2,832 matches
-
Legați-l că pe-un hoț, aduceți-l aici! (Ies slujitori) Deși de viața-i nu putem dispune Far' formele de drept, puterea noastră Va face un hatîr mîniei noastre; lumea-l Poate blama, nu-opri. (Intra slujitori cu Gloucester) El? Trădătorul? REGAN: Vulpea ingrata, el. CORNWALL: Legați-i brațele uscate. GLOUCESTER: Ce vreți să spuneți? Prieteni, vă gîndiți Că-mi sînteți oaspeți; nu mă rușinați. CORNWALL: Legați-l, spun! REGAN: Strîns, strîns! O, trădător infam! GLOUCESTER: Unmerciful lady aș you are
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
blama, nu-opri. (Intra slujitori cu Gloucester) El? Trădătorul? REGAN: Vulpea ingrata, el. CORNWALL: Legați-i brațele uscate. GLOUCESTER: Ce vreți să spuneți? Prieteni, vă gîndiți Că-mi sînteți oaspeți; nu mă rușinați. CORNWALL: Legați-l, spun! REGAN: Strîns, strîns! O, trădător infam! GLOUCESTER: Unmerciful lady aș you are, I'm none. CORNWALL: To this chair bînd hîm. Villain, thou shalt find [Regan plucks hîș beard.] GLOUCESTER: By the kind gods, 'tis mostly ignobly done To pluck me by the beard. REGAN
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
see thy cruel nails GLOUCESTER: Nemilostiva doamna, cum ești, nu-s. CORNWALL: De scaun îl legați. Nemernice, vedea-vei... (Regan îi smulge barbă) GLOUCESTER: Pe bunii zei, sfruntat e de ignobil Barbă să-mi smulgi! REGAN: Ce albă și ce trădător! GLOUCESTER: Infama doamna, Aceste fire ce din barbă-mi smulgi S-or anima să te acuze. Gazdă vi-s. Cu mîini de hoți favoarea-mi primitoare Să n-o loviți așa! Ce-aveți de gînd? CORNWALL: Șir, ce scrisori din
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
te acuze. Gazdă vi-s. Cu mîini de hoți favoarea-mi primitoare Să n-o loviți așa! Ce-aveți de gînd? CORNWALL: Șir, ce scrisori din Franța-ai mai primit? REGAN: Răspunde simplu, că-adevăru-l știm. CORNWALL: Ce legătură ai cu trădătorii Ce-au pus picioru-n țară? REGAN: -Ntr-a' cui mîini Trimis-ai regele lunatic? Zi! GLOUCESTER: Am o scrisoare doar cu bănuieli, Ce vine de la cineva neutru, Nu de la vreun dușman. CORNWALL: Viclean. REGAN: Și fals. CORNWALL: Pe rege unde l-
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
To apply to hîș bleeding face. Now heaven help hîm. [Exeunt severally.] (Îi scoate și celălalt ochi) Und' ți-e lucirea-acum? GLOUCESTER: Doar beznă, deznădejde! Unde-i Edmund? Edmund, aprinde tot ce-i foc în fire, Plătește grozăvia! REGAN: Afară, trădător! Îl strigi pe cel ce te urăște. El E cel ce ne-a dezvăluit trădarea ta; E prea bun, să te plîngă. GLOUCESTER: Nebun ce-am fost! Deci Edgar n-are vină! Zei buni, iertați-mă și-l fericiți pe
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Gloucester; seek hîm ouț Upon the English party. O, untimely death! Death! He dies. Îți mulțumesc. Te binecuvînteze Cu bunătatea-i cerul, nesfîrșit. (Intra Oswald) OSWALD: Răsplată proclamata! Foarte bine! Capul tău fără ochi fu plăsmuit Să-mi nalte soarta. Trădător nemernic, Degrab te reculege: spada-i trasă, Ce te va nimici. GLOUCESTER: Mîna ta bună Să tragă zdravăn. (Edgar se interpune) OSWALD: Ce, țăran obraznic, Cutezi pe-un trădător să aperi? Șterge-o, Molima soartei lui să nu se prindă
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
bine! Capul tău fără ochi fu plăsmuit Să-mi nalte soarta. Trădător nemernic, Degrab te reculege: spada-i trasă, Ce te va nimici. GLOUCESTER: Mîna ta bună Să tragă zdravăn. (Edgar se interpune) OSWALD: Ce, țăran obraznic, Cutezi pe-un trădător să aperi? Șterge-o, Molima soartei lui să nu se prindă La fel de tine. Lasă-i brațul! EDGAR: Nu-l las, giupîni, far și știu di ci. OSWALD: Robule, lasă-l, sau ești mort! EDGAR: Giupîni bun, meri-ți drumu, și
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
să gust pîine, că nu ești mai puțin Decît strigai aici. REGAN: Mi-e rău! O, rău! GONERIL (Aparte): De nu, nici c-aș mai crede-n doctorii. EDMUND: Poftim, în schimb. (Îi aruncă mănușă) Oricine-n lume Îmi spune trădător, mișelnic minte. Să-l cheme goarna-ți: cine-a veni cutează, -Mpotriva lui, a ta, și-a oricui voi susține Onoarea-mi și-adevărul, ferm. ALBANY: Un crainic! EDMUND: A herald, ho, a herald! ALBANY: Trust to thy single virtue
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
un crainic) Vino aici, herald. -Să sune goarna. Citește asta. (Trompeta sună) CRAINICUL: "Dacă vreun om de rang sau de grad din rîndurile oștirii vrea să susțină împotriva lui Edmund, pretins conte de Gloucester, că este de mai multe ori trădător, să apară la al treilea sunet de trîmbița. El este gata să se apere." EDMUND: Sună! (Primul semnal de trîmbița)CRAINICUL: Încă-o dată! (Al doilea semnal) Încă-o dată! (Al treilea semnal) (O altă trompeta îi răspunde. Intra Edgar
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
de-o jigni al meu cuvînt un nobil piept, Brațul dreptate-ți facă; iată-mi spadă; E privilegiu-acesta-al stării mele, Profesiei și jurămîntului: declar Ca-n ciuda forței, tinereții, rangului, Victorioasei spade, noului noroc, Si inimii și vitejiei, ești un trădător, Fals către zei și frate și părinte, Rebel acestui prinț prealuminat Și, de la vîrful creștetului pînă La țarna și la praful sub picior, Un veninos broscoi de trădător! Zi "nu", Si spadă, braț, curaju-mi tot sînt gata Să dovedească-n
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
tinereții, rangului, Victorioasei spade, noului noroc, Si inimii și vitejiei, ești un trădător, Fals către zei și frate și părinte, Rebel acestui prinț prealuminat Și, de la vîrful creștetului pînă La țarna și la praful sub picior, Un veninos broscoi de trădător! Zi "nu", Si spadă, braț, curaju-mi tot sînt gata Să dovedească-n inima, cărei vorbesc, Ca minți! EDMUND: Prudent ar fi de nume să te-ntreb, Dar fiindcă te-arăți mîndru și războinic Și vorba-ți are suflul bunei-creșteri, Tot
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
știut să accentueze în chip deosebit asupra apartenenței de clasă, a poziției politice a personajelor (...). De pildă în crearea tipului cardinalului Biruci, Dinu Negreanu și actorul N. Bălțățeanu au reușit să reprezinte cu succes una din figurile josnice ale galeriei trădătorilor de patrie (...). Măiestria autorului în creația tipurilor a relevat de multe ori corespondența dintre concepția politică a personajelor și manifestările lor particulare. Ilustrativă pentru această preocupare este figura Cristinei Padera. Ea este șefa «partidului unității naționale», și, în același timp
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
vot universal etc.). Odată cu declanșarea conflagrației mondiale, el se plasează pe o poziție diferită de aceea a Partidului Liberal și a opiniei publice, militând de la tribuna Parlamentului și în paginile „Vieții românești” (România și războiul european, Pentru ce sunt un trădător..., „Puhoiul”, Discursul d-lui Take Ionescu, ultimele trei sub genericul Din carnetul unui solitar) pentru intrarea în război de partea Puterilor Centrale, împotriva Imperiului Țarist, întru reintegrarea Basarabiei în statul român. Rămas în București după ocuparea orașului, scoate, între 1
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
politicieni români, pe de o parte, generoși poporaniști englezi și ruși, pe de alta. Inserții confesive și scrutări meticuloase ale propriei interiorități apar și în pledoariile pro domo ale omului politic - Spovedanie pentru oameni cinstiți (1908), Pentru ce sunt un trădător... (1915), discursul Un caz de conștiință (1921) ori Documente și lămuriri..., unde se află și un remarcabil portret al lui Iuliu Maniu. Concomitente cu cele dintâi „spovedanii” sunt și câteva încercări beletristice, alcătuite din „amintiri à la Creangă”, o schiță
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
An Lushan, și vărului concubinei, Yang Guozhong. An Lusha a refuzat să răspundă chemării împăratului, știa ce-l așteaptă. Un aghiotant intim, umilit în repetate rânduri, l-a omorât pe rebel. A fost executat și vărul concubinei, înalt demnitar, considerat trădător. Sub presiunea celor ce judecau urmările revoltelor, împăratul a decis să-și condamne iubita favorită la moarte prin spânzurare. Ea și-a acceptat condamnarea și a murit cu demnitate, ceea ce a stârnit admirația judecătorilor și a altor participanți la execuție
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și / sau amoroasă, în teatrul lui Racine. Mithridate, rivalul celor doi fii ai săi pe lângă Monime, ordonă în secret omorârea Monimei când înțelege că ea îl iubește pe fiul lui, Xifares. Neputând-o avea, preferă să o vadă pierind. Creon, trădător ca și Mithridate, ar vrea să uzeze de autoritatea lui politică pentru a o lua în căsătorie pe Antigona, logodnica fiului său Hemon. Cât despre Tezeu, crezându-se rivalul lui Hippolit pe lângă Fedra, îl lasă pradă răzbunării lui Neptun. Relația
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
încoronat cu spini, cu papură în mână, cu corpul însângerat, repeta propriile cuvinte ale lui Iisus. Era târât în fața marelui preot Caiafa, în fața lui Pilat, în fața lui Irod. Erau copiate cu fidelitate toate ultragiile pe care le îndurase omul-Dumnezeu, sărutul trădătorului Iuda, vătămarea lui Malhus, lepădarea Sfântului Petru, palma dată peste fața lui sfântă și vasul cu oțet. Un cor de jidani striga: crucificați-l! crucificați-l! Erau văzuți înaintând călăii înarmați cu cuie; îl întindeau pe Iisus pe cruce, în mijlocul
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
comedie a unor personaje cu moravuri scandaloase. Nu se cuvine decât să faci să apară episodic un personaj de nemernic și cu singurul scop de a-l pune mai bine în valoare pe cel virtuos. Iată de ce în Gemenii venețieni, trădătorul, Pancrazio, nu apare decât când și când, cu unicul scop de a trezi repulsia spectatorului. În Teatrul comic, Goldoni îi atribuie lui Orazio următoarele cuvinte: "Nelegiuiții pot fi arătați pe scenă; dar nu și caracterele scandaloase, ca cel al tatălui
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Senaherib”, „Ezechia în genunchi în fața stăpânului asirian”, „Canossa lui Ezechia”, „Victoria lui Yhwh asupra asirienilor”, „Asirienii pe fugă”, „Miracol la Ierusalim”, „Dezolarea lui Iuda”, „Geamăt și plângere în cetatea lui Yhwh”, „Triumful lui Senaherib”, „Senaherib, el campeador”, „Veni, vidi, vici”, „Trădători umiliți”, „Cealaltă față a campaniei”, „Amărăciunea unui marș spre Mare” etc. Sunt titluri posibile, în care apar opiniile diferitelor părți: iudeii, locuitorii Ierusalimului, partidul lui Ezechia, scriitorii regelui, profetul Isaia, opinia oficială și opinia publică asiriană. Dacă interesează ce spune
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
se împlinește înăuntrul lor. Tocmai „conștiinciozitatea“ față de limita care îl determină este premisa tragicului, și nu contestarea lui. Creon, de pildă, este tiranul perfect, care și-a interiorizat legea cetății (aceea care-i cere să refuze dreptul la îngropăciune unui trădător al cetății). Antigona, la rândul ei, este sora perfectă, care și-a interiorizat legea sângelui (aceea care-i cere să-și îngroape fratele). Cei doi sunt tragici pentru că sunt saturați de ființa pe care au dobândit-o înscriindu-se întocmai
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
a răspuns cu timiditate: "Oamenii spun că ar fi trebuit să rămîneți marele istoric care sînteți și să nu vă fi amestecat în politică". Răspunsul lui Iorga a venit imediat: Dar atunci aș fi trădat cauza! Aș fi devenit un trădător!" Frasin Munteanu-Râmnic, fost custode al Muzeului "N. Iorga" din Vălenii de Munte (Episod comunicat autorului în 1983) Dedic această carte memoriei profesorului N. Iorga și speranței că în secolul al XXIlea naționalismul lui cultural va fi interpretat așa cum se cuvine
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
deoarece: "Istoricul nu trebuie să obosească niciodată să le amintească oamenilor de tradițiile lor, devenind astfel susținătorul cauzei solidarității naționale"60. Este posibil (așa cum susținea el) ca Iorga să fi fost motivat de dorința de a nu "deveni dezertor și trădător", dar nu era făcut pentru politică. Oricine îi examinează cu atenție viața nu poate să nu aibă un sentiment de ușurare atunci cînd Iorga părăsește scena politică (la care el însuși s-a referit în repetate rînduri ca fiind un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mare ziar budapestan, "Pesti-Hírlap", scria: "Dacă România trădează, românii din Transilvania vor fi ostaticii noștri". Politicianul minoritar român Ștefan C. Pop a elaborat un protest. Colonelul Fischer, însărcinat cu siguranța Bucovinei, declara: " În Bucovina nu cunosc decît germani, evrei... Și trădători"25. Retras din "lupta" totală, Iorga s-a dedicat cursurilor universitare, activității lui de la Academie și a participat la sesiunile Camerei. A organizat ajutorarea prizonierilor români (ai armatei austriece) aflați acum în Rusia. Scriindu-și editorialele, Iorga avertiza mereu împotriva
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
întoarcă, cu excepția Reginei Maria. Iorga i-a răspuns că "este prea ocupat cu ziarul" (o dată cu armistițiul, Brătianu a retras imediat subvenționarea "Neamului românesc" al lui Iorga). Iorga scria că "nu era loc pentru el printre învingătorii de astăzi, care sînt trădătorii de ieri". Ajuns acum conducătorul țării, Brătianu considera că Iorga era ultima persoană pe care voia să o vadă. Așa cum comenta Iorga: "Recunoștința lumii nu este ceva pe care poți conta"123. NOTE TRIUMFUL NESIGUR Vreau să cînt muzica ce-
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
istoric sau o tradiție pentru acest lucru. (Este evident că aspirațiile din ultimele două mii de ani ale evreilor nu aveau nici un impact asupra conștiinței lui Iorga). Iorga și-a reafirmat principiul de bază: "Un sionist evreu din România este un trădător al ambelor lui țări". În momentul în care minoritatea evreiască și-a făcut apariția în Adunare ca partid politic constituit pe principii etnice ("Partidul Evreiesc"), Iorga s-a simțit ultragiat și a replicat: "Cum de cutează ei să se declare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]