3,826 matches
-
în Oameni cari au fost, I, Editura pentru Literatură, București, 1967,pp. 256-259 Arta de a trăi, în scrierile lui I. Creangă Cu siguranță biografia lui Ion Creangă furnizează suficiente date ce se pot constitui în argumente în favoarea unei vieți trăite ca artă. Ne conturăm astfel imaginea omului Creangă, modest, simplu, dar înțelept și nobil în caracter. Atunci când vorbim însă de scriitorul Creangă, o analiză a scrierilor sale din aceeași perspectivăa vieții ca artăscoate la iveală o serie de modalități lingvistice
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
alte procedee: eliminare sua adăugare de material, scobire, decupare, incizii, crestături, încrustații. Copiii pot să creeze o serie de lucrări cu subiecte inspirate din natură, basme. Raporturile dintre relațiile pe care le stabilesc copiii în procesele creației, constituie metafora vieții trăite și create de ei. Practicând divesivitatea tehnicilor de lucru, copilul are posibilitatea de ași spori cunoașterea de sine, de a-și statornici relațiile cu tot ceea ce-l înconjoară, pe baza insucceselor pe care le produc unele din situațiile create. Prin
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
De fapt, întreruperile firului epic al poveștii de iubire sunt de două tipuri, în cazul confesiunii lui Mavrodin. Este vorba fie de introducerea unor fraze cu caracter meditativ, după cum am menționat deja, având aspectul unor concluzii generale extrase din experiența trăită, fie de apariția regulată a unei voci narative la persoana a III-a care creează o imagine din exterior a personajului, permițându-i acestuia un moment de respiro, însoțit de anumite gesturi care completează sugestiv tăcerea: ,, Se opri iarăși zâmbind
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
reprezintă un indicator al intereselui pe care copiii Îl manifestă față de joc și sport. Totuși, interesul manifestat pentru mișcare nu trebuie pus pe picior de egalitate cu interesul față de sport. Interesul pentru sport provine, firește, din experiențele motrice specifice deja trăite, În timp ce gesturile sportive sunt, Înainte de toate, comportamente motorii specifice, care nu pot fi exprimate În mod optim decât sub influența unui proces de antrenament relativ lung. În scopul reprezentării școlii la diferite competiții de masă pe plan local sau la
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
să arate limpede detaliile din punctul de vedere al participanților. Pentru aceasta am folosit strategia de cercetare abductivă*) care explorează în limbajul cotidian cunoașterea pe care actorii sociali o folosesc pentru producerea, reproducerea și interpretarea fenomenului aflat în investigație. Realitatea trăită, modul în care aceștia construiesc și interpretează activitățile pe care le desfășoară împreună, poate fi descoperită numai din spusele lor. În acest scop, cercetătorii interpretativiști încearcă să obțină punctele de vedere ale respondenților despre lumea lor, munca acestora și evenimentele
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
modul în care aceștia construiesc și interpretează activitățile pe care le desfășoară împreună, poate fi descoperită numai din spusele lor. În acest scop, cercetătorii interpretativiști încearcă să obțină punctele de vedere ale respondenților despre lumea lor, munca acestora și evenimentele trăite. Sarcina este apoi să le redescrie în limbajul "tehnic" al discursului științific social. Ancheta pe bază de chestionar angajează în principal strategia deductivă, prin relevarea măsurii în care concluzii ale unor cercetări efectuate în alte spații culturale sînt valabile în
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
umană, relațiile ei cu lumea, credințele și comportamentele specifice grupurilor sociale. Kvale (1996) definește interviurile calitative ca fiind încercări de a înțelege lumea din punctul de vedere al subiecților, de a dezvălui înțelesul experiențelor oamenilor, de a descoperi lumea acestora trăită anterior explicațiilor științifice. După A. Blanchet și A. Gotman (1998), ... interviul, care merge în căutarea întrebărilor puse de actorii înșiși, face apel la punctul de vedere al actorului care aduce în prim-plan experiența trăită, logica și raționalitatea acestuia. (p.
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
de a descoperi lumea acestora trăită anterior explicațiilor științifice. După A. Blanchet și A. Gotman (1998), ... interviul, care merge în căutarea întrebărilor puse de actorii înșiși, face apel la punctul de vedere al actorului care aduce în prim-plan experiența trăită, logica și raționalitatea acestuia. (p. 124) Fiind un "proces interlocutoriu", interviul calitativ explorează multidimensionalitatea rațională și afectivă a lumii oamenilor cu ajutorul limbajului, cuvîntul fiind astfel "vectorul principal" al explorării faptelor. De aceea, subliniază autorii menționați, interviul este deosebit de pertinent cînd
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
interviul calitativ explorează multidimensionalitatea rațională și afectivă a lumii oamenilor cu ajutorul limbajului, cuvîntul fiind astfel "vectorul principal" al explorării faptelor. De aceea, subliniază autorii menționați, interviul este deosebit de pertinent cînd vrem să analizăm sensul pe care îl dau actorii evenimentelor trăite, comportamentelor lor și ale altora, precum și atunci cînd ne propunem să aflăm valorile și normele la care se raportează cînd decid și acționează într-un anumit fel. Pornind de la aceste considerente am desfășurat 16 interviuri calitative cu profesorii, membrii staff
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
factori ce influențează schimbările observate și efectele lor asupra progresului elevului. Motivați de invitația de a vorbi despre speranțele pe care le pun în copiii lor, părinții au arătat ce fac ca să îi ajute acasă și la școală. Relatînd experiența trăită, ei au descris relațiile cu școala, au arătat ce îi determină să meargă acolo și ce fel de activități desfășoară în sprijinul copiilor. De asemenea, părinții au vorbit despre felul în care ei încearcă să rezolve dificultățile la învățătură ale
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
la rândul lor, o macro-propoziție introdusă prin organizatorul narativ ATUNCI; propoziția [k], introdusă prin ȘI DUPĂ AIA, interpretată ca fiind o macro-propoziție de situație-finală; în fine, propoziția [m] este o încheiere, caracteristică unor anumite narațiuni orale (aici, povestirea de experiență trăită și relatată într-o situație dată, adică la școală). Putem astfel observa că o macro-propoziție poate fi actualizată, la suprafață, de una sau mai multe propoziții. Acest principiu ierarhic se află la baza a cinci tipuri de grupări secvențiale despre
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de fuga și prinderea celor trei actori. Pn4 = [f] = Rezolvarea adusă de recunoașterea situației de legitimă apărare drept caracteristică a procesului Pn2. Pn5 = [q] + [h] = Situația finală care îi reunește din nou pe cei trei actanți prin sentimentul de fericire trăit (logodna lui Orso și a Lydiei) și onoarea (răzbunarea Colombei). Astfel putem înțelege mai bine noțiunea de "scandare a evenimentelor" despre care vorbește U. Eco și concepția aristotelică a "unității de acțiune". Operația de punere în intrigă se bazează pe
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
probleme întrucât evidențiază legătura indisolubilă dintre limbaj și memorie, în sensul că aceasta din urmă este structurată de primul și explicând faptul că memoria este posibilă prin intermediul unor procese de învățare și observare sociale și a unor idei și experiențe trăite și împărtășite cu ceilalți. Mai mult, autorii subliniază că memoria socială nu se limitează doar la cuvinte, iar gradul mai mare de articulare de care are nevoie nu îi afectează dimensiunea semantică în favoarea memoriei individuale. Valorificarea acestor experiențe la nivel
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
a sublinia faptul că este foarte greu, dacă nu imposibil, să se vorbească despre mituri, în sensul etnologic, în societățile de astăzi. Mai mult, Segre susține că "nimeni nu a depistat încă existența unei narațiuni adevărate, sacre, exemplare și semnificative, trăită ritual, relatând actele fondatoare, faptele creatoare ale eroilor sacri"273. Însă, deși abordează mitul explicit din perspectiva societăților tradiționale, așa cum a fost analizat de etnologie, sociologie și de istoria religiilor, Gabriel Segre arată similitudinea dintre mitul creat în jurul unui cântăreț
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
aparține istoriei, un sine anterior. Problema celuilalt din punctul de vedere al temporalității omului poate fi întâlnită și în scrierile lui Ștefan Afloroaei asupra identității și alterității. Temporalitatea, în opinia lui Afloroaei, poate fi considerată un "un gen de recunoaștere trăită a alterității necomune, absolute"441. Semnul, istoria și alteritatea absolută sunt coordonatele dimensiunii alterității, cea absolută fiind fundamentul identității și alterității istorice. Ideea alterității absolute 442 este omniprezentă în abordarea lui Ștefan Afloroaei întrucât aceasta determină o nouă perspectivă asupra
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
trăirea trecutului necunoscut prin intermediul grupului. În termenii lui Ion Ianoși, "memoriei individuale îi atribuim însemne colective. Ne implicăm mental în cercuri concentrice lărgite tot mai mult, și lor anume le transferăm o bună parte din virtuțile sau, mai des, servituțile trăite. Folosim mereu pluralul: noi și ai noștri (...) Sărim direct, mai pe față, mai pe ascuns, în generalități și generalizări, trecând chiar peste aspectele particulare, în care individul aparține unor entități cât de cât delimitate (...) Postulăm, parcă, un scenariu prestabilit, cu
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
șmecheri pentru că așa credem că este bine să fii, dacă îi păcălim pe ceilalți sau facem alte nereguli și nu suntem pedepsiți de legea omenească, lucruri le vor rămâne așa ? Mulți spun că avem o singură viață și ea trebuie trăită indiferent cum. Dacă putem trăi mai bine pe seama altora,cu atât mai bine. Oricum nu există nimic după mo art e “ Așa spun majoritatea oamenilor. Dar dacă... !? Acest mod de a gândi a dus de-a lungul secolelor la inechități
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
care majoritatea oamenilor o știu. Dar tot această majoritate a oamenilor nu știu să și aleagă drumul în viață. Nimeni nu se naște învățat, toate cunoștințele ca și sistemul nostru de gândire se formează de a lungul anilor, prin experiențele trăite . Confruntându-se cu problemele materiale zilnice, oamenii nu ajung să vadă prea mult în faț a lor. Atunci ei trebuie ajutați. De către cine? De către cei care prin natura împrejurărilor, au ajuns să înțeleagă mai mult. Procesul de transformare și evoluție
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
este pregătit pentru o nouă etapă. Î ntr e pubertate și vârsta de aproximativ 40 de ani, este perioada de procreare, omul își întemeiază o familie și lasă urmași. După aceea s-ar cere ca pe baza experienței de viață trăite, omul să mai ajungă explicit la niște co ncl uzii în legătură cu rostul lui în această lume. Este vremea unor co ncluzii. Când cineva consideră că și-a terminat resursa, atunci omul va trece în etapa următoare, în alt plan al
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
ademenește pe acesta să alerge după o buc ată de carne trasă de un cablu între două puncte stabilite. Câinele crede că aleargă după vânat, dar în realitate acțiunea lui are alt scop. Cei care au învățat ceva din experiențele trăite, ajung la un moment dat să înțeleagă că, asemeni ogarului , o mul aleargă toată viața după un vânat iluzoriu. Iar realitatea confirmă pe deplin această ipote ză. Până la urmă, noi oamenii, nu suntem decât niște ogari pe scena vieții. Credem
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
trebuie precizat, este probabil simptomul cel mai anxiogen. Trezește într-adevăr, în tine, frica morții iminente și, mai mult decît atît, panica de a muri sufocat. Caracterul său atroce apare în această descriere literară, marcată de autenticitatea evidentă a faptului trăit: "Chiar acum, acum, nu îmi este bine deloc, e chiar mai rău decît să fii gîtuit, mai rău decît să fii ștrangulat, sufocat, este o prăpastie psihologică, un coșmar anatomic, o angoasă metafizică, o revoltă, o plîngere; inima ce bate
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
acestui fenomen au crescut spectaculos. Utilizarea sa excesivă, alături de alte concepte asociate, aproape ca o etichetă pusă fenomenelor socio-politice complexe și controversate, aproape că au golit de semnificații acest concept. Dar, după cum spunea David Held (2004), "clișeele surprind adesea experiențele trăite ale unei epoci", chiar dacă globalizarea a rămas multă vreme greu de circumscris și de analizat empiric. Criza financiară globală din 2008 a adus însă o probă de realitate dură și imposibil de ignorat. Descrisă adesea ca un seism planetar cu
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
una din lucrările lui fiind cumpărate chiar de George al IV-lea al Angliei. 3. Stilul cognitiv M. Bejat vorbește de un factor general, și anume, stilul cognitiv, descris ca modul constant de răspuns organizat, constituit în urma întăririlor și experiențelor trăite. Stilul cognitiv reflectă forma cunoașterii, modul în care cunoaște omul, cum percepe, cum gândește, modul în care receptează și prelucrează în mod obișnuit informația, indiferent de ce informație este vorba. Stilul cognitiv reflectă modul specific în care se exprimă o anumită
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
cum și cu ce se învață, sintagma învățare școlară introduce noi dimensiuni în concepția și conduita profesorilor cu privire la obiectul învățării. Explicit, disciplina predată înseamnă nu numai conținutul unităților de instruire ca atare, ci și experiențele organizate de învățare, experiențe directe, trăite, profesorul Ținând seamă de ceea ce face elevul într-o secvență de învățare în școală. Învățarea școlară devine astfel o activitate planificată și planificatoare, îndrumată și îndrumătoare, un model de acțiune dinamică, un plan de acțiune prin care se (re) construiește
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
în cursul memorării este util să ne imaginăm lucrurile la care se referă textul respectiv; • denumirile, formulele, datele, definițiile, enunțurile trebuie însușite absolut corect de la început, pentru a se evita necesitatea unor corijări ulterioare; • se rețin mai bine evenimentele intens trăite afectiv, comparativ cu cele indiferente (D. Rapaport). C. Gândirea Cunoașterea umană nu rămâne la nivelul reflectării senzoriale. Datorită gândirii, omul depășește informațiile oferite de simțuri, poate pătrunde în esența fenomenelor, poate prevedea desfășurarea lor ulterioară. Gândirea este o activitate mintală
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]