5,218 matches
-
a celui dintâi sunt relativ restrânse. Citări succinte, mult mai puțin numeroase decât, bunăoară, cele ale operei celuilalt proeminent iranist suedez, Geo Widengren 1, comentarii laconice, chiar dacă ocurente în formule sau contexte nu o dată surprinzătoare. Pe de altă parte, diluarea treptată a producției publicistice a savantului suedez, succesiva lui marginalizare față de mediile academice comune, în plus refuzul de a-și scrie memoriile, „prea terne și triste”, cum singur le caracteriza 2, au încurajat această ignorare 3. Dincolo de asemenea circumstanțe, trebuie remarcat
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
de disciplină. Lumea bizantină moștenește o istoriografie contemporană ființării și disoluției ultimului imperiu iranian pre-islamic, ale cărui instituții religioase și politice le înregistrează cu destulă acuratețe, dar și fără consecințe ale intermedierii acestui spațiu asiatic către o cultură creștină. Ocultarea treptată a lumii religioase de dinainte de cucerirea arabă de către bizantini este și consecința absenței unei necesități interne sau, după vorba unui personaj literar, se datorează faptului că „noi, ortodocșii, nu avem misionari”. Vizitând această istoriografie bizantină, Șincai poate înșirui numele unei
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
epocă ce nu-i putea asigura decât uitarea 3. Nu poate fi aici locul potrivit pentru a insista mai mult asupra condițiilor și motivațiilor care au intermediat receptarea acestui spațiu asiatic (istoric și religios) sau, dimpotrivă, au condus la obturarea treptată a acesteia - am consacrat un tratament mai amplu acestui subiect în altă parte 4. Existența acestor câteva elemente și traseemarginale, dar vizibile, justifică în plus dezinvoltura cu care, în primele decenii ale secolului XX, Eliade putea scrie în presa românească
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Eliade propriei sale biografii, fapt care îl putea determina să proiecteze și o „întreagă ideologie milenară” în preajma venirii lui Wikander la Chicago, a așteptatei colaborări la History of Religions, după aceea a publicării conferințelor Haskell. Nu este exclus ca degradarea treptată a lui Wikander (către demența mentală) să se fi datorat și refuzului unui exercițiu coerent și exigent al memoriei, evaluată altfel decât ca vehicul traumatic al unui trecut personal, trist și tern1. 4. Despre dioscuri, cabiri și alte ideologiitc "4
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Dumnezeu la fel de puțin pe cât în demoni, l-au zugrăvit an de an pe conducătorul celui de-al Treilea Reich ca pe un monstru al răului, al vicleniei și avidității de putere”1. Retragerea în Suedia înseamnă pentru Wikander și reîntoarcerea treptată la neutralitatea criticată de propaganda nazistă. Manuscrisul redactat câteva decenii după terminarea războiului, Den ariska romantiken, nu este un rechizitoriu al acestei perioade tulburi, ci o reconstituire a apariției și evoluției flexiunilor „arianului” în Europa. Partiția clară între puritatea „arianismului
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Guire, Bollingen. An Adventure in Collecting the Past, Princeton University Press, 1982. S-a presupus și că la originea acestui refuz s-ar fi aflat eventuala tensiune dintre poziția ferm anti-nazistă a lui Kerényi, înainte și după război, și descoperirea treptată a simpatiilor față de Garda de Fier ale lui Eliade, care devenise tot mai influent în cercul de la Ascona. Acestei insinuări, Moshe Idel i-a răspuns foarte prompt: fostele opțiuni politice ale celor doi savanți nu au influențat în nici un fel
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
biblioteci de la anticari. Deocamdată, nu știu nimic, mă mulțumesc să sper” - scrisoare către N. Argintescu-Amza, București, 5 septembrie 1934, cf. Europa, Asia, America..., p. 24. Intensitatea acestei dorințe pare să se fi întreținut la Eliade în strânsă legătură cu diminuarea treptată a șanselor sale de a mai reveni vreodată în țară, ajungând să se manifeste inclusiv prin stranii expresii onirice. Visul în care nimeni altul decât Ioan Petru Culianu, moștenitor imaginar al uriașei biblioteci a lui Franz Cumont, se pregătește să
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
partinic, marxist-leninist, cu vehemență tot ce știau bine că era marea literatură română, pentru a deschide drum liber imposturii realist-socialiste. Criticii aveau menirea de a se maturiza prin însușirea consecventă a metodelor științifice de lucru, singura cale ce asigura eliminarea treptată a rămășițelor estetiste și subiectiviste. Împlinirea acestor deziderate a impus desfășurarea unei "lupte grele în care forțele democratice din țara noastră, conduse de partidul clasei muncitoare, au înfrînt forțele reacționare, fascizante, care dețineau puterea economică și de stat. Și pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și li se aude vocea distinctă. Evul Mediu Începe efectiv În țările române În secolul al XIV-lea, atunci când În Occident era pe sfârșite și se apropia Renașterea. Un decalaj istoric considerabil: problema românilor a fost (și este Încă) reducerea treptată a handicapului. În plus, au fost state mici, greu de comparat cu Ungaria și Polonia, „mari puteri“ ale Europei Centrale, și chiar cu regatele sud-dunărene, Bulgaria și Serbia, care și-au avut momentele lor de expansiune și de glorie cu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
eșafodajul interpretărilor tradiționale românești: n-ar avea rost să Încercăm să răspundem la Întrebarea „de ce n-au cucerit turcii țările române“, pentru simplul motiv că, de fapt, le-au cucerit! <endnote id="5"/> Sporadicele victorii românești nu au Împiedicat trecerea treptată a țărilor române sub autoritatea otomană. Mai Întâi țara Românească, cea mai expusă, apoi Moldova, urmate ( Într-o situație de ceva mai mare autonomie) de Transilvania, rămasă principat de sine stătător după dispariția Ungariei. Inițial, nu a fost decât plata unui
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
din țara de adopție. În plus, regina Maria era englezoaică, nepoată a reginei Victoria. Rolul ei În noua orientare a Curții a fost Însemnat. Jocurile le-a condus prim-ministrul liberal Ionel Brătianu (fiul lui I.C. Brătianu), care a evoluat treptat și abil dinspre neutralitate spre angajarea alături de Antantă. Cererile României au fost acceptate și incluse În convenția Încheiată cu aliații În august 1916; printre ele figura Încorporarea unui teritoriu care mergea chiar mai departe de actuala graniță occidentală a României
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
răspundere și melomanilor: Gaza are nevoie de ei. Solfegiul, colac de salvare al unei societăți care se îneacă... Emanație a Fraților Musulmani, Hamas-ul a câștigat în modul cel mai transparent alegerile legislative din 2006. Și-ar propune pentru moment islamizarea treptată a societății, nu fără a ști că-și datorează victoria respingerii unui establishment ineficient, demoralizat, corupt și din ce în ce mai supus dezideratelor americane. Ce va fi mai târziu? Până unde va merge poliția de moravuri? Nimeni nu știe. Aceasta va depinde mult
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ființei istorice, figurat prin chinuri și mutilări. Pe lângă intrarea în pântecul monstrului, tipar universal al inițierii, merită a fi subliniată regresia prin aspirare, prezentă în toate formele blestemului: „- Pui de șearpe sugă-mi-te!”. Mișcare inversă față de nașterea umană, absorbția treptată a flăcăului asigură contactul cu Strămoșul în burta ce figurează pe Mater Genetrix. Formele pe care le îmbracă procesul ritual sunt cu atât mai profunde cu cât el s-a fixat în tipare abstracte și întrucâtva absconse, pentru simbolizarea evoluției
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
deplasărilor mundane face legătura și cu dimensiunea sacră. Urma căprioarei - soție constituie un al doilea plan de cunoaștere a lumii, și nu cel din urmă. Zâna sugerată de urma minunată amintește de semnele lăsate de Ileana Simziana pentru erou. Pătrunderea treptată a semnificațiilor este asistată de maeștri inițiatori, „învățători mai cunoscători”, care înțeleg amprenta simbolică și descoperă sugestia maritală. Cea din urmă metaforă pentru mireasă ne poartă în plan vegetal: „Unii ziceau că-i floare de rai/ s-o rupă al
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Brazilia (Corodo), din Noile Hebride, din Insulele Marshall, cât și la Veddah și la câteva triburi africane”. Coliba, a cărei ipostază supraîncărcată de sacralitate este argeaua în baladele românești, a fost identificată ca spațiu inițiatic și la tribul australian thompson. Pătrunderea treptată în sacru necesită o vigilență supraomenească pentru a depăși morbul somnolenței, proba atât de familiară din basmele românești având o punere în scenă reală la triburile Yuri sau la populația cafri. Pentru riturile liminare, de pătrundere propriuzisă în dimensiunea mitică
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Societății de Morfologie normală și patologică din USSM, În cadrul căruia am activat intens până după 1970. În ședințele Societății am participat la discutarea diverselor probleme teoretice de morfologie și patogeneză, care mi-au lărgit orizontul și mi-au permis smulgerea treptată din anatomia patologică descriptivă și pătrunderea În tainele morfopatologiei interpretative, mai utilă Înțelegerii fenomenelor clinice. Tot În cadrul acestor ședințe am participat la un curs de genetică modernă, ținut de prof. dr. Zaharia și colaboratorul lui dr. Covic, specializat În Franța
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
mamut ce se mișca greoi, măcinat de propriile-i boli, vânat continuu de șacali manageriali și de vulturi imobiliari, Nicolina a sfârșit trist. Căci, asemenea multor altor platforme industriale din România, Nicolinei i-a fost distrus și trecutul. În lichidarea treptată a ineficientei industrii românești din perioada ceaușistă, crima istorică ce s-a comis consta și în pierderea arhivelor acestor fabrici, o damnatio memoriae în unele cazuri cu premeditare, în altele din neglijență, indiferență sau din inconștiența importanței ei istorice. În
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Epoca Modernă. Zona limită a târgului medieval se află între străzile Ștefan cel Mare, general Gheorghe Teleman și bulevardul 1 Mai. Fostele sate, devenite între timp cartiere (Broșteni, Plopeni, Dric, Corni, parțial Răești și Cotroceni) s-au alipit în mod treptat târgului Huși, procesul desfășurându-se după înființarea Episcopiei (1598) și, mai ales, în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Loc de întretăiere a marilor drumuri comerciale, Hușii au fost o vatră a convergențelor etnice. Colonizarea greacă (secolele VIII-VI
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de dichiul Iorest Dan. Mențiunea din legenda planului orașului („mestecați poslușnici cu târgoveți”) subliniază stabilirea unor grupuri de bulgari pe locul vetrei târgului, la est și sud-est de Episcopie, pe teritoriul actualelor cartiere Corni, Broșteni, Plopeni, ceea ce arată asimilarea lor treptată. În afara grupurilor mici, se apreciază că venirea bulgarilor la nord și la nord-est de Dunăre este legată de tratatele de pace încheiate între cele trei Mari Puteri (Austria, Rusia, Imperiul Otoman): de la Șiștov (1791), Iași (1792), București (1812) și de la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Moise Movilă (1630-1631, 1633-1634) a dat poruncă dregătorilor mai sus-menționați să acorde scutiri mai multor meșteri ai Episcopiei de Huși (un cojocar, un măcelar, un cârciumar, un croitor, un curălar și doi olari). Prin aceste scutiri repetate, se constată limitarea treptată a libertăților și a vechilor privilegii ale târgului în favoarea Episcopiei. Porunca lui Vasile Lupu din 22 august 1638 era categorică: „Pârcălabii de Fălciu și dregătorul din târgul Huși să lase în pace satele Episcopiei Huși de gloabe, de bătăi sau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de Huși îi reclamase, pentru că judecând călugării, „preoții și casele lor, feciorii și năimiții și poslușnicii”, își depășeau atribuțiile și încălcau dreptul de judecată acordat Episcopiei. Deci, până în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, se constată o limitare treptată a atribuțiilor judecătorești ale șoltuzului și pârgarilor în favoarea Episcopiei. La 20 mai 1617, Mitrofan, episcop de Huși, arăta că un proces de adulter al unui locuitor din oraș fusese judecat de către o altă instanță decât biserica, deși era o cauză
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
o altă episcopie la Bacău. Când și în ce împrejurări s-au așezat catolicii în aceste locuri? La începutul secolului al XV-lea, după începerea persecuției husiților (1410) și mai ales după războaiele husite (1420-1434), s-a produs deplasarea lor treptată spre centrul și sud-estul Europei, unde influența spirituală și politică a papei era mai redusă. Gruparea husită promova liturghia în limba populară, nu în latină, împărtășania în ambele limbi și principii generale de austeritate în viața bisericească, cereri aprobate parțial
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de dolari. - Da? Păi, atunci nu mai contează. *** Bill Gains a plecat la Lexington, iar eu am pornit spre Texas cu mașina mea. Aveam la mine două grame de marfă. Mi-am Închipuit că-mi ajunge pentru planul de reducere treptată a dozelor, pe care mi-l pusesem la punct minuțios. Planul se Întindea pe douăsprezece zile. Aveam drogul În soluție și, În altă sticlă, apă distilată. De fiecare dată cînd scoteam o doză de soluție pentru injecție, puneam o cantitate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
variații de la oraș la oraș devenise o practică curentă a tuturor comunelor dominionului între ultimii ani ai deceniului 1430 și deceniul anilor 146023. Fluxul crescut de scrisori adresat familiei de' Medici pe termen lung, așa cum demonstrează Tabelul I, arată stabilirea treptată a unui consens în comunitățile Toscanei florentine cu privire la dominația mediceană. Cu toate acestea procesul de stabilire a unui asemenea consens în favoarea familiei de' Medici era unul delicat, susceptibil de a fi întâmpinat cu rezistență și răsturnări temporare 24. Astfel, Tabelul
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
cu Eminescu" prin tocmai "funcționalitatea principiului personanței ca teorie poetică a influențelor literare". Într-o altă operă poetică revelatoare pentru modernismul românesc, aceea a lui Ion Barbu, se identifică un extaz pitagorician care "are rădăcinile în plutonismul eminescian, al purificărilor treptate formale", sursele poeticii sale regăsindu-se în acest plutonism eminescian unde "metaforizarea continuă a Finței și sublimarea ei în forme esențializate se impu neau ca soluții la transcenderea imediatului, la scurtcircuitarea și chiar pulverizarea realului", pe care proiectele epistemologice eminesciene
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]