2,894 matches
-
iulie 2004 - 30 iunie 2005, a rafinat o cantitate de cel putin 15.000 tone de zahăr. ... Articolul 3 În vederea acreditarii, operatorii economici care desfășoară activități privind fabricarea zahărului din sfecla de zahăr și/sau din rafinarea zahărului brut din trestie sau fabricarea izoglucozei depun la Biroul unic din Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, denumit în continuare autoritatea publică competența, o cerere conform modelului prevăzut în anexa nr. 2, însoțită de copia certificatului de înregistrare la registrul comerțului. Articolul 4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184245_a_185574]
-
de ipsos │- plânse, plăci, panouri, dale și articole similare Anexă 2 Agentul economic ......................... Nr. înregistrare ....... dată ............ ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ CERERE-TIP privind acreditarea agenților economici care desfășoară │ │ activități de fabricarea zahărului din sfecla de zahăr și/sau din rafinarea │ │ zahărului brut importat din trestie sau fabricarea izoglucozei │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ DETALII GENERALE ┌───────────────────────────────────���──────────────────────────────────────────┐ │Agentul economic ......................... cu sediul în ......................│ │str. ................ nr. ....., județul .............., cu Certificatul de │ │înmatriculare la Registrul Comerțului nr. ............, țel. Da Capacitatea totală de productie izoglucoza ........... (tone substanță uscată)│ │Reprezentată de ...................... domiciliat în ......................., │ │str. ......................, nr. ...., bl. ...., sc. ...., et.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184245_a_185574]
-
o administrez). │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ ANGAJAMENT Mă angajez: a) să accept furnizarea tuturor informațiilor referitoare la: cantitățile de │ │sfecla contractate și producțiile medii estimate de sfecla de zahăr și de │ │zahăr la hectar, cantitățile de materii prime primite (sfecla, zahăr brut │ │importat din trestie, porumb) precum și conținutul de zahar determinat la │ │livrarea sfeclei de zahăr, produsele finite sau semifinite primite (dacă este cazul), cantitățile de produse finite obținute și cantitățile de subproduse, pierderile în cursul prelucrării, cantitățile distruse și justificarea │ │distrugerii acestora, date privind
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184245_a_185574]
-
cotropite); Sarmisegetuza = capitală a Daciei, se află În județul Hunedoara de astăzi și se păstrează urmele ei. MIRCEA CEL MARE ȘI SOLII de Dimitrie Bolintineanu Într-o sală-ntinsă printre căpitani, Stă pe tronu-i Mircea Încărcat de ani. Astfel printre trestii tinere-nverzite Un stejar Întinde brațe vestejite, Astfel dupe dealuri verzi și numai flori, Stă bătrânul munte, albit de ninsori. Curtea este plină, țara În mișcare: Soli trimiși de Poartă vin la adunare. Toți stau jos, mic, mare, tânăr și
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
ca un han tătăresc ce se prefăcea că este , iscodind cu ochii Împrejurimile stejarului. La un chiot al lui, copiii s-au aruncat năvală, umpând valea de veselia strigătelor. A ieșit și ceata lui Ștefăniță din pădure, și săgețile de trestie vâjâiau ușurel, Întrecându-se cu bâzâitul bondarilor. Bătălia a durat aproape un ceas. Tare era Ștefăniță, tare era și Mitruț, dar până la urmă Ștefăniță a ieșit biruitor. Prins Între niște lănci de trestie, ca un han-tătar, Mitruț a fost dus
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
lui Ștefăniță din pădure, și săgețile de trestie vâjâiau ușurel, Întrecându-se cu bâzâitul bondarilor. Bătălia a durat aproape un ceas. Tare era Ștefăniță, tare era și Mitruț, dar până la urmă Ștefăniță a ieșit biruitor. Prins Între niște lănci de trestie, ca un han-tătar, Mitruț a fost dus la județ, În fața puilor de moldoveni. Așezat pe un butuc, sub stejarul cel rămuros, Stefăniță a prins a l judeca strașnic, Întrebându-l: de ce-i calcă țara? de ce ucide copii? de ce dă foc
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
oamenilor asemănători), și să întoarcă spre nestricăciune pe oameni, întorși odinioară spre stricăciune, și să-i ducă din nou din moarte la viață mistuind, prin trupul pe care Și l-a însușit și prin harul învierii, moartea lor, asemenea unei trestii mistuite de foc”. (Sf. Atanasie cel Mare, Tratat despre întruparea Cuvântului și despre arătarea Lui nouă, prin trup, cap. II, VIII, în PSB, vol. 15, p. 99-100) „... vrând să folosească pe oameni, vine ca om, luându-Și un trup asemănător
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Mare, Omilii și cuvântări, omilia a XI-a, IV, în PSB, vol. 17, p. 462) „Că a îndurat atunci cele mai mari ocări. Nu I-a fost batjocorit numai un mădular, ci tot trupul. Capul, cu cunună de spini, cu trestie, cu pălmuiri; fața, cu scuipări; obrajii, cu palme; tot trupul cu biciuiri, cu îmbrăcare cu hlamidă și închinăciuni fățarnice; mâna, cu trestia pe care I-au dat-o să o țină în loc de sceptru; în sfârșit, cu datul oțetului. Poate fi
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ocări. Nu I-a fost batjocorit numai un mădular, ci tot trupul. Capul, cu cunună de spini, cu trestie, cu pălmuiri; fața, cu scuipări; obrajii, cu palme; tot trupul cu biciuiri, cu îmbrăcare cu hlamidă și închinăciuni fățarnice; mâna, cu trestia pe care I-au dat-o să o țină în loc de sceptru; în sfârșit, cu datul oțetului. Poate fi oare ceva mai cumplit decât acestea? Poate fi, oare, o ocară mai mare? Cele săvârșite atunci depășesc orice cuvânt. Ca și cum s-ar
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și destul de rapida cvasidispariție a savorilor acide s-a produs la sfârșitul secolului al XV-lea și începutul celui de al XVI-lea, sub influența bucătăriei italiene, mare amatoare de dulce, dar și datorită dezvoltării, în colonii, a culturilor de trestie de zahăr. În secolul al XVII-lea, doar 13% dintre rețetele cărții Le Cuisinier Français mai cuprindeau aguridă. Vorbind despre gustul culinar pentru acru al francezilor secolelor XIV-XV, Jean-Louis Flandrin remarcă faptul că acesta era asociat consumului unor vinuri seci
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
zborul, o capturează și revine cu ea în același loc (Neuweiller et al., 1 1987) Hrănirea deasupra zonelor acvatice. Acestea sunt reprezentate de suprafețele mari de apă curg curgătoare sau stagnată, de canale, mlaștini sau suprafețele u umede acoperite de trestie sau alte plante higrofile. Lor li se adaugă unele zone antropice, precum porturile și canalele navigabile puternic iluminate. Liliecii care vânează deasupra apei își împart spațiul pe sectoare de înălțimi d diferite. Astfel, Myotis daubentonii și M. capaccinii se hrănesc
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
Creatorul și Făcătorul lumii, pe Cel ce dă viață și mântuire, vrea să zeifice pe unul din slujitorii Lui și să-i acorde mai degrabă acestuia cultul datorat?». Înfuriat de aceste cuvinte, regele a poruncit să se ascută douăzeci de trestii și să i se înfigă sub unghiile degetelor de la mâini și de la picioare”<footnote Casiodor, Istoria bisericească tripartită, cartea a X-a, capitolul XXXIII, traducere de Liana și Anca Manolache, introducere și note de Pr. Prof. Dr. Ștefan Alexe, în
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
al mobilierului și obiectelor de inventar de concepție deosebită, de gama sortimentală a mâncărurilor pregătite și prezentarea personalului. La construirea unităților se utilizează materiale prelucrate sumar, specifice regiunii respective, cum sunt: piatră, bolovani de râu, lemn (brut sau prelucrat), cărămidă, trestie, stuf, răchită etc. Ospătarii au uniforma confecționată în concordanță cu specificul unității (costume de daci, de români, ciobănești etc.). 1.3.3. Restaurantul cu specific național pune în valoare tradițiile culinare ale unor națiuni (chinezesc, arăbesc, mexican etc.), servind o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210108_a_211437]
-
al mobilierului și obiectelor de inventar de concepție deosebită, de gama sortimentală a mâncărurilor pregătite și prezentarea personalului. La construirea unităților se utilizează materiale prelucrate sumar, specifice regiunii respective, cum sunt: piatră, bolovani de râu, lemn (brut sau prelucrat), cărămidă, trestie, stuf, răchită etc.. Ospătarii au uniforma confecționată în concordanță cu specificul unității (costume de daci, de români, ciobănești etc.). 1.3.3. Restaurant cu specific național: pune în valoare tradițiile culinare ale unor națiuni (chinezesc, arăbesc, mexican etc.), servind o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230368_a_231697]
-
al mobilierului și obiectelor de inventar de concepție deosebită, de gama sortimentală a mâncărurilor pregătite și prezentarea personalului. La construirea unităților se utilizează materiale prelucrate sumar, specifice regiunii respective, cum sunt: piatră, bolovani de râu, lemn (brut sau prelucrat), cărămidă, trestie, stuf, răchită etc.. Ospătarii au uniforma confecționată în concordanță cu specificul unității (costume de daci, de români, ciobănești etc.). 1.3.3. Restaurant cu specific național: pune în valoare tradițiile culinare ale unor națiuni (chinezesc, arăbesc, mexican etc.), servind o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230471_a_231800]
-
al mobilierului și obiectelor de inventar de concepție deosebită, de gama sortimentală a mâncărurilor pregătite și prezentarea personalului. La construirea unităților se utilizează materiale prelucrate sumar, specifice regiunii respective, cum sunt: piatră, bolovani de râu, lemn (brut sau prelucrat), cărămidă, trestie, stuf, răchită etc.. Ospătarii au uniforma confecționată în concordanță cu specificul unității (costume de daci, de români, ciobănești etc.). 1.3.3. Restaurant cu specific național: pune în valoare tradițiile culinare ale unor națiuni (chinezesc, arăbesc, mexican etc.), servind o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230845_a_232174]
-
în locul valorii totale a emisiilor. Toate coprodusele, inclusiv energia electrică ce nu se încadrează în domeniul de aplicare a pct. 16, se iau în considerare în sensul acestui calcul, cu excepția reziduurilor de recolte agricole, inclusiv paie, resturi rezultate prin prelucrarea trestiei de zahăr, pielițe, sâmburi de fructe și coji de nuci. În scopul calculului respectiv se atribuie un conținut energetic egal cu zero coproduselor cu un conținut de energie negativ. Se consideră că deșeurile, reziduurile de recolte agricole, inclusiv paie, reziduurile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235728_a_237057]
-
sâmburi de fructe și coji de nuci. În scopul calculului respectiv se atribuie un conținut energetic egal cu zero coproduselor cu un conținut de energie negativ. Se consideră că deșeurile, reziduurile de recolte agricole, inclusiv paie, reziduurile rezultate prin prelucrarea trestiei de zahăr, pielițele, sâmburii de fructe și coji de nuci, precum și reziduurile provenite din prelucrare, inclusiv glicerină brută (glicerină nerafinată), au o valoare a emisiilor de gaze cu efect de seră egală cu zero în decursul ciclului lor de viață
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235728_a_237057]
-
după obiceiul roman: „L-au îmbrăcat cu o haină de purpură și, împletind o coroană de spini, i-au pus-o pe cap. Apoi au început să-l salute: «Bucură-te, rege al iudeilor!». Îl loveau peste cap cu o trestie, îl scuipau și, căzând în genunchi, i se închinau” (Mc 15,17-19). Batjocura lor se inspira din omagiul datorat Cezarului. Parodia era completată de coroana de spini, care încerca să imite coroana de lauri purtată de Cezar, mantia de purpură
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
îl scuipau și, căzând în genunchi, i se închinau” (Mc 15,17-19). Batjocura lor se inspira din omagiul datorat Cezarului. Parodia era completată de coroana de spini, care încerca să imite coroana de lauri purtată de Cezar, mantia de purpură, trestia (simbolizând sceptrul), cuvintele adresate ca unui rege (Mc 15,18-19). Scena este întregită de momentul când îi oferă lui Isus, aflat deja pe moarte, oțet și fiere (Mc 15,23; Lc 23,36), imitând cu această băutură vinul condimentat servit
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
gymnasium, l-au așezat sus ca să-l vadă toți, i-au pus pe cap o foaie de byblus în formă de diademă, l-au îmbrăcat cu o pătură ca să aducă a haină regească, iar cineva a zărit o bucată de trestie aruncată pe drum și i-a dat-o ca sceptru. Și când, ca într-o farsă de teatru, i s-au încredințat însemnele regalității și a fost înțolit ca un rege, câțiva tineri, purtând pe spate nuiele asemenea lăncierilor, stăteau
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
Acum onoarea i s-a întors în rușine și batjocură. Cei care îl ridiculizează pe Isus imită ceremonia triumfului roman în timpul căruia Cezarul primea salutul și omagiul imperial. Mantia de purpură, coroana de spini (semănând cu o coroană de iederă), trestia cu care Isus este lovit în cap și închinarea ca omagiu în batjocură fac trimitere la componentele vestimentației și omagiului primit de împăratul roman, care în timpul ceremonialului triumfului îmbrăca o robă de purpură, purta coroană de lauri și ținea un
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
pe cruce, spectatorii cred că Isus l-a chemat pe Ilie (eloi [„Dumnezeul meu”] se aseamănă fonetic cu elia [„Ilie”]). Ni se spune apoi că „cineva a alergat și a înmuiat un burete în oțet și, punându-l într-o trestie, i-a dat să bea” (Mc 15,36). Probabil, deoarece acest gest era făcut din batjocură și nu din simpatie, soldații nu l-au împiedicat. Cuvintele: „Lăsați, să vedem dacă vine Ilie să-l dea jos” pot face parte din
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
nostru un șir de valuri leneșe. Barca noastră începea să se legene, frecându-se de marginea neagră a șalupei. Tot cimitirul acela pe jumătate scufundat se însuflețea. Se auzea scârțâitul unui cablu, clipocitul sonor al apei sub un ponton, fâșâitul trestiilor. - E grozav bastingajul ăsta! am exclamat eu, folosind cuvântul acela, căruia nu-i cunoșteam decât vag apartenența maritimă. Pașka mi-a aruncat o privire cam încurcată, a vrut să vorbească, apoi s-a răzgândit. M-am ridicat, grăbit să mă
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
un debarcader. L-am urmat în salturi moi, ca o marionetă de cârpă. Ajuns pe mal, s-a așezat, și-a scos pantofii și, suflecându-și pantalonii până la genunchi, a intrat în apă, dând la o parte tulpinile lungi ale trestiilor. A împins mătasea broaștei și s-a spălat pe față îndelung, scoțând gemete de plăcere, care puteau fi luate, de departe, drept strigăte de disperare. Era o zi mare în viața ei. În seara aceea de iunie, pentru prima oară
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]