9,719 matches
-
În existența lui, destul de obscură, spătarul G. a îndeplinit funcțiile de slujbaș la Vistierie (1805-1814), ispravnic al ținutului Român (1821-1827), asesor la Judecătoria Sucevei, iar între 1837 și 1838, președinte al Judecătoriei din Botoșani. Prin mama, Ecaterina, era rudă cu traducătorul Iancu Buznea. Cumnat cu poetul Constantin Stamati, se încuscrește și cu Costache Negruzzi, care o luase de nevastă pe fiica unuia dintre frații lui G., spătarul Dimitrie (Dumitrachi). Dintre ceilalți frați, postelnicul Matei este părintele scriitorului Nicolae Gane, iar Costachi
GANE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287160_a_288489]
-
încuscrește și cu Costache Negruzzi, care o luase de nevastă pe fiica unuia dintre frații lui G., spătarul Dimitrie (Dumitrachi). Dintre ceilalți frați, postelnicul Matei este părintele scriitorului Nicolae Gane, iar Costachi s-a îndeletnicit și el cu scrisul, ca traducător. Împărțit în șapte canturi, poemul Călătoria lui Cupidon la pustiu (1850), probabil o prelucrare, narează, cu imperturbabila monotonie, peripețiile lui Cupidon, proscris de zei și sortit să rătăcească prin pustietate. Iertat prin intervenția zeiței Venus, este lăsat iarăși slobod, dar
GANE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287160_a_288489]
-
, Joaquín (9.VII.1942, Orihuela, Spania), traducător spaniol. Licențiat în drept și filologie hispanică al Universității din Murcia, G. activează în calitate de consilier în cadrul primăriei din Alicante, anterior îndeplinind funcții similare la primăriile din Valencia și Santa Cruz de Tenerife. A studiat limba română începând din 1981, an
GARRIGÓS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287170_a_288499]
-
Cruz de Tenerife. A studiat limba română începând din 1981, an în care a participat la cursurile de vară organizate de Universitatea din București, revenind aici aproape an de an, în scopul documentării. După opinia criticii spaniole, G. este unicul traducător care transpune direct din românește, cu extremă precizie și preocupare pentru sesizarea celor mai fine nuanțe ale lexicului și stilului scriitorilor abordați. Traducerile i-au fost elogiate atât de presa spaniolă, cât și de cea românească; recursul la textul original
GARRIGÓS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287170_a_288499]
-
GAVRIL, Mihai (pseudonim al lui Gavril Mihai Bâr; 8.XI.1922, Gherla), poet și traducător. Este fiul Teresiei (n. Dițu) și al lui Irimie Bâr, țărani. Urmează liceul la Gherla și Aiud, apoi o școală de subingineri la Cluj. Refugiat la Mediaș după Dictatul de la Viena, recrutat în armată, pleacă la București, unde își continuă
GAVRIL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287178_a_288507]
-
comporta, dincolo de interesul pur literar, o înaltă semnificație patriotică. Transpunerea este - prin metrică, ton și ritm - adaptată spiritului limbii române și aduce sonorități coșbuciene și, uneori, blagiene, urmărind să reproducă mai ales atmosfera de intimitate și exultanță liniștită a originalului. Traducătorul a îmbogățit versiunea românească a poemului cu substanțiale și erudite note explicative, redactate în spiritul celor ce îi aparțin lui Opitz (citate din clasici, referiri livrești) și, prin conținutul lor, edificatoare în problema etnogenezei și a identității românilor. SCRIERI: Dimineața
GAVRIL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287178_a_288507]
-
Unele dintre ele ar putea să-i aparțină lui Iacob Negruzzi (Fiziologia fracționistului). Tot în foileton se publică traducerea unei lungi nuvele germane, fără să se indice autorul, și din Goethe, o altă nuvelă, al cărei titlu românesc, dat de traducător, este O poveste. R.Z.
GAZETA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287202_a_288531]
-
1.II.1838, Fălticeni - 16.IV.1916, Iași), prozator și poet. Coborând dintr-o veche familie boierească, G. era fiul Ruxandrei (n. Văsescu) și al postelnicului Matei Gane, om cu oarecare cultură. Tatăl mai avea trei frați: Ienache, poet, Costachi, traducător, și Dimitrie (Dumitrachi), socrul lui C. Negruzzi. G. învață mai întâi în Fălticeni, la școala primară nou înființată; tot acum ia și lecții de germană. E înscris apoi la pensionul francez din Iași al lui Louis Jourdan. În 1857 obține
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
, Alexandru (1793 - 31.I.1869, București), traducător. Boier muntean cu rang de paharnic, G.-L. a tălmăcit din rusește Povestiri din spaimile vrăjitorești (1839), o culegere din surse diferite (rusești, franceze ș.a.) de narațiuni cu subiecte fantastice sau mistice. Pentru a atenua caracterul terifiant al povestirilor, traducătorul
GEANOGLU-LESVIODAX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287209_a_288538]
-
traducător. Boier muntean cu rang de paharnic, G.-L. a tălmăcit din rusește Povestiri din spaimile vrăjitorești (1839), o culegere din surse diferite (rusești, franceze ș.a.) de narațiuni cu subiecte fantastice sau mistice. Pentru a atenua caracterul terifiant al povestirilor, traducătorul adaugă la sfârșit mai multe anecdote, relatate cu haz, într-un limbaj arhaizant. A mai transpus Noaptea și ziua Rossiei sau Mitologia slavonilor (1836), o carte intitulată Tâlcuirea viselor (1836) și una, din grecește, pentru uzul bisericii (Istoria bisericească, 1845
GEANOGLU-LESVIODAX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287209_a_288538]
-
GEORGESCU, Ioan (16.III.1889, Scoreiu, j. Sibiu - 4.III.1968, București), publicist, folclorist și traducător. Este fiul Anei (n. Cârstea) și al lui Ioan Georgescu, dascăl. A urmat școala primară din Scoreiu, apoi cursurile Seminarului Greco-Catolic din Blaj, completându-și studiile teologice la Budapesta (1908-1911, 1914-1916) și la Institutul Teologic Superior „Sfântul Augustin” din Viena
GEORGESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287219_a_288548]
-
, Gala (pseudonim al lui Grigore Pișculescu; 16.IV.1879, Didești, j. Teleorman - 8.III.1961, București), prozator, memorialist și traducător. Este fiul Chiriachiei (n. Ostreanu) și al lui Nicolae Pișculescu, administrator al moșiei Didești. Tatăl, mama și vizitiul familiei erau renumiți prin darul povestirii; multe dintre narațiunile scriitorului își au sursa în istorisirile lor. După cursul elementar urmat în satul
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
GEORGESCU, Gabriel (4.IX.1911, Craiova - 19.VI.1973, Satu Mare), poet, publicist și traducător. Este fiul Elisabetei-Atena (n. Nicolau) și al lui Petru Georgescu, copist la Tribunalul din Craiova. După absolvirea liceului în orașul natal, urmează Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1930-1935) și face studii de slavistică la Sofia (1932-1933
GEORGESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287218_a_288547]
-
GEAMBAȘU, Constantin (26.VIII.1948, Cobia, j. Dâmbovița), comparatist și traducător. Este fiul Elenei (n. Pandelescu) și al lui Marcu Geambașu, meseriași. Va urma Liceul Teoretic din Găești (1962-1966) și Facultatea de Limbi Slave, secția polonă-română, la Universitatea din București (1966-1968), ca și Facultatea de Limbă Polonă a Universității din Varșovia
GEAMBASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287208_a_288537]
-
GHICA, Scarlat Ion (26.III.1856, Vathy, Grecia - 11.VI.1948, București), traducător. Este fiul Alexandrinei (n. Mavros) și al lui Ion Ghica și frate cu Dimitrie Ion Ghica. A fost trimis la învățătură în Anglia (va absolvi Wellington College din Londra) și la Paris. În 1878 se întorcea în țară licențiat în
GHICA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287256_a_288585]
-
1878 se întorcea în țară licențiat în drept la Paris. A funcționat în magistratură (judecător supleant la Râmnicu Vâlcea, procuror la Curtea de Apel din București) și a fost, din august 1899, director general al teatrelor. G. e cunoscut ca traducător al repertoriului shakespearian: a publicat Viața și moartea regelui Richard III (1884), Neguțătorul din Veneția (1885), Regele Ioan (1892), Antoniu și Cleopatra (1893), Iulius Cesar (1896). În 1884 citea la Junimea actul al doilea din Neguțătorul din Veneția. Tălmăcirile sale
GHICA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287256_a_288585]
-
din Neguțătorul din Veneția. Tălmăcirile sale, făcute în versuri albe și nu în pentametrul iambic, sunt corecte; lucrate pe baza textelor comentate și a dicționarelor limbii lui Shakespeare, ele respectă sensul originalului. Mânuirea mai puțin suplă a limbii române de către traducător nu micșorează contribuția lor la cunoașterea, în spațiul românesc, a lui Shakespeare. Versiunile lui au intrat în repertoriul Teatrului Național din București. Traduceri: Shakespeare, Viața și moartea regelui Richard III, București, 1884, Neguțătorul din Veneția, București, 1885, Regele Ioan. Regele
GHICA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287256_a_288585]
-
, Dimitrie Ion (1848, București - 28. IX. 1914, București), traducător. Este fiul cel mai mare al Alexandrinei (n. Mavros) și al scriitorului Ion Ghica. Face studii în Anglia. În 1872, licențiat al Facultății de Științe Morale și Politice a Universității din Cambridge, se întoarce în țară și candidează pentru postul
GHICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287257_a_288586]
-
GHEORGHIU, Tașcu (29.IX.1910, Constanța - 17.X.1981, București), traducător, poet și publicist. Este fiul Iuliei și al lui Nicolae Gheorghiu. Părinții, aromâni, erau originari din Grecia. După ce urmează Liceul „Mircea cel Bătrân” la Constanța, se înscrie la Universitatea din București, unde își va lua licența în filosofie. Împreună cu Virgil
GHEORGHIU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287237_a_288566]
-
GEORGESCU, Paul Alexandru (11.II.1914, Craiova), comparatist și traducător. După ce urmează studiile medii la Liceul „Frații Buzești” din urbea natală (1925-1932), se înscrie la Universitatea din București, absolvind în 1936 secția de sociologie a Facultății de Litere și Filosofie, sub îndrumarea lui D. Gusti; în același an obține și
GEORGESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287224_a_288553]
-
stabilirea caracteristicilor de bază ale curentului. Sunt comentate concepțiile estetice și versurile primilor preromantici, N.M. Karamzin și M.N. Muraviov, criticul încercând să evidențieze și rolul literaturii occidentale, care i-a influențat pe romanticii timpurii V.A. Jukovski (bun cunoscător și traducător din literatura romantică germană și engleză) și K.N. Batiușkin (orientat cu precădere spre literatura franceză și italiană). Grupările literare sunt studiate în capitolele Primii romantici ruși și Eflorescența poeziei romantice ruse, istoricul literar subliniind marea importanță literară și socială a
GHIJIŢCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287261_a_288590]
-
GHICA, Marius (pseudonim al lui Marius Viorel-Jan Ghiță; 26.X.1954, Băilești, j. Dolj), eseist și traducător. Este fiul Teodorei (n. Duțulescu) și al lui Ion Ghiță, economist. A absolvit Liceul „Nicolae Bălcescu” din Craiova și Facultatea de Filologie-Istorie a Universității din același oraș (1978), secția franceză-română. Și-a susținut doctoratul cu teza Paul Valéry și geneza
GHICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287254_a_288583]
-
e tot mai fără de Întoarcere pierdut. Că prin uitarea timpului nu câștigi eternitatea, ci o doar moarte devreme. Fiindcă timpul nu-i e veșniciei zid; ci ușă.ț Condiționare și libertate „Limba este ordonatorul comun al naturii și libertății”, spun traducătorii lui Humboldt 2, inferând o consecință firească a modului cum lingvistul s-a raportat, În cele din urmă, la doctrina maestrului său filosofic Kant. Din moment ce schemele transcendentale kantiene au fost Înlocuite de conținuturile limbilor istorice 1, e firesc ca atât
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
, Paul (pseudonim al lui Paul-Toma Deutsch; 5.XII.1938, Alba Iulia), prozator, poet, eseist și traducător. Este fiul Magdalenei (n. Rosner) și al lui Francisc Deutsch, comerciant. După studiile primare și liceale făcute la Alba Iulia și Oradea, lucrează ca atașamentist la Hunedoara, contabil și bibliotecar la Biblioteca Regională Oradea, frezor, scriitor de vagoane, pentru ca în
DRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286882_a_288211]
-
DUMBRĂVEANU, Anghel (21.XI.1933, Dobroteasa, j. Olt), poet, prozator și traducător. Este fiul Elenei (n. Nițulescu) și al lui Teodor Bacșiș, țărani. Face gimnaziul la Liceul „Radu Greceanu” din Slatina (1946-1949), apoi urmează Școala Pedagogică din Timișoara (1949-1953). Angajat în 1953 redactor la revista „Scrisul bănățean” (devenită ulterior „Orizont”), rămâne aici
DUMBRAVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286901_a_288230]