economice, abundența produselor de pe piață americană era un miraj greu de trecut cu vederea. După trei sferturi de secol în care regulile totalitare au dominat, schimbările în Rusia sunt mult mai dramatice decât în oricare altă țară fost comunistă. Cu o asemenea moștenire comunistă, instituțiile noului guvern rus nu se pot construi pe principiul tabula rasa.<footnote Barbara Nunberg, Luca Borbone, Hans-Ulrich Derlien
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
pentru a nu se lăsa uitată în plan regional și în ultimă instanță mondial. Trecută prin schimbări profunde de reformare a societății, de adaptare la tiparul statelor democratice, Federația Rusă, rămâne totuși o entitate cu un trecut cicatrizat de regimurile totalitare, cu repercusiuni în prezent. Lumea globalizată presupune și renunțarea la războaiele clasice, mizele confruntărilor fiind în primul rând unele economice, oamenii căutând tot mai mult bunăstarea și prosperitatea. În acest context lupta pentru monopolizarea cât mai multor piețe de desfacere
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
încetul cu încetul, un limbaj ajutător, care e, de fapt, limbajul natural trunchiat, ciopârțit și folosit impropriu, și care va fi numit, în litertura de specialitate, limba de lemn. Limba de lemn este cunoscută, îndeosebi, ca fiind limbajul unui sistem totalitar, a unei ideologii. Francoise Thom în Limba de lemn impune acest înțeles al sintagmei, dar recuperează și sensul în care limba de lemn desemnează și orice intervenție discursivă, din orice domeniu sau situație de comunicare, care servește la mistificarea adevărului
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
denotație, legătura constantă cu realitatea, eliminarea sistematică a patosului, lupta pentru pluralism discursiv. După cum am amintit mai sus, Francoise Thom face distincție între două modalități ale limbii de lemn, o limbă de lemn de aparat, produs al unei ideologii dominante, totalitare dar și o falsă limbă reală ce poate fi practicată, în afara unei ideologii, de orice individ uman în orice situație de comunicare, și care poate fi asimilată vorbăriei, logoreei, vorbirii de dragul vorbirii, limbajului sec, gol de orice conținut conceptual sau
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
inconștient, alteori conștient și intenționat (în slujba propriilor interese), uneori ca simplu “joc de limbaj”, ca “speculație lingvistică”, alteori ca deformație profesională sau ca jargon profesional. Cert este că noi ca indivizi liberi și independenți de o ideologie dominantă și totalitară, dar nu și de o pluralitate, diversitate de “ideologii”, uzăm frecvent o vorbire de dragul vorbirii, convinși fiind că spunem ceva despre altceva și încă ceva esențial. 4.3.4. Ideologie și propagandă Limbajul de lemn este, înainte de toate, un produs
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
ideologie, doctrină. Cu toate acestea, fenomenul ideologic este specific manifestărilor sociale, în special în politică și religie, unde asistăm la un conflict, o competiție a doctrinelor, ideologiilor, în care fiecare vrea să câștige supremația, să domine, ba chiar să devină totalitare sau fundamentale, încercându-se anihilarea pluralismului. Totuși, chiar în sânul unei ideologii dominante, vor exista poziții concurente, conflictuale, astfel încât, chiar dacă pentru un timp pluralismul va înceta formal, el va fi reactivat datorită faptului că individualitatea umană nu poate fi redusă
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]