6,656 matches
-
1996. Debutează în 1958 la revista „Licurici”, cu o povestire semnată Michi. Urmează o perioadă în care publică numai articole de ziar și reportaje în câteva ziare bănățene, iar din 1966 colaborează îndeosebi cu proză scurtă la „Scrisul bănățean” („Orizont”), „Tribuna”, „Steaua”, „Luceafărul”, „România literară”, „Contemporanul”, „Cronica”, „Vatra”. Prima carte de proză, Dacă vrei să fii bărbat, îi apare în 1968. O piesă de teatru, Cocoșul de tablă, e inclusă în repertoriul Teatrului de Stat din Târgu Mureș (stagiunea 1975-1976) și
REBREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289161_a_290490]
-
Cluj, unde se înscrie fără bacalaureat. În 1944 primește ordin de încorporare în armata maghiară, dar se refugiază la București. Întors la Cluj, îndeplinește diferite slujbe, în ultimii ani ai vieții fiind bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară. A colaborat la „Tribuna Ardealului”, „Calendarul «Tribuna Ardealului»”, „Viața ilustrată” (Cluj), „Săptămâna” (Bistrița) și „Almanahul «Săptămâna»” (Bistrița), „Plaiuri năsăudene” (București), „Abecedar literar”, „Tribuna” și „Steaua”. Debutează editorial în volumul colectiv Versuri din Transilvania Nordică, apărut la Cluj, în 1941, sub îngrijirea lui Gh. Dăncuș
MORUŢAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288257_a_289586]
-
înscrie fără bacalaureat. În 1944 primește ordin de încorporare în armata maghiară, dar se refugiază la București. Întors la Cluj, îndeplinește diferite slujbe, în ultimii ani ai vieții fiind bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară. A colaborat la „Tribuna Ardealului”, „Calendarul «Tribuna Ardealului»”, „Viața ilustrată” (Cluj), „Săptămâna” (Bistrița) și „Almanahul «Săptămâna»” (Bistrița), „Plaiuri năsăudene” (București), „Abecedar literar”, „Tribuna” și „Steaua”. Debutează editorial în volumul colectiv Versuri din Transilvania Nordică, apărut la Cluj, în 1941, sub îngrijirea lui Gh. Dăncuș. Prima carte a
MORUŢAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288257_a_289586]
-
București. Întors la Cluj, îndeplinește diferite slujbe, în ultimii ani ai vieții fiind bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară. A colaborat la „Tribuna Ardealului”, „Calendarul «Tribuna Ardealului»”, „Viața ilustrată” (Cluj), „Săptămâna” (Bistrița) și „Almanahul «Săptămâna»” (Bistrița), „Plaiuri năsăudene” (București), „Abecedar literar”, „Tribuna” și „Steaua”. Debutează editorial în volumul colectiv Versuri din Transilvania Nordică, apărut la Cluj, în 1941, sub îngrijirea lui Gh. Dăncuș. Prima carte a lui M., Vâslind pe apele destinului (1942), asemenea celei imediat următoare, Rugăciunile dorului (1943), cultivă un
MORUŢAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288257_a_289586]
-
comentarii critice și eseuri la „Glasul Bucovinei”, „Junimea literară”, „Cuget moldovenesc” (Bălți), „Glasul singurătății” (Dorohoi), „Grai moldovenesc” (Iași), „Înmuguriri” (Piatra Neamț), „Orion” (Rădăuți), „Pana literară” (Rădăuți), „Fapta” (București, 1943-1947), „Obzer” (Iugoslavia), „Die Zeit” (Viena), „Iașul literar”, „Astra”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Ateneu”, „Tribuna”, „Ramuri”. Există două etape distincte în lirica lui M., despărțite de o tăcere editorială de peste trei decenii. Debutul în cadrul grupării de la „Iconar” indică zona de sensibilitate în care gravitează poetul. Cu identitate imediat remarcată în epocă (ecouri favorabile apar în
MOROSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288255_a_289584]
-
a avut o contribuție esențială în lansarea și susținerea colecțiilor „Biblioteca de artă” și „Curente și sinteze”, care au reprezentat în anii comunismului un punct de reper al vieții culturale și editoriale românești. Debutează în 1958 la „Steaua”. Colaborează la „Tribuna”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Luceafărul”, „Secolul 20”, „Orizont” ș.a. Prima carte de poezie, Povestire cu fantome, îi apare în 1968, urmată de volumele Spectacol de pantomimă (1970), Ovăzul sălbatic (1974) și Nașterea nostalgiei (1984). Făcând parte - alături de Cezar Baltag, Mircea
MORARIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288241_a_289570]
-
unde a debutat, în prima clasă de liceu), „Paloda literară” (este unul dintre membrii fondatori), „Făt-Frumos”, „Revista mondenă”, „Epoca literară”, „Floare-albastră”, „Pagini alese”, „Literatură și artă română”, „Revista idealistă”, „Sămănătorul”, „Convorbiri literare”, „Convorbiri critice”, „Falanga”, „Țara nouă”, „Flacăra”, „Ilustrațiunea națională”, „Tribuna”, „Românul”, „Luceafărul”, „Cosinzeana”, „Universul”, „Naționalul”, „Epoca”, „România”, „România nouă”, „Mișcarea”. Editorial, debutează în 1907, cu volumul de poezii Flăcări. Culegere de „poezii erotice”, în realitate conținând și versuri de caracter contemplativ, elegiac, prima carte a lui M., și în măsură
MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288229_a_289558]
-
2 de campanie (1943) - și romanele La marginea orașului (1943) și Ne caută pământul (1944). Și-a continuat activitatea gazetărească și după 1945, la periodice precum „Lupta CFR”, „Munca”, „Apărarea patriei”, „Flacăra”, „Contemporanul”, „Presa noastră”, „Lumea”, „Viața militară”, „Pentru Patrie”, „Tribuna României”, „România literară” ș.a. În 1985 depunea la edituri romanul Zece străzi și lucrarea Istoricul Societăților Scriitorilor Români, aceasta din urmă fiind tipărită abia în 1998. Multă vreme M. face jurnalism onest dar fără strălucire, scriind reportaje, documentare, corespondență, cronici
MUNTEANU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288296_a_289625]
-
1922-1923; O.D. [Ovid Densusianu], „Lu frați noștri”, „Grai și suflet”, 1929, 411-412; G. Pascu, „Lu frați noștri”, „Revista critică”, 1930, 2; Gh. Ghibănescu, De-ale cirebirilor, „Ion Neculce”, 1930, 266; C. Loghin, De la Maier Ebner la d. Leca Morariu, „Tribuna”, 1930, 77; G. Călinescu, Eminescologi, „România literară”, 1932, 16; Perpessicius, Opere, IV, 76-78; Ștefan Pavelescu, Un adevărat urmaș al lui Creangă, GBS, 1937, 5138; Predescu, Encicl., 567-568 ; Cioculescu, Aspecte, 661-662; Traian Cantemir, Studiile de limbă ale lui Leca Morariu, „Zori
MORARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1997) și este cadru didactic la Facultatea de Litere a Universității de Nord din Baia Mare. În 1994 a fost detașat la Catedra de filologie română a Universității „Eötvős Lorand” din Budapesta. A colaborat la „Steaua”, „Jurnalul literar”, „Tribuna”, „Poesis”, „Familia”, „Solstițiu” ș.a. A debutat editorial cu volumul Marin Preda. Fascinația iubirii, apărut în 1996. M. este autorul câtorva monografii dedicate unor prozatori români contemporani - Marin Preda. Facinația iubirii, Romulus Guga. Polifonia unei voci (1998) și Laurențiu Fulga (2001
MUNTEANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288289_a_289618]
-
limba și literatura română la mai multe școli generale rurale și la Liceul Industrial din Jibou. Din 1996 este redactor-șef al revistei „Unu” (Oradea). Debutează la „Amfiteatru” în 1972. Colaborează la „Echinox”, „Familia”, „Vatra”, „Luceafărul”, „Contrapunct”, „Poesis”, „Apostrof”, „Calende”, „Tribuna”, „Steaua”, „Transilvania”, „Euphorion” ș.a. Prima carte, Scrisori din Muzeul Pendulelor, îi apare în 1982. „Caligraf al emoției” cum l-a definit Mircea Petean, M. cultivă în poezie versul tensionat, eliptic, de o concentrare studiată, încât de multe ori poemele au
MURESAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288307_a_289636]
-
război mondial e mobilizat în armata austro-ungară și trimis pe front. În 1915 va fi degradat și deferit Curții Marțiale pentru articolele și schițele expediate de pe front cotidianului „Românul”. Evadează și se stabilește în România. Colaborează la „România Mare” și „Tribuna”. În 1916, la intrarea țării în război, se înrolează ca voluntar și ia parte la bătălia de la Mărășești. După demobilizare va fi redactor la „România nouă”. Editează la București gazeta „Banatul” (mutată ulterior la Lugoj). De-a lungul carierei a
MUNTEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288286_a_289615]
-
ale unor scriitori precum A. Bădăuță, G. Călinescu, Vladimir Streinu, Al. O. Teodoreanu ș.a., a alcătuit antologii de specii folclorice (proverbe, poezii etc.), de reportaje, literatură pentru copii. Colaborează cu articole, studii, cronici la „Analele Academiei Române”, „Cronica”, „Argeș”, „Familia”, „Steaua”, „Tribuna”, „Viața românească” ș.a. Unele contribuții le-a semnat cu pseudonimele George M. Berger, G. Bilca, M. George, Radu Mavrodin, Vasile Vasilescu. Pentru lucrarea colectivă Arta și literatura în slujba independenței naționale a fost distins, alături de ceilalți autori, cu Premiul „Nicolae
MUNTEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288284_a_289613]
-
Facultatea de Filologie a Universității din București, luându-și licența în 1969. Este învățător și profesor suplinitor în județele Vaslui, Galați și Suceava (1957-1964), activist cultural la Suceava (1965-1967), redactor la ziarul „Clopotul” din Botoșani (1968-1970), la „România liberă” (1972-1974), „Tribuna României” (1979-1989), apoi redactor la „Curierul românesc” și editor al suplimentului cultural al ziarului „Meridianul românesc” din Anaheim, California (SUA). Debutează cu poezie în ziarul „Flacăra Iașului” (1959). Colaborează la „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „Amfiteatru”, „România literară”, „Tribuna României”, „Curierul
MURGEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288316_a_289645]
-
liberă” (1972-1974), „Tribuna României” (1979-1989), apoi redactor la „Curierul românesc” și editor al suplimentului cultural al ziarului „Meridianul românesc” din Anaheim, California (SUA). Debutează cu poezie în ziarul „Flacăra Iașului” (1959). Colaborează la „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „Amfiteatru”, „România literară”, „Tribuna României”, „Curierul românesc”, „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Ateneu” și în publicațiile românești din SUA. Primul volum de versuri al lui M., Repaose, apărut în 1969, conține, „în loc de prefață”, un fragment din articolul Poezie semnat de G. Călinescu în 1962, la rubrica
MURGEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288316_a_289645]
-
1979-1989), apoi redactor la „Curierul românesc” și editor al suplimentului cultural al ziarului „Meridianul românesc” din Anaheim, California (SUA). Debutează cu poezie în ziarul „Flacăra Iașului” (1959). Colaborează la „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „Amfiteatru”, „România literară”, „Tribuna României”, „Curierul românesc”, „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Ateneu” și în publicațiile românești din SUA. Primul volum de versuri al lui M., Repaose, apărut în 1969, conține, „în loc de prefață”, un fragment din articolul Poezie semnat de G. Călinescu în 1962, la rubrica „Cronica optimistului” din „Contemporanul
MURGEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288316_a_289645]
-
Nebuloasa crabului. Între 1962 și 1968 este profesor de matematică în Jurilovca, județul Tulcea, apoi funcționează ca director al Casei Creației Populare a județului Tulcea până în 1972, când se angajează redactor la „Vatra”. Colaborează și la „Tomis”, „România literară”, „Luceafărul”, „Tribuna”. Nebuloasa crabului propune un lirism de factură descriptiv-evocatoare. Poemele, simple ca structură și imaginar, sunt pline de locuri comune, dar unele versuri se evidențiază prin percepția misterului sau, uneori, prin exaltarea eului liric adolescentin în fața spectacolului naturii. Trecerea timpului, marea
MURESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288308_a_289637]
-
colegi rămânând totuși „ultimul trubadur” sau „ultimul din boema de altădată”. Inițierea poetică a lui M. are drept cadru cenaclul lui Al. Macedonski, prieten și cicerone fiindu-i Mircea Demetriade. Debutul, probabil destul de precoce, îi este găzduit în 1903 de „Tribuna”. Ulterior mai semnează versuri, uneori și cu pseudonimele M. Munte și Mihail Tallianu, în „Prezentul”, „Ilustrațiunea literară”, „Traian Demetrescu”, „Biblioteca modernă”, „Rodica”, „Carmen”, „Junimea”, „Românul literar și politic”, „Ilustrațiunea națională”, „Capitala”, „Contimporanul”, „Făclia”, iar după primul război mondial scrie în
MUNTEANU-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288297_a_289626]
-
Inspectoratului pentru Cultură (1985-1989), director adjunct al secției sucevene a Teatrului Național „V. Alecsandri” (1985-1989), redactor-șef al revistei „Bucovina literară”. În 1996 revine în Cluj-Napoca ca inspector la Inspectoratul pentru Cultură al județului. Debutează în 1957, cu versuri, la „Tribuna”, continuând să publice poezii, proză, cronică literară și plastică în „România literară”, „Familia”, „Steaua”, „Orizont”, „Ateneu”, „Convorbiri literare”, „Viața românească”, „Astra”, „Luceafărul”, „Cronica”, „Bucovina literară” ș.a. Primele volume - Pe adresa copilăriei (1969), Versuri de vacanță (1973) - se adresează copiilor. Din
MURESEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288312_a_289641]
-
IV-Sorbona, iar între 1999 și 2001, în calitate de cercetător invitat, la Institutul de Romanistică al Universității din Jena. Debutează cu articole și comentarii în 1977, la revista „Opinia studențească”. Studii, cronici, traduceri comentate i-au mai apărut în „Cronica”, „Caietele Eminescu”, „Tribuna”, „Anuar de lingvistică, istorie literară și folclor”, „Analele științifice ale Universității «Al.I. Cuza»” (la care din 1995 este redactor responsabil), „Limba română”, „Studii și cercetări lingvistice”, „Limba română” (Chișinău), „Dacoromania” (Freiburg im Breisgau), „Contrapunct”, „Revista română”, „România literară”, „Timpul
MUNTEANU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288291_a_289620]
-
revistelor „Napoca universitară” (1977-1978) și „Echinox” (1979-1980). Frecventează cenaclurile literare Echinox și Napoca, Cenaclul Asociației Scriitorilor din Cluj, cenaclul Saeculum ș.a. Participă la concursurile și festivalurile studențești de creație literară, fiind premiat pentru poezie. Debutează cu versuri, în 1971, în „Tribuna”. După absolvire este profesor de istorie la o școală generală din Strâmbu, județul Cluj (1981-1988), iar din 1988, redactor la „Tribuna”. În 1992 devine șef de secție la revista „Nu” (Cluj-Napoca), cu o rubrică permanentă de eseu politic („Recurs”), iar
MURESAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288306_a_289635]
-
Participă la concursurile și festivalurile studențești de creație literară, fiind premiat pentru poezie. Debutează cu versuri, în 1971, în „Tribuna”. După absolvire este profesor de istorie la o școală generală din Strâmbu, județul Cluj (1981-1988), iar din 1988, redactor la „Tribuna”. În 1992 devine șef de secție la revista „Nu” (Cluj-Napoca), cu o rubrică permanentă de eseu politic („Recurs”), iar din 1997 este director editorial la „Transilvania jurnal”, apoi redactor responsabil al ediției clujene a ziarului „Evenimentul zilei”. Colaborează cu versuri
MURESAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288306_a_289635]
-
informaticii la Centrul Teritorial de Calcul Economic Cluj, unde funcționează până în 1990, când se întoarce la Radio Cluj, secția Actualități. Debutul în presă și-l face în 1954 cu un reportaj, în paginile ziarului „Flacăra Sibiului”. Colaborează intens la „Flacăra”, „Tribuna”, „Steaua”, „Transilvania”, „Vatra”, „Familia”. M. s-a preocupat mai ales de probleme legate de istoria Transilvaniei, realizând numeroase interviuri cu martori ai evenimentelor istorice din anii 1918 (Marea Unire), 1941 (Dictatul de la Viena), 1945 (eliberarea Clujului) ș.a., precum și reportaje referitoare
MUSTAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288334_a_289663]
-
Americii, la San Paul University, Iowa, și la Columbia University. Lucrează la început ca asistent la Institutul Pedagogic din Oradea, apoi ca redactor la „Contemporanul” și „România literară” (1968- 1969), „Magazin” (1971). În 1971 și 1972 este redactor-șef la „Tribuna școlii”. Ulterior, devine redactor la „Luceafărul”, de unde va fi îndepărtat în ultimii ani dinainte de 1989, ca disident. După 1989 a fost președinte al Televiziunii Române. Reprezentant al României la ONU, e numit în 1992 ambasador al României la Washington, unde s-
MUNTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]
-
și destinul scriitorului (1972), în care M. retipărește o parte din articolele și eseurile apărute în reviste, abordează literatura din unghiuri variate, istoria și filosofia culturii, existențialismul și psihanaliza oferind multe dintre argumentele la care recurge. A colaborat și la „Tribuna”, „Familia”, „Cronica”, „Flacăra”, „România literară”. Bun cunoscător al literaturii și filosofiei moderne și contemporane, M. e un fin comentator al cărților și ideilor, enunțând opinii adesea pertinente, totdeauna îndrăznețe. Proza pe care o scrie nu va rămâne neinfluențată de preocupările
MUNTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]