10,305 matches
-
să o vadă, vorbește toată lumea și chiar un anume... Roberto Bolaño - călătoresc în perfectă libertate prin lume și între ficțiunea și realitatea care se imită reciproc, într-un permanent și rafinat joc de aluzii culturale și autoreferențiale uneori pline de umor, alteori vădit încrâncenate, dar dând mereu câte ceva de gândit. „Scriitorul - cred că era englez - i-a mărturisit ghebosului cât îi era de greu să scrie. Îmi ies doar fraze răzlețe, i-a spus, poate pentru că realitatea mi se pare un
Literatura latinoamericană la superlativ by Marieva Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/5458_a_6783]
-
acestea apar cu fidelitate în presă? Sau cauzele pentru care satele românești poartă asemenea denumiri? O disciplină nouă în școli? Din TIMPUL (nr. 5 din mai 2011) semnalăm excelentele Note inutile ale lui Bogdan Călinescu, scrise cu miez și cu umor, articolul lui Adrian Niță, intitulat Nae Ionescu docudramatizat (referitor la un documentar despre Nae Ionescu și discipolii săi, difuzat de TVR Cultural), o proză semnată de Bogdan Alexandru-Stănescu: La casete (Okilă, take two), eseul Limba neo-adamică de Valeriu Gherghel, ca
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5459_a_6784]
-
Ducăi-Vodă) nu mi se pare cinstit să mă pronunț. Voi spune doar că în finalul ei glosam pe marginea unui episod ce mi se părea revelator pentru arta narativă a lui Sadoveanu. E vorba despre o poveste cinegetică plină de umor prin care abatele de Marenne încearcă să obțină bunăvoința sultanului. Un bun prieten, începe acesta, i-ar fi relatat cum, aflat la vânătoare, s-a trezit deodată înconjurat de urși. Companionii erau departe, armele erau și ele departe, cale de
Sadoveanu pentru toți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5145_a_6470]
-
În numerele 19 și 20 [din 1962], Tudor Arghezi oferă un adevărat spectacol de comice contradicții. Mai întîi este nevoit să bifeze tema dezarmării (conflictele militare animă periodic spiritele literare de la Gazetă) și o face cu o directețe plină de umor, ca și cum ar vrea să scape de această misiune cît mai repede. Tableta din numărul 19 are titlul „Pentru pace”, este un text de foarte mici dimensiuni și se încheie cu o sintagmă expeditivă, scrisă cu litere foarte mari: „ce-i
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5159_a_6484]
-
de supremație a lecturii. Adică de interpretare în ciuda clișeelor formale și, până la urmă, în ciuda a tot. Iată, din cel din urmă: „Literatura lui Nabokov este un exercițiu ludic, un joc fabulos cu memoria imaginilor, o artă combinatorică de haz și umor, o prestidigitaț ie vecină cu magia. Din această demonie particulară rezultă, ca din joacă, un adevăr psihologic profund, o viziune dramatică și emoționantă a existenței, în afara oricăror opțiuni scrobite și scheme ideologice. Și totuși, Lujin, șahist genial și autist incontestabil
Schiță de portret by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5164_a_6489]
-
cu un curaj supraomenesc. Tot așa, nimeni un a căscat vreodată în timp ce-și ținea discursul de debut în Camera Lorzilor, cu excepția răposatului duce de Devonshire, care drept consecință a avut parte de respectul profund al auditoriului.” (p. 52) Umorul acesta ceremonios, de cochetărie gravă sub care hohotește un spirit jucăuș, e constanta scrisului lui Russell. O tachinare perpetuă țintind moravuri și vicii, pornită dintr-o umoare care emană o halenă deșteaptă. Cititorul reține glumele și anecdotele, dar nu rețeta
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5181_a_6506]
-
cu un curaj supraomenesc. Tot așa, nimeni un a căscat vreodată în timp ce-și ținea discursul de debut în Camera Lorzilor, cu excepția răposatului duce de Devonshire, care drept consecință a avut parte de respectul profund al auditoriului.” (p. 52) Umorul acesta ceremonios, de cochetărie gravă sub care hohotește un spirit jucăuș, e constanta scrisului lui Russell. O tachinare perpetuă țintind moravuri și vicii, pornită dintr-o umoare care emană o halenă deșteaptă. Cititorul reține glumele și anecdotele, dar nu rețeta
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5182_a_6507]
-
acesta este primul aeroport din America de Sud și din Caraibe care folosește această tehnologie, menită să elimine înmulțirea bacteriilor pentru a "proteja sănătatea călătorilor" și să asigure dezodorizarea și igienizarea clădirii. Măsura a generat însă revoltă, dar și comentarii pline de umor pe rețelele de socializare. Prezentatorul de radio Daniel Martinez a scris pe Twitter: " Îmi puteți explica chestia cu ozonul în Maiquetia? Toaletele nu au apă, aerul condiționat este stricat, sunt câini vagabonzi în interiorul aeroportului, dar este ozon?". În curând vom
Venezuela. Guvernul a băgat taxa pe aer curat by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/53900_a_55225]
-
care și l-a autoimpus; dar, desigur, și cu intenția publicării în străinătate, intenție curmată brusc de implacabila somație a morții. Novella este o fantezie ludică, o farsă zglobie, jucăușă, în care imaginația luxuriantă, extravagantă, a autorului se asociază cu umorul, verva și vivacitatea lui. Protagoniștii narațiunii sunt două figuri emblematice ale literaturii secolului 20: poetul, prozatorul și eseistul argentinian Jorge Luis Borges și tulburătorul, misteriosul poet portughez Fernando Pessoa. Înfocat admirator al lui Borges, Leo Șerban încearcă o parodie benignă
Alex. Leo Șerban - Litera din scrisoarea misterioasă () [Corola-journal/Journalistic/5389_a_6714]
-
rubrici speciale dedicate candidaților - în afară de Zaharia Stancu, Demostene Botez, Veronica Porumbacu, Ion Lăncrănjan - dar și intervenții mai ilustre - Tudor Arghezi va scrie o tabletă despre cum erau alegerile înainte și cum sînt acum, o tabletă nu lipsită de un oarecare umor sec, bine camuflat: „În Romînia veche alegerile n-au fost niciodată alegeri în sensul adevărat al cuvîntului. [...] Astăzi «alegerile» sînt alegeri iar alegătorii își fac datoria în bună cunoștință de cauză. Candidații sînt propuși de către colegii lor de muncă, din
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5392_a_6717]
-
de lumea în care s-au consumat toate acele atrocități, defintoriu fiind incestul, dar și de lumea în care trăiește, lumea occidentală, civilizată, unde respectul pentru legalitate, pentru memorie, pentru demnitatea ființei umane este întruchipat nu fără o notă de umor și un ușor maniheism de către notarul Jean Lebel. Nu întâmplător, Jeanne vine din universul cartezian, „tărâmul solitudinii” cum o numește inspirat un personaj, al matematicii pure, unde 1 și cu 1 fac 2. Ordinea lumii ei va fi brizată de
Ex Oriente Incendium by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5408_a_6733]
-
cu granițe fluide între determinismele plauzibilității și realizarea lor sintactică, astfel că unele lucruri trebuie deduse, în vreme ce altele rămân solid instalate în categoria enigmaticului. Oricum, Doina Ruști știe să creeze atmosferă, mișcându-se cu îndemânare „englezească” între precizie a detaliului, umor poetic și un touch de horror. La început ni se sugerează că privirea ușor ambiguizantă a protagonistei s-ar trage de la o relație pătimașă cu universul devorator al cărților. O formă de halucinare de sine, cu vedenii, premoniții și o
Animalul terorii by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/5413_a_6738]
-
predică, în articole, asceza și restrângerea cheltuielilor individuale și statale la nivelul economiei țărănești, merge într-un luxos automobil Maibach, se îmbracă la Gică Christescu, croitorul regelui, și, mai ales, se laudă cu asta la curs... E nevoie de ceva umor ca să îl poți înțelege pe cel pictat de Belizarie în pridvorul Catedralei Patriarhale, în chip de Satana care îi ispitește pe păcătoși. Pare că editoarea are convingerea actualității a cel puțin unora dintre articolele profesorului. Altfel nu se explică lunga
Încă o ediție tendențioasă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5417_a_6742]
-
ar trebui și ce ți-ar putea lipsi, e bine - rezon! - să-ți lipsească, dacă se poate, cît mai puține. Și-n nici un caz cele de care ai pomenit! E obligatoriu ca un critic să fie inteligent și să aibă umor (deși știu că sînt cazuri care nu respectă... multe cazuri). - În ce constă pregnanța unui text critic: exactitate sau fascinație a dicțiunii? Adevăr sau expresivitate? Metodă sau libertate a asocierilor și disocierilor? - Fie nu există o singură „pregnanță”, fie „pregnanța
Al. CISTELECAN: „Criticul nu-i doar o mașină de citit, ci și un stil, o fascinație, un seducător” by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5098_a_6423]
-
se mobilizează mulți și probabil o fac cu plăcere și bună-credință, pentru că se pot citi texte de o calitate remarcabilă. Așa este evocarea semnată de Cella Delavrancea în pagina 4 a numărului 23 al Gazetei literare. Cella Delavrancea povestește cu umor și rafinament psihologic despre un concert pe care l-a susținut la Berlin, foarte tînără fiind. Caragiale locuia deja acolo, iar dialogurile între scriitor și mica pianistă, căreia Caragiale i se adresa cu apelativul „Aghiuță”, sînt savuroase. Indiferent ce cantitate
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5142_a_6467]
-
perioade se îmbulzesc acum, neputîndu-se desprinde de figura acestui dascăl de mare vocație. Jonglînd cu subtilitățile gramaticești, Traian Blajovici putea aborda orice subiect de literatură cu o lejeritate și cu o vervă în care punea mai totdeauna un pigment de umor. Congener al membrilor Cercului literar de la Sibiu (a urmat cam în același timp cu corifeii acestuia, pe care însă, din cîte mi-am dat seama, nu-i prea simpatiza, cursurile Facultății de Litere și Filosofie de la Cluj-Sibiu), Traian Blajovici a
„Un risipitor fericit” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5334_a_6659]
-
vine numele romanului, răspunsul trebuie căutat aici - Generation P este generația publicității, a Pepsi-ului. O generație fanatizată de consum întocmai la fel cum generațiile anterioare de ruși erau fanatizate de regimul comunist și de liderii acestuia. Pelevin descrie cu umor și mijloacele de smintire a maselor, între care un loc de frunte îl ocupă televiziunea, inventând chiar ironice denumiri științifice pentru o specie care în engleză se cheamă couch potato - homo zapiens. Iată un scurt fragment din învățăturile lui Buddha
Generația Pepsi by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/5340_a_6665]
-
un dinte lipsă sau câte o arcadă spartă. Pe nevasta lui Pavel o chema Dora și era curvă. Asta îi enerva peste măsură pe frați. Așa că au bătut-o separat” (p. 50). Șarja e atașantă, cu tot prisosul ei de umor. Ar fi fost și mai atașantă dacă, șase pagini mai încolo, Augustin Cupșa n-ar fi cedat tentației de a se juca, excesiv, cu vorbele: „Frații Toader îl urau din toată inima și l-ar fi bătut de l-ar
Invenții și mărci by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5199_a_6524]
-
a fragilității: o siluetă filiformă, într-o rochiță transparentă - singura stridență fiind o mare fundă roșie care încheia cordonul la spate - și o mișcare și ea fragilă a tuturor încheieturilor. La polul opus, de o mare fermitate și de un umor debordant și încântător, a fost piesa lui Daniel Linehan (SUA/Belgia), Zombie Aporia, interpretată de el și de Salka Ardal Rosengren și Thibault Lac. Și acest spectacol rupe granița între corp și voce, între sunet și imagine - toate ritmurile fiind
eXplore dance festival 2011 (I) by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5205_a_6530]
-
dar și rusesc, cu „năbădăi”. (Și Makanin, în Underground, ironizează la un moment dat cuplul abisal al literaturii ruse, care trece așa de ușor de la păruială la amor.) Ura conjugală motivată politic și social este însă o temă tratată cu umor de Dumitru Crudu, ca și ura socială (dușmănia nu de clasă, ci etnică și politică), fără patetismul specific literaturii ruse, fără să dramatizeze, dar păstrând acea adiere de teroare care dă „tonul” vieții de aici. Viața la Chișinău (mai ales
Un nou gen by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/5210_a_6535]
-
să dramatizeze, dar păstrând acea adiere de teroare care dă „tonul” vieții de aici. Viața la Chișinău (mai ales a basarabenilor) este una dublă, limba este una dublă, de aici și o schizofrenie și o nevroză generalizată, de aici și umorul și absurdul specific al personajelor și al situațiilor, casnice ori publice. Este o lume înghesuită, încercuită, fără scăpare, kafkiană și în același timp vidă, în care nimeni nu se întâlnește cu nimeni, în care este greu de descoperit sensul (de
Un nou gen by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/5210_a_6535]
-
reale, iar monologurile celor doi derapează unul pe lângă celălalt, într-un univers verbal agresiv, dar vid semantic. Scriitura lui Dumitru Crudu pune în scenă însă toată această problematică dureroasă a vieții oamenilor din Chișinău cu o naturalețe și cu un umor detașat care îl vor recomanda mai târziu drept un maestru al genului. (Care gen? Genul prozei basarabene!)
Un nou gen by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/5210_a_6535]
-
pe Robert Delaunay și începe să fie influențat de cubism. „Lyonel Feininger: la marginea lumii” începe cu exemple ale activității sale de caricaturist pentru publicații germane dar și pentru „Chicago Tribune”. Sunt lucrări de un farmec ușor desuet, pline de umor, cu multiple elemente inspirate din viața de zi a unui târg german de la 1900. Reprezentând o revelație pentru cineva care le vede pentru prima oară, aceste desene sunt cunoscute și mai puțin, chiar și specialiștilor, decât restul creației lui Feininger
Între lumi: Lyonel Feininger by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/5218_a_6543]
-
revoltelor studențești, i-a consolidat necesara distanță față de orice pretenție de „iluminare” și „revoluționarism”. Trebuie menționate, neapărat, secvențele de la începutul anilor ’80, anii adevăratei maturizări politice, petrecută în urma contactelor cu intelectualii critici din Cehoslovacia. Dintr-un capriciu sau - cum cu umor spune autorul - pentru a-și înfrânge „criza de la mijlocul vieții”, Tony Judt decide să învețe limba cehă. În felul acesta, el descoperă nu doar o lume necunoscută (Europa de Est), ci și cât de ignorantă era intelectualitatea occidentală față de ceea ce se petrecea
Memorii de dincolo de mormânt (VI) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5226_a_6551]
-
epic al crizei", o criză personală, desigur, a scriitorului intrat în etapa senectuții aride, însă și una mai generală a scriitorului metamorfozat, reprofilat, cînd nu marginalizat pur și simplu, în interiorul universului postindustrial. Nu trebuie să se înțeleagă de aici că umorul și destinderea narativă (acea relaxare și aparentă ușurință a scrisului) - care l-au transformat pe Lodge în prozator internațional - lipsesc din Terapia. Dimpotrivă, aș spune că pe ele se întemeiază din nou, cu bună știință, rețeta infailibilă de succes a
Efort terapeutic by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6656_a_7981]