9,583 matches
-
Acasa > Poeme > Sentiment > ÎNTRE VIS SI REALITATE Autor: Ana Maria Moraru Publicat în: Ediția nr. 2076 din 06 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului ÎNTRE VIS ȘI REALITATE Simt ochii triști cum cald îmi lăcrimează, Inima tremurând, cum plânsă tace. Simt dorul nopții reci cum mă cuprinde, Trezind în piept un vis ce tainic zace. Ca un copil încep încet să tremur, Când vocea îți aud cum sună moale. Și mă trezesc cum rătăcesc pierdută, La glasu-i
ÎNTRE VIS SI REALITATE de ANA MARIA MORARU în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354974_a_356303]
-
Toate Articolele Autorului ÎNTRE VIS ȘI REALITATE Simt ochii triști cum cald îmi lăcrimează, Inima tremurând, cum plânsă tace. Simt dorul nopții reci cum mă cuprinde, Trezind în piept un vis ce tainic zace. Ca un copil încep încet să tremur, Când vocea îți aud cum sună moale. Și mă trezesc cum rătăcesc pierdută, La glasu-i blând, prin gândurile goale. Cât te iubesc! O strig cu voce surdă Îmbrățișând în gând a ta ființă, Sperând c-auzi acum a mea chemare
ÎNTRE VIS SI REALITATE de ANA MARIA MORARU în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354974_a_356303]
-
prin gândurile goale. Cât te iubesc! O strig cu voce surdă Îmbrățișând în gând a ta ființă, Sperând c-auzi acum a mea chemare C-ai să-nțelegi cândva a mea dorință. Mă pierd în întunericul din noapte Cu trupul tremurându-mi de dorință, Mă rătăcesc în amalgam de gânduri, În vechea neuitată suferință. Sărut în gând privirea ta blajină, Iubirea vieții mele-n astă lume, Simt ochii triști cum cald îmi lăcrimează Șoptind ca o chemare al tău nume. Ana-Maria
ÎNTRE VIS SI REALITATE de ANA MARIA MORARU în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354974_a_356303]
-
care era „mare”. Cel mai mult eu cred că a ținut la al treilea băiat, Ptrică,(Așa-i scrisese numele notarul nostru care umbla toată ziua cu romul în nas. Nu știai dacă e beat, fiindcă scria fără să-i tremure mâna, dar nici treaz-trezuc nu era, că din cei opt frați care au trăit, doar doi erau fii tatei și frații mei din punct de vedere ortografic. Ceilalți aveau o literă, două în plus sau în minus.. M-a contrariat
UN MĂRŢIŞOR PENTRU MAMELE NOASTRE IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354953_a_356282]
-
cântăreței, Observați că-i lipsește șiragul acela de multe mărgele? Pe trepte cobora adevărata Sofia Vicoveanu, urmată de un șef de sală, desigur că voia să oprească un posibil scandal. Când s-au apropiat de mama, care, ridicată în picioare tremura ușor, roșie la față de spaimă, Sofia s-a oprit o clipă locului, a luat-o de mână și a întors-o cu fața la oglinda cât peretele de mare. Ziceai că sunt gemene! Toată lumea a aplaudat. Mamei i-au dat lacrimile. Cred
UN MĂRŢIŞOR PENTRU MAMELE NOASTRE IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354953_a_356282]
-
tocmai profesoara venită de la București să îl bage în seamă. Încet-încet, Daniela a început să ia note mari la școală, să îi ajungă din urmă pe premianții clasei. Dacă la început, când o ascultam la ore, abia putea să bâiguie tremurând, niște cuvinte incoerente, din care nu înțelegeam aproape nimic, acum aceasta devenise cursivă în exprimare, sigură pe ea, stăpână pe ceea ce știe; îi plăcea să citească și nu mai făcea greșeli de ortografie, scria caligrafic și avea caiete model. „Ce
DANIELA (PARTEA A DOUA) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355041_a_356370]
-
de la Poliție !!! (Caragiale avea dreptate !) De ce se dedau acești „neica nimeni, ia piciorul de pe mine” - cum scria Ion Gheorghe, la posteritatea lui Eminescu ? Din simplu motiv că ei nu ar fi în stare nici măcar să-i copieze Opera, pentru că le tremură mîna, le seacă fîntîna, și se masturbează, cu privirea trează, spartă în fragmente, de pizde inerte ! E voia mea și expresia așa trebuie să se eternizeze, fară a declanșa un noian de ofense ! Iată ce scrie acest Cărtărescu despre Eminescu
POEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355285_a_356614]
-
-MI VA APĂRA NUMELE MEU BUN? Evanghelia după Matei, capitolul 27: După învierea Domnului Isus, “Un înger al Domnului s-a pogorât din cer, a venit și a prăvălit piatră de la ușă mormântului, si a șezut pe ea. [...] Străjerii au tremurat de frica lui, si au rămas ca niște morți. Au intrat în cetate unii din străjeri, si au dat de veste preoților celor mai de seamă despre toate cele întâmplate. Aceștia s-au adunat împreună cu bătrânii, au ținut sfat, au
CINE-MI VA APARA NUMELE MEU BUN? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355353_a_356682]
-
concurează pentru locul gol din inima mea. Și furia îmi dă mereu ocol... Am să am grijă să nu mă ardă atunci când le privesc. Voi lua un pahar plin de gânduri, așteptări și amintiri din vremuri cu prieteni mulți. De ce tremur încă? De ce număr zilele? De ce nu alerg după timpul pierdut? Am să întreb sufletul care se sfărâmă pe zi ce trece: - Biet suflet ce abia te ții în șuruburi... Te tot întrebi, de ce lumină ta e atat de slabă în timp ce
DE VORBĂ CU SUFLETUL de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355360_a_356689]
-
venit acasă ca și când nu s-ar fi întâmplat nimic și eram foarte mirat de această senzație. Știam că te-am cunoscut, știam că ne-am plimbat împreună, că ceasuri întregi am stat fascinat de prezența ta, că sufletul meu a tremurat de nenumărate ori la auzul glasului tău și că în ultima vreme tot ce era aici, marea și valurile, și răsăritul soarelui, și apusul, și portița vilei, și apele minerale, și nopțile cu stele, erai tu și aceasta din prima
DACĂ DRAGOSTE NU E, NIMIC NU E... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355315_a_356644]
-
sat, Casele s-au ascuns în pădure, Acolo au prins rădăcini, n-au mai plecat Au rămas de straje la mure. Vitele pasc ploaia prin iarbă, În cer se-așează fânul în snop Împrăștiind peste lume iz de nalbă Când tremur pentru tine ca un plop. Alergăm împreună printre picături de ploaie Ca un dans ce-l dăruim acum Zilei ce sub tălpile noastre se-nmoaie Așezându-se înaintea mirilor drum. Dor Dor de tine Nu mai vine Pe coline, Cum
DRUM PRIN PLOAIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355420_a_356749]
-
copii printre flăcări și dărâmături și atunci m-am repezit după pătură... Nu mi-a venit altceva în minte... Nici la extinctoare nu m-am gândit. Pe urmă..., pe urmă, după ce ați venit și dumneavoastră, au început picioarele să-mi tremure... Adică, vreau să spun că mi-a fost frică, pe urmă... - Nu, nu! Pe urmă ai înțeles la ce pericol uriaș te-ai expus. Ai ieșit din acea tensiune care te-a îmboldit... Da! Te înțeleg perfect. În modul cel
PRIMEJDIA NAŞTE EROI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355405_a_356734]
-
câștigă realitatea. Mă întorceam cu gândul în trecut să înțeleg. M-am născut în timpul fără nume. Pe cine păzește rațiunea? În vremea aceasta vocile-s prea multe, buzele au rol de otrăvire, pământul rămâne ridat. Gloria rămâne pe pernă. Frica tremură prin noroaiele prelinse din miezul zilei în miezul sufletului. Ce viață rescrisă cu mâna ucisă lovește iubirea cu sete în vise? De moarte, de rost, fără noimă cerșește frumosul mascat în lume pășește, dansează, privește la est și la negru
ÎŞI PLÂNGE TÂRFA VIAŢA ÎN GRIJANII de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355535_a_356864]
-
intuiție pură, omorîși omu', fă, acesta-i adevărul în curu gol și cu aia belită, s-o știi de la mine! Madam Jorjet s-a prins cu mîinile de burdihan și s-a pus pe un rîs de toată agonia, de tremurau ferestrele de la stradă și credeai că treceau tancurile la defilare. Vai de mine, răgea ea printre sughițurile de rîs, și dom' colonel încerca s-o liniștească, strigînd la ea: Ce-ai, fă, belito?! Și eu care credeam că vorbești în
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
Acasa > Versuri > Istorie > LINĂ ÎNSERARE Autor: George Pena Publicat în: Ediția nr. 488 din 02 mai 2012 Toate Articolele Autorului Plină, luna, visătoare, zare strânge lângă zare, frunza-i gata de culcare. Tremură surâsul serii sprijinit de sânul ierbii, foșnesc rar, hățișuri, cerbii. Brazii, vântul și-l răsfață, miresmând veșnic verdeață, susură izvoare-n față. Umbra tace, vine seara, se topesc mâhniri ca ceara, și din suflet scoți vioara. Referință Bibliografică: Lină înserare
LINĂ ÎNSERARE de GEORGE PENA în ediţia nr. 488 din 02 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/356843_a_358172]
-
pereți. Mă loveau. Și strigam, și strigam și nimeni nu m-auzea. Atunci am strigat la Isus. Am zis: "Doamne, ai milă de mine și scapă-mă de aici". ?n momentul acela m-am trezit. Era realitate. Eram transpirat, eram tremurând. M-am pus pe genunchi, pentru că știam deja că păcatul este cel care-l separă pe om de Dumnezeu. Mi-am dat seama că păcatul meu m-a făcut să ajung în acea stare. Imediat, fără să-mi spună cineva
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356836_a_358165]
-
n-ai prins de veste, ți s-a și topit pe vîrful nasului ... Ce emoție! Ca în poezia scrisă de CrisLi pentru Carina: “Mi-a căzut un fulg pe nas. Vai, ce spaimă am mai tras." Asta era adevărata fericire?! tremura Adelina pe dinlăuntrul corpului ei și pe dinlăuntrul sufletului ei. Și, mai spre dimineață, cînd cuplurile create ad-hoc s-au risipit prin camere și mormăielile și foiala s-au amplificat pe nesimțite, semn că se simțeau cu toții bine și trebuiau
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
aere de mari dame și fandoseli de capre rîioase, ea era altfel croită, mai visa la iubiri tulburătoare prin frumusețea lor interioară, la Romeo și la Julieta lui și, cînd un bărbat îi săruta mîna unei eroine din roman, ea tremura de emoție și Vascodagama, care mormăia că s-a prostit, dar de fapt se bucura că nevestica lui este veselă și binedispusă și că stă în pat, ocrotindu-i lui copilașii, băiețelul și fetița, își făcea de lucru prin curte
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
Acasa > Poeme > Antologie > ORAȘUL TRISTELOR RUINE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 276 din 03 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Orașul tristelor ruine Măsor, cu calm, încețoșata alunecare a clipelor Pe malul unde stelele înserării tremură pe ape Când vin cerbii din ele să se-adape. O melodie urlă la câinii cu covrigi în coadă Ce stau de veghe la negrele bărci somnolente Pe nisipul ce măsoară clipele unuei nopți mai lente. Cu amintiri uitate pe
ORAŞUL TRISTELOR RUINE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356893_a_358222]
-
să facă și ea? Cu treburi și plânge toată ziua. - Să mergi acasă și să‑i spui cât mai repede, tată! - Da. O să merg. Tu nu vii acasă, fiule? L‑a întrebat Vasile ștergându‑și lacrimile cu palmele ce‑i tremurau pe obraji. - Ba o să vin. Să văd ce este la serviciu și când îmi pot lua liber. - Să vii, Gabriele tată! Să vii cu fata asta, că tare‑i curajoasă și frumoasă. Gabriel nu putea promite mai mult. Știa de la
CHEMAREA DESTINULUI (20) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356879_a_358208]
-
ni se spună că avem mâinile reci ... Da, sunt reci din cauza unei emoții puternice la vederea sau întâlnirea acelei persoane, în așteptarea sau la aflarea unei vești plăcute sau neplăcute. În momentele în care ești stăpânit de o emoție, ceva tremură în tine; sunt momente de nesiguranță! Creierul începe să producă substanțe care acționează prietenos sau neprietenos cu trupul. Mesagerii chimici pe care medicina îi numește neuro- transmițători se agită, transmit informația de la un neuron la altul. Descoperiți destul de recent, în
TEAMĂ SAU CURAJ? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356901_a_358230]
-
Hemingway care avea 30 de pisici la casa lui! Maria Antoaneta se temea de stingerea unei lumânări, crezând că i se va întâmpla o nenorocire. Această teamă i-a transmis-o și soțului ei, regele Ludovic al XVI-lea. Darwin tremura de groază la vederea unui șarpe. Immanuel Kant, în timpul prelegerilor își fixa privirea într-un punct lipsit total de însemnătate și fără legătură cu cele spuse, ca de exemplu locul în care unui student îi lipsea un nasture de la haină
TEAMĂ SAU CURAJ? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356901_a_358230]
-
poliție... - Getuța, lasă-mă să mă ocup eu de domnul Nicolae, te rog, a intervenit cealaltă secretară care, de la primele cuvinte ale lui Fănel, se făcuse mică în scaunul său și asculta cu ochii ațintiți într-o hârtie ce-i tremura ușor în mână. A întors încet capul pentru a-l privi și a ridicat din sprâncene surprinsă de emoția ce se citea pe chipul acestuia. - ... doamna... domnișoara Mariana, sărut mâna! a rostit Fănel cu greu, în timp ce-și trecea
ISPITA (21) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356897_a_358226]
-
pentru faptul că plăcerile lumești îl supun uneori viciilor, cu care suntem înrobiți încă de la facere. Imensitatea bacoviană duce la haos, o ordine supremă a începutului în care exista doar iubirea. Pentru poet imensitatea e generatoare de teamă: Pe când eu tremur în delir...(Pulvis), o plutire în jos, spre cavitatea înspăimântătoare a morții telurice, prin poarta deschisă a cimitirului. Oamenii vii sunt și ei niște creaturi fără gândire, veniți dintr-o lume întunecată a morții: Cei vii se mișcă și ei
ANUITATEA EFECTULUI MALADIV, ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356983_a_358312]
-
este un personaj cu un aer exotic, nonconformist, care “aude Viața cum clocotește, cum curge bezmetica pe langă dansa. Nu îi pasă. Nu îi mai pasă! Ea își trăiește experiență solitara, ca în naștere, ca în moarte. Numai degetele-i tremura sub țesătura de danteală în culoarea tutunului”. Un personaj verific, foarte interesant de urmărit în evoluția lui epica. Ea și-a propus să meargă până la capăt în boală că și în sănătate, așa cum precizează autoarea. Încă din momentul în care
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]