KorAP: Find »[drukola/base=trib & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...111 112 113 ...319 >

7,958 matches

Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830

de răspundere dedusă din lipsa de supraveghere a minorilor de către aceștia. Obligația părinților de a educa minorul, include și supravegherea acestuia. motiv pentru care implică "în mod necesar răspunderea pentru orice pagubă pricinuită de minor, rezultând din lipsa de educație." (Trib. Sup., dec. nr.18 din 15. III. 1992, Complet de 7 judecători, în Legislația familiei..., p. 499). În problema rAspunderii părinților pentru prejudiciile cauzate de copiii lor minori, a se vedea și M. Gaiță, Drept civil. Obligații., Institutul European, 1999

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
copiii lor minori, a se vedea și M. Gaiță, Drept civil. Obligații., Institutul European, 1999, p. 201-211. 310 Instanțele au reținut că, lipsa de educație a minorului de către părinți, trebuie "dedusă întotdeauna din chiar faptul antisocial prejudiciabil, săvârșit de minor" (Trib. Sup., dec. nr. 18/15.03.1982, Complet de 7 judecători, în Legislația familiei.... p. 499); de asemenea, Trib. Sup., S .civ., dec. nr .431/ 5.03.1985, în Legislația familiei..., p. 500. 311 În acest sens, Maria Harbădă, Noul

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
au reținut că, lipsa de educație a minorului de către părinți, trebuie "dedusă întotdeauna din chiar faptul antisocial prejudiciabil, săvârșit de minor" (Trib. Sup., dec. nr. 18/15.03.1982, Complet de 7 judecători, în Legislația familiei.... p. 499); de asemenea, Trib. Sup., S .civ., dec. nr .431/ 5.03.1985, în Legislația familiei..., p. 500. 311 În acest sens, Maria Harbădă, Noul cadru instituțional pentru protecția drepturilor copiluli, în Revista de drept a specializării administrației publice, nr.1/2001,Univ."Ștefan

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
Harbădă, Protecția copilului aflat în dificultate, în Rev." Studii de drept românești" nr.2/1998 p.97-104. 313 În această problemă, Ion P. Filipescu, Tratat.., 1998, p. 610-616; Pentru aspectele practice, a se vedea Legislația familiei ... p. 498. 314 Vezi, Trib. Sup., S. civ., decizia nr. 1098 din 7. VIII. 1970, în Legislația familiei... p. 498 315 Cu privire la "interesul minorului" ocrotit prin mijloace legale. a se vedea și Ion P.Filipescu, Noțiunea de interes al minorului și importanța determinării lui, .în

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
de asemenea, Maria Harbădă, Unele aspecte ale ocrotirii părintești, în Buletinul științ. nr. 5/1996, Universitatea "M.Kogălniceanu" lași, Edit."Cugetarea", p.59-64, Maria Harbădă; Protecția copilului aflat în dificultate, p. 99-104. 316 Vezi și, Decizia de îndrumare a Plenului Trib. Sup., nr. 19 din 5 iulie 1962, în Legislația familiei .... p. 190-193. 317 În literatura juridică, s-a susținut că, tutela este și o sarcină socială și acest caracter "rezultă din întreaga structură și organizare a tutelei" (Tudor R. Popescu

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
nepăsători față de copil, au periclitat dezvoltarea sa, ori sunt lipsiți de condițiile necesare pentru întreținere și educare."). Vezi și, Ioan P. Filipescu, Adopția și protecția copilului aflat în dificultate, Edit. ALL, București, 1997, p.67-73 (referitoare la desfacerea adopției) 320Vezi Trib.Sup., in S.civ., dec. nr.1089 din 7 august 1970, în Legislația familiei..., p. 497-498. 321 Vezi și Marian Baciu, op. cit. p. 375-377. 322 Trib. Sup. a decis ca nu se poate încheia o tranzacție (care este un act

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
aflat în dificultate, Edit. ALL, București, 1997, p.67-73 (referitoare la desfacerea adopției) 320Vezi Trib.Sup., in S.civ., dec. nr.1089 din 7 august 1970, în Legislația familiei..., p. 497-498. 321 Vezi și Marian Baciu, op. cit. p. 375-377. 322 Trib. Sup. a decis ca nu se poate încheia o tranzacție (care este un act de dispoziție) de către curatorul minorului decât cu încuviințarea prealabilă a autorității tutelare (S. civ., dec. nr. 683 din 4. IV. 1983, în Legislația familiei..., p. 507

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
tranzacție (care este un act de dispoziție) de către curatorul minorului decât cu încuviințarea prealabilă a autorității tutelare (S. civ., dec. nr. 683 din 4. IV. 1983, în Legislația familiei..., p. 507). 323 În acest sens, decizia de îndrumare a Plenului Trib. Sup., nr. 6 din 23. IV. 1959 (citată anterior), în Legislația familiei... p. 234-235 ; 324 Curatela acestor categorii de persoane se instituie după aceeași procedură ca și tutela minorului. Potrivit art. 154 din C. fam, curatela se poate institui la

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
reale, Edit. Did.și Ped., București, 1970, op. cit., p. 360. 327 "Părinții sau tutorele asistă pe minorul care a împlinit vârsta de 14 ani, semnând alături de acesta cererile adresate instanței și fiind citați în acest scop la judecata cauzei" Plen. Trib. Sup., dec. îndrumare nr. 13 din 16 dec. 1957, C. D. 1957, p. 192. 328 Minorul care a împlinit 14 ani nu trebuie citat personal într-un proces, ci numai prin tutore. Trib. Reg. Oltenia, dec. civ., nr. 4057 din

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
în acest scop la judecata cauzei" Plen. Trib. Sup., dec. îndrumare nr. 13 din 16 dec. 1957, C. D. 1957, p. 192. 328 Minorul care a împlinit 14 ani nu trebuie citat personal într-un proces, ci numai prin tutore. Trib. Reg. Oltenia, dec. civ., nr. 4057 din 31 mai 1958 (nota critică V. Niciu), în J.N. nr. 4/1958, p. 702. 329 Când la o moștenire, copilul minor vine în concurs cu unul sau cu ambii părinți, trebuie să se

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
în J.N. nr. 4/1958, p. 702. 329 Când la o moștenire, copilul minor vine în concurs cu unul sau cu ambii părinți, trebuie să se numească de către autoritatea tutelară, un curator spre a reprezenta respectiv asista pe minor Plen. Trib. Sup., dec. îndrumare nr. 6 din 23 aprilie 1959, C. D., 1959, p. 27. 330 Este admisă, în schimb, reprezentarea convențională, în sensul ca minorul între 14-18 ani poate da mandat altcuiva, în mod valabil, pentru încheierea acelor acte juridice

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
da mandat și pentru încheierea unui act juridic civil pentru care legea cere o atare încuviințare (Gh. Beleiu, op. civ. p. 120). 331 Vezi Tudor Popescu, Dreptul familiei. Tratat, vol. I și II, Edit. Did. și Ped., București, 1965. 332; Trib. Sup., decizia de îndrumare a Plenului nr. 6 din 23. IV. 1959, în legătură cu numirea unui curator pentru minor în moștenirile (succesiunile și procesele civile care au ca obiect ieșirea din indiviziune în care au calitatea de parte alături de minorul sau

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
pentru minor în moștenirile (succesiunile și procesele civile care au ca obiect ieșirea din indiviziune în care au calitatea de parte alături de minorul sau ambii părinți ai copilului), în C. D. 1959, p. 27. (Intre aceste prevederi ale deciziei fostului Trib. Sup., sunt înscrise cele privitoare la numirile prin decizie administrativă a unui curator de către autoritatea tutelară atunci când, in faza notarială sau în litigiile privind ieșirea din indiviziune, dacă alături de minor, cu interese proprii succesorale apare unul sau ambii părinți). 333

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
indiviziune, chiar dacă indiviziunea nu provine din succesiune, dacă printre coindivizari, alături de copilul minor figurează unul sau ambii părinți ai acestuia. Dacă sunt mai mulți copii minori care au între ei interese contrare, pentru fiecare se va numi un curator. Plen Trib. Sup., dec. îndrumare nr. 6 din 23 aprilie 1959, C. D., 1959, p. 27. Aceasta constituie o măsură de ocrotire a interesele • minorului, iar nerespectarea ei este sancționată de nulitate Trib. Sup., S. civ., dec.nr. l776/ 1984, în R.

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
contrare, pentru fiecare se va numi un curator. Plen Trib. Sup., dec. îndrumare nr. 6 din 23 aprilie 1959, C. D., 1959, p. 27. Aceasta constituie o măsură de ocrotire a interesele • minorului, iar nerespectarea ei este sancționată de nulitate Trib. Sup., S. civ., dec.nr. l776/ 1984, în R. R. D. nr. 7/1985, p. 72. 334 C. Stătescu, op. cit., p. 361. 335 St. Rauschi, Drept civil. Partea generală, Persoana fizică, Persoana juridică, Edit. Fundației "Chemarea", lași, 1992, p. 374-385

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
a unor categorii de incapabilii în unele acte juridice civile, în Analele Universității "Al.I.Cuza" Iași, 2002, p.479-483. 340 A se vedea Traian Ionașcu, Persoana fizică în dreptul R. P. R., Edit. Academiei, 1963, București, 1963, p.l55-156 341 Trib. Sup., S. civ., dec., 1791 din 11 oct. 1956, în C. D. 1956, vol. T, p. 86-88. 342 C. S. J., S. civ., dec. nr .3909 din 6. H. 1998, în Buletinul Jurisprudenței, Culegere de decizii pe anul 1998, Edit

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
Copilului si Adopției. 347 Vezi, Ion P.Filipescu, Tratat,....,1998, p.557-560; vezi și Maria Harbădă, Conceptul ocrotirii unor categorii de minori într-o viitoare reglementare, în Buletinul Științific al Univ. M.Kogălniceanu, Edit. Cugetarea , Iași, 1997, p. 348 vezi Trib. Sup. S.civ.,dec. nr.dec.nr.421 din 21 febr.1973, în Legislația familiei...p.501. 349 Ion P.Filipescu, Tratat de dreptul familiei, Edit.All, București, 1998, p.619-629; vezi și Maria Harbădă, Protecția copilului aflat în dificultate

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
de dreptul familiei, Edit.All, București, 1998, p.619-629; vezi și Maria Harbădă, Protecția copilului aflat în dificultate, în Rev.Studii de drept românesc, nr.1-2/1998, p.99-104; de asemenea, Doina Balahur, op. cit., p.240-251. 350 Idem. 351 Vezi Trib.Sup. S.civ.,dec.nr.2379 din 25 oct.1984, în Legislația familiei ..., p.508. 352 În problema interesului superior al copilului reglementată de O.U.G.nr.26/1997, a se vedea, Maria Harbădă, op. cit., p.101. 353 Cu privire la Comisia

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
Filipescu, Adopția și protecția copilului aflat în dificultate, p.134-135; de asemenea, Maria Baciu, op. cit. p. 399-406. 355 Maria Harbădă, Protecția copilului aflat în dificultate, în Rev. Studii de drept românesc, nr.1-2/1998, p.97-104 356 A se vedea, Trib.Sup.,S.civ.,dec.nr.736 din 17.04.1979, în Legislația familiei..., p.511.. 357 Ion P.Filipescu, Adopția și protecția copilului aflat în dificultate, p.127-128; de asemenea, Maria Banciu, op.cit.p.403; 358 Vezi și Maria Baciu , op. cit

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
Corola-publishinghouse/Science/188_a_474

și de executare în concret a legii, de Cărăușan, M.V. (2012), Drept administrativ, Vol. 1, Editura Economică, București, p. 213 și urm. footnote> este indisolubil legată de apariția și formarea primelor structuri sociale sau tribale. Odată cu alegerea primelor căpetenii de trib, s-au pus bazele organizării primelor structuri administrative, având în primul rând rol în apărarea tribului. Triburile primitive, deși nu aveau coduri de legi, acestea apărând mult mai târziu, erau ghidate după cutume, iar conducătorul tribului avea și rol de

Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu (2012) [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
Economică, București, p. 213 și urm. footnote> este indisolubil legată de apariția și formarea primelor structuri sociale sau tribale. Odată cu alegerea primelor căpetenii de trib, s-au pus bazele organizării primelor structuri administrative, având în primul rând rol în apărarea tribului. Triburile primitive, deși nu aveau coduri de legi, acestea apărând mult mai târziu, erau ghidate după cutume, iar conducătorul tribului avea și rol de judecător. Apoi, odată cu apariția primelor structuri statale<footnote De asemenea, profesorul Ioan Alexandru (2008) apreciază în

Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu (2012) [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
București, p. 213 și urm. footnote> este indisolubil legată de apariția și formarea primelor structuri sociale sau tribale. Odată cu alegerea primelor căpetenii de trib, s-au pus bazele organizării primelor structuri administrative, având în primul rând rol în apărarea tribului. Triburile primitive, deși nu aveau coduri de legi, acestea apărând mult mai târziu, erau ghidate după cutume, iar conducătorul tribului avea și rol de judecător. Apoi, odată cu apariția primelor structuri statale<footnote De asemenea, profesorul Ioan Alexandru (2008) apreciază în lucrarea

Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu (2012) [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
alegerea primelor căpetenii de trib, s-au pus bazele organizării primelor structuri administrative, având în primul rând rol în apărarea tribului. Triburile primitive, deși nu aveau coduri de legi, acestea apărând mult mai târziu, erau ghidate după cutume, iar conducătorul tribului avea și rol de judecător. Apoi, odată cu apariția primelor structuri statale<footnote De asemenea, profesorul Ioan Alexandru (2008) apreciază în lucrarea sa Tratat de administrație publică, Editura Universul Juridic, București, p. 45, faptul că apariția statelor este, privită în context

Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu (2012) [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194

din lucrarea lui Chateaubriand, „René” (1802). (n. tr.) Amintiri, vise, reflecții, Editura Humanitas, București, 1996. traducere de Daniela Ștefănescu. Cuvinte pronunțate În anul 496 de către Saint Remy, episcop de Reims, cu ocazia botezului lui Clovis, regele francilor. Clovis provenea din tribul sicambrilor. (n. tr.) Semnele de Apă sunt Racul, Scorpionul și Peștii. (n. tr.) În original, „L’important c’est d’aimer”, numele unui cunoscut cântec franțuzesc, scris de Pascal Obispo. (n. tr.) Jeu de l’oie (lb.fr.) = jocul gâștei

[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341

și care variază de la o societate la alta, de la o epocă la alta. De aceea fac referire la ea. Pudoarea are legătură cu pudendus, cu ceea ce nu se poate arăta, dar acest calificativ nu e obiectiv, ci cultural. Femeile din tribul yanomami umblă complet goale, doar cu un cordon În jurul taliei, fără de care s-ar simți impudice. Platon considera că femeile puteau sta goale În arenă, precum bărbații, doar că ar fi fost ridicole. Pentru a demonstra că pudoarea feminină e

Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]