4,267 matches
-
ci dându-i impresia că e gata oricând să se lungească și să se lățească, de parcă s-ar afla sub o vrajă, ajungând să semene cu un transatlantic. Știa însă foarte bine că toate astea nu sunt decât impresiile ei trecătoare, de noapte, numai și numai pentru că era singură, și de nici un folos i-ar fi fost muzica sau sunetul telefonului. Atunci, ca de fiecare dată, chiar și pe vreme de iarnă, când zuruiau vânturi înghețate, deschidea ușa-fereastră spre balconul care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
dorințe nu înseamnă nimic. Totul e prezența cuiva. Sau în anumite clipe totul e prezența cuiva. Fie și la distanță enormă, dar știind că, de-ar fi de față, ființele s-ar contopi și numai un spațiu întâmplător și repede trecător, ostil, împiedică unirea. Dar acum nu se întâmpla astfel și se simțea suferind, de parcă ar muri, de parcă o boală fără scăpare l-ar fi cuprins, dar sfârșitul e departe de a fi fulgerător. Se simțea sensibilizat la maximum. În autobuz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
nimeni: poate că înnebunisem, deși nu cred. N-am izbucnit într-un râs isteric sau altceva de genul ăsta. Cu toate acestea, am trăit ceea ce s-ar putea numi un moment rar de luciditate: o iluminare fulgerătoare, foarte subtilă și trecătoare, dar suficientă pentru a provoca o schimbare durabilă, dacă nu în viața mea, cel puțin în regimul meu alimentar începând din acel moment. Nu m-a șocat atât poza de pe ambalaj, deși poate că și ea mi-a dat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
internațional. La sfârșitul lui noiembrie, la câteva zile după ce s-a dus la medicul ei a doua oară, criza Partidului Conservator a ajuns la apogeu și doamna Thatcher a fost silită să demisioneze. A fost o săptămână de intensă, deși trecătoare, agitație în media și ne-am îndopat cu programe de știri, urmărite de la un capăt la celălalt, cu talk-show-uri și cu jurnale extinse. Și apoi, în ziua când ea s-a dus la consultație în clinică, am aflat că Saddam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
mă sărute. Am știut‑o, am simțit‑o, dar nu m‑am putut mișca din loc. El a luat ezitarea mea de a mă Îndepărta drept permisiune și și‑a apăsat buzele de gâtul meu. Rapid, mai mult o mângâiere trecătoare, poate chiar puțin și cu limba, chiar sub falcă, aproape de ureche, dar tot În mod ferm pe gât, după care m‑a luat de mână și m‑a tras Înăuntru. — Christian, așteaptă! Trebuie, ăă, să‑ți spun ceva, am Început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Întrebarea era retorică, așa că am gândit că e mai bine să‑mi țin gura. Mai aveam vreo douăzeci de secunde Înainte ca timpul pe care Îl aveam la dispoziție să expire, pentru că ne apropiam de hotel și pentru că interesul ei trecător față de persoana mea era pe punctul de a dispărea definitiv. S‑a uitat pe mesajele lăsate pe celular, dar a reușit să spună În modul cel mai liniștit și relaxat din lume: — Hmm, The New Yorker. Condé Nast. Am dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
ultima vreme. Te iubesc, scumpo. Ultimele cuvinte abia s‑au auzit, erau mai mult o șoaptă. — Bună, scumpo. Ce mai faci? Îmi pare rău că te sunăm cu asemenea vești. Vocea lui era adâncă și liniștitoare și am avut impresia trecătoare că totul o să fie bine. El urma să‑mi spună că ea și‑a fracturat un picior, poate și o coastă, două și că cineva chemase un chirurg plastician ca să Îi repare câteva tăieturi de pe față. Dar că urma să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
nou că eu raționam cu conștiința împăcată și că, de aceea, nimeni nu ar fi fost îndreptățit să se supere pe mine, chiar dacă aș fi greșit; căci eu nu căutam ca oamenii să fie de parte mea, nici vreun avantaj trecător; și, de aceea, dacă oamenii din cele două părți 2 s-ar fi supărat pe mine, eu aș fi fost compensat de mărturia conștiinței mele și de speranța în judecata fără drept de apel. Pe de altă parte, m-am
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
o conștiință eclesiastică mai pură. Care ar putea fi noul chip al Bisericii în lumea modernă? Un răspuns univoc este mai dificil de dat. Discursul rosminian se referă la eliberarea societății ecleziastice de persistentele reziduuri ale amestecului feudal de lucruri trecătoare dar și spirituale; prin acest discurs prevalent critic se schițează contururile viziunii rosminiene asupra unei noi configurații a misiunii bisericești. Mai înainte de orice, Rosmini tratează în Cele cinci plăgi cu o deosebită limpezime, poate mai mult decît în oricare altă
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
care aparține societății ecleziastice, iar de la aceasta din urmă trebuie să se reflecte asupra societății civile. Lupta între principii, care s-a petrecut în societatea politică și în cea religioasă, explică particularitatea erei medievale, așadar "contradicția lucrării atît în rînduielile trecătoare, cît și în cele ecleziastice". (A. Rosmini, Cele cinci plăgi, p. 189) Spiritul de separare introdus de feudalism nu a fost numai enunțătorul despărțirii dintre cler și popor, dar a produs o diferență, necunoscută în cadrul Bisericii primitive, între clerul superior
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
acest lucru demonstrează și rațiunea pentru care, în vreme ce regii mergeau pe calea sfințeniei, Clerul, dimpotrivă, se găsea pe calea corupției, căci scopul lor, din păcate, fusese deturnat. 33. Clerul, care începuse cu durere și lacrimi să se ocupe de cele trecătoare și care se înconjurase de rămășițele veacului ce se încheia, începu curînd, după cum îi este obiceiul naturii umane, să țină la aceste lucruri, și prin ocupațiile care îi reveneau, în care era începător și încă neiscusit, ca să zicem așa, învăță
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
le țin ceva vreme în alveola lor pînă cînd acestea izbucnesc într-un potop universal; în cele din urmă, odată rupte zăgazurile, toată Biserica a fost inundată; valurile uriașe loviră și puseră la pămînt fastul său profan, însăși mărirea sa trecătoare. Maica credincioșilor nu mai fu atunci recunoscută nici de propriii săi fii și popoare întregi se traseră înapoi din fața sa, căci era ca și cum ea s-ar fi ascuns de ochii lor cei slabi. Episcopatul se văzu dintr-odată pedepsit de
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
văzu dintr-odată pedepsit de Providență într-un fel neașteptat, căci se obișnuise să se convingă pe sine că interesele sale erau cel mai bine satisfăcute prin dobîndirea a mai mult pămînt sau a unei mai mari puteri asupra celor trecătoare din această lume, așa încît, preocupat de meschinele sale calcule, își pierdu influența asupra popoarelor; iar persoanele, a căror grijă o abandonase în favoarea celei materiale, abandonau la rîndul lor episcopatul și își reluau lucrurile care le-au fost întotdeauna adecvate
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
lor, care să privească Biserica în sublima sa universalitate și măreție și care să fie dominați în sufletul lor de acel sentiment al Cuvîntului care forma caracterul primi-lor Sacerdoți; de acel sentiment care, umplînd întreaga inimă, o desprindea de lumea trecătoare și o făcea să trăiască în cea veșnică de unde spiritul se înflăcăra și răspîndea flacăra sa în toată lumea. Numai oamenii mari, repet acest lucru, pot forma oameni mari; și pentru a judeca ce diferență exista între ucenici, este de ajuns
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
mai mare decît ambiția, care a influențat întotdeauna cele două slujitoare ale sale, lăcomia de bogății și aceea de putere? Un fapt constant în istoria Bisericii este acesta, că "oriunde există un scaun episcopal există multă vreme și o putere trecătoare și acolo se manifestă motive de discordie". Constantinopolul este un exemplu care ne vine în minte imediat. Cu mai puțin de un secol după întemeierea sa, episcopii Noii Rome, încrezători în sprijinul din partea vecinului lor, a împăratului, ținteau să pună
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
au susținut conflictul, să obțină al doilea loc în Biserică 119. Nemulțumiți fiind de acest lucru, s-au considerat rivali ai Romei și au provocat fatala schismă grecească 120. Iată cît de evidentă este una dintre consecințele îngrozitoare ale puterii trecătoare conexe Scaunului de la Constantinopol, pierderea Bisericii de răsărit! În apus ni se oferă spre luare în considerare exarhatul de la Ravenna, înființat în secolul al VI-lea, care va folosi ca exemplu, fiindcă arhiepiscopii de la Ravenna vor renunța în curînd la
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
a produce în Biserică o nouă schismă. 64. Aceste împărțiri funeste care au sfîșiat inima Miresei lui Isus Cristos nu sînt de mirare atunci cînd luăm în considerare că, dacă primii Episcopi, care au trebuit să se apuce de afacerile trecătoare, aveau o inimă atît de sfîntă și sufletul cu adevărat episcopal încît nu făceau aceste lucruri decît cu nemărginită durere și cu lacrimi, nu așa a fost și cu succesorii lor. De la episcopatul sărac și ostenitor, predicat de Evanghelie, și
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
candidaților. Astfel, alegerea revenea persoanelor care străluceau de pietate și știință. Dar această bună rînduire s-a schimbat, pentru că Episcopatul nu a mai rămas o pură putere spirituală, ci a primit în plus administrarea abundentelor bogății și grija pentru cele trecătoare. A devenit atunci calea cea mai înfricoșătoare și insuportabilă, iar oamenii sfinți făceau tot ce puteau pentru a o evita; unii precum Loyola și companionii săi, neobosiți lucrători în via Domnului, în urmă cu trei secole, au mers atît de
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
mers atît de departe în rîvna lor apostolică încît și-au jurat că nu îl vor accepta niciodată 123. Și, în același timp, episcopatul s-a confruntat apoi cu prea mulți candidați nedemni, deci cu toți aceia care căutau puterea trecătoare și considerau că este prea greu ca aceasta să rămînă acolo unde îi este locul, adică în afara Bisericii. Aceasta explică modul în care s-a ridicat devoțiunea formală din partea "nobilimii" în rîndul Episcopilor și creditul acordat membrilor mai puțin importanți
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
de ambiția de o viață de a obține o dioceză, iar nu acele persoane eroice cu o extraordinară virtute? Ne putem îndoi că așteptările noastre de la acești Apostoli vor trebui să se limiteze la îngrijorarea lor de a dobîndi bunuri trecătoare și putere? Bucuroși cu ceea ce au obținut deja, ei nu vor putea niciodată să simtă marea dorință de menținere a corespondenței spirituale cu ceilalți episcopi. Atunci cînd o persoană este absorbită de cele materiale, prea puțin timp și prea puțină
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
prin natura lor, o sursă inepuizabilă de lipsă de armonie pentru cei ce apără cîștigurile materiale și care caută să le și mărească. Uniunea dintre Episcopi nu mai reflectă sfințenia, continuitatea și universalitatea din primele zile. Înțelegerea este limitată și trecătoare și capătă trăsăturile ce țin în mod inevitabil de interesele lumești. Alianțele, ligile și conspirațiile sînt la ordinea zilei; ce schimbare! Putea unitatea din corpul episcopal să supraviețuiască unor astfel de separări? Încet, încet, Episcopii s-au despărțit unii de
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
voi zidi Biserica Mea, iar porțile Iadului nu o vor birui"129. 72. Un alt efect deplorabil al acestei false poziții a Episcopilor, care i-a separat din ce în ce mai mult între ei, a fost invidia Suveranilor împotriva lor. Prelații deveniți domni trecători au suferit din partea suveranilor invidia și toate neajunsurile cîte țin de nobilime; au fost iscodiți, iar lucrarea lor restrînsă în mod constant, încarcerați nu numai în hotarele statului, dar chiar în diocezele lor; politica de stat i-a ținut dezbinați
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
se insinuează în gîndire o opinie greșită, și anume că bogățiile Bisericii sînt unul și același lucru cu Biserica și cu Religia creștină. Clerul însuși, din păcate, a alimentat această prejudecată. Fiindcă neavînd alt mijloc de a-și apăra bunurile trecătoare de agresori îi priva pe aceștia de bunurile spirituale; înaintea spoliatorilor Bisericii, Clerul a considerat delictul sacrilegiului de furt inseparabil de renunțarea la religie. Cu siguranță, pedeapsa era dreaptă: a fost chiar eficientă în vremurile mai pline de credință. Așadar
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
arme, nu se încurcă în afacerile vieții de toate zilele, dacă vrea să-i fie pe plac celui care l-a angajat în oaste"183; și nici nu trebuia să îl privească drept unic rege al său pe Domnul puterii trecătoare și să devină slujitorul acestuia, participînd prin acordul său la bogățiile și la puterea acestuia; uitînd într-o vreme că acel rege al lor era pur și simplu doar un laic, un fiu al Bisericii, o oaie din staulul lor
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
să conducă Biserica lui Dumnezeu. Nu era posibil, într-un cuvînt, ca odată deveniți oameni ai regelui 184, să fie în același timp și oameni ai lui Dumnezeu, căci "nimeni nu poate servi la doi stăpîni"185. 84. Rezultatul celor trecătoare cu scop trecător este, din păcate, acela de orbire a oamenilor; iar întreaga putere a Bisericii, întreaga libertate ecleziastică aparține unei rîn-duieli de lucruri spirituale și invizibile. Ce minune însă, dacă i se adăuga puterii și serviciul spiritual al episcopatului
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]