KorAP: Find »[drukola/base=variabilitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...111 112 113 ...117 >

2,913 matches

Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602

001) indică faptul că diferența este semnificativă. Vârsta medie la prima căsătorie crește semnificativ (Kruskal-Wallis H= 207,017, df = 2, p = < 0,001) odată cu nivelul de instruire, cu 3,75 ani de la nivelul scăzut la ridicat (Figura 22). Figura 22.Variabilitatea vârstei medii la prima căsătorie în funcție de nivelul de instruire Influența factorului regional în ansamblu a fost și în acest caz testată cu ANOVA. Pentru ambele sexe factorul regional determină diferențe semnificative (pentru sexul feminin F = 5,247, df1 =7, df2

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
este indicată de toate testele Post Hoc folosite. În eșantionul nostru, la Târgu-Mureș vârsta medie la căsătorie a bărbaților este cea mai scăzută, 23,5 ani, iar la Craiova este cea mai ridicată 25,5 ani (Figura 24). Figura 23. Variabilitatea mediei de vârstă la prima căsătorie pentru femei în funcție de localitatea de rezidență Figura 24. Variabilitatea mediei de vârstă la prima căsătorie pentru bărbați în funcție de localitatea de rezidență 4.5. Vârsta medie la nașterea primului copil și a celui de-al

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
la căsătorie a bărbaților este cea mai scăzută, 23,5 ani, iar la Craiova este cea mai ridicată 25,5 ani (Figura 24). Figura 23. Variabilitatea mediei de vârstă la prima căsătorie pentru femei în funcție de localitatea de rezidență Figura 24. Variabilitatea mediei de vârstă la prima căsătorie pentru bărbați în funcție de localitatea de rezidență 4.5. Vârsta medie la nașterea primului copil și a celui de-al doilea copil La itemul referitor la vârsta respondentului în momentul nașterii primului copil au dat

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
07 ani, și conform testelor Post Hoc aceasta este semnificativ diferită de vârsta mamei din aproape toate celelalte orașe investigate, mai puțin față de Târgu-Mureș. Diferența de vârstă dintre Constanța și Iași este de aproape 3 ani (Figura 25). Figura 25. Variabilitatea mediei de vârstă la nașterea primului copil pentru femei în funcție de localitatea de rezidență În cazul bărbaților, cea mai mică medie de vârstă a acestora când au devenit tați o putem observa tot în Constanța (24,23 ani) și cea mai

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
tați o putem observa tot în Constanța (24,23 ani) și cea mai mare medie de vârstă în Iași (27,18). Distanța cea mai mare între medii, diferență semnificativă statistic, este observată între aceste două localități (Figura 26). Figura 26. Variabilitatea mediei de vârstă pentru bărbați la nașterea primului copil de către parteneră în funcție de localitatea de rezidență O comparație a grupelor de vârstă de sub 35 ani și de 35 de ani și peste, folosind testul t de egalitate a mediilor pentru eșantioane

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
căsătorie Sub 35 ani 305 23,40 3,327 Peste 35 ani 877 23,37 3,795 Vârsta la nașterea primului copil Sub 35 ani 178 24,49 3,567 Peste 35 ani 768 24,88 4,162 Tabelul 17. Variabilitatea mediei de vârstă la debutul vieții sexuale, prima căsătorie, nașterea primului copil înainte de 35 de ani și după 35 de ani Vârsta medie la prima căsătorie și vârsta medie la nașterea primului copil nu diferă semnificativ pe cele două grupe

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
7 21,9 22,3 7,1 100 Baia Mare 52,8 21,8 21,0 4,4 100 Ploiești 50,4 25,6 20,2 3,8 100 Total 49,9 25,1 18,7 6,3 100 Tabelul 19. Variabilitatea pe localități a numărului de copii născuți Studiul SSR-Ro 2004, care a analizat ratele de fertilitate la femei între 15-44 ani, raportează: cea mai mare medie de născuți pe femeie în regiunea de dezvoltare socioeconomică N-E (1,8 copii

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
ori mai mare (39,3%) decât cea a femeilor care indică același interval de vârstă (11,8%). Se poate observa de asemenea că un sfert din femei (25,4%) indică vârsta potrivită în intervalul 21-25 ani (Figura 28). Figura 28. Variabilitatea pe sexe a opiniei privind vârsta potrivită pentru debutul vieții sexuale Pe grupe de vârstă, optimul indicat pentru debutul vieții sexuale diferă semnificativ (p < 0,05). Disociază cu precădere indicarea intervalului apreciat ca potrivit pentru începerea vieții sexuale între 15-17

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
Figura 29). Nivelul de instruire nu diferențiază semnificativ opinia despre vârsta optimă pentru debutul sexual. La un p < 0,05 opinia respondenților diferă semnificativ pe localități. Astfel, în București (cu 36,6%) și în Timișoara (cu 30,0%), Figura 29. Variabilitatea pe grupe de vârstă a opiniei privind vârsta potrivită pentru debutul vieții sexuale ponderea opiniilor favorabile ideii începerii vieții sexuale mai devreme (15-17 ani) este peste media eșantionului de 25,4%. La polul opus, în Iași această opinie este împărtășită

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
9 3,6 66,4 29,1 100 Baia Mare 1,8 25,1 52,0 21,1 100 Ploiești 1,7 14,5 61,7 22,1 100 Total 1,1 16,8 56,6 25,4 100 Tabelul 27. Variabilitatea pe localități a opiniei privind vârsta potrivită pentru debutul vieții sexuale Opinia respondenților despre vârsta optimă la căsătorie în funcție de sex, vârstă, nivel de instruire și pe localități Bărbații și femeile au opinii diferite semnificativ privind optimul vârstei pentru căsătorie (p

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
despre vârsta optimă la căsătorie în funcție de sex, vârstă, nivel de instruire și pe localități Bărbații și femeile au opinii diferite semnificativ privind optimul vârstei pentru căsătorie (p < 0,05) (Figura 30). Femeile tind să indice o vârstă potrivită Figura 30. Variabilitatea pe sexe a opiniei privind vârsta potrivită pentru căsătorie pentru căsătorie mai mică decât cea indicată de bărbați. Această opinie se reflectă în plan real. Datele statistice de la nivel național indicau în 2004 vârsta medie la căsătorie a femeilor cu

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
1,4 3,0 27,8 59,8 7,1 100 peste 50 0,7 ,2 1,3 20,4 67,6 9,8 100 Total 0,8 ,7 3,3 32,5 56,6 6,1 100 Tabelul 28. Variabilitatea pe grupe de vârstă a opiniei privind vârsta potrivită pentru căsătorie Nivelul de instruire induce diferențe semnificative privind optimul pentru căsătorie (p < 0,05). Persoanele cu nivel de instruire ridicat tind să indice o vârstă potrivită pentru căsătorie mai mare

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
mare decât media eșantionului (13,4% față de 6,1%).De asemenea, cei din Târgu-Mureș au indicat un optim pentru căsătorie de 21-25 ani mai mare decât media eșantionului care a indicat acest interval (70,2% față de 56,6%). Tabelul 29. Variabilitatea vârstei potrivite pentru căsătorie pe nivele de instruire Localitatea Vârsta potrivită pentru căsătorie Total de rezidență Nu doresc evenimentul 36 ani și peste 31-35 26-30 21-25 18-20 București 0 0,4 3,8 38,9 50,2 6,7 100

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
1,3 5,7 30,7 55,3 3,5 100 Ploiești 1,3 0,8 2,1 32,8 59,7 3,4 100 Total ,8 0,7 3,3 32,5 56,6 6,1 100 Tabelul 30. Variabilitatea pe localități a opiniei privind vârsta potrivită pentru căsătorie Opinia respondenților despre vârsta optimă pentru nașterea primului copil în funcție de sex, vârstă, nivel de instruire și pe localități Variabilele sex, grupe de vârstă, nivel de instruire și localitatea de rezidență au

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
0 1,4 6,3 42,8 46,2 2,2 100 peste 50 2,0 4,1 33,3 58,5 2,2 100 Total 1,3 ,8 9,3 45,6 41,3 1,7 100 Tabelul 31. Variabilitatea pe grupe de vârstă a opiniei privind vârsta potrivită pentru nașterea primului copil Persoanele peste 50 de ani indică într-o proporție mai mare (58,5%) decât media eșantionului (41,3%) ca optim pentru nașterea primului copil intervalul de vârstă

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
27,2 72,8 100 Baia Mare 33,1 66,9 100 29,3 70,7 100 Ploiești 9,2 90,8 100 16,5 83,5 100 Total 23,1 76,9 100 24,1 75,9 100 Tabelul 32. Variabilitatea pe localități a deciziei în cuplu privind planificarea familială și alegerea metodei de contracepție Relația între localitatea de rezidență și nivelul de comunicare în cuplu pe tema alegerii metodei de contracepție nu este semnificativă (p = 0,162 > 0,05). Sexul

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
Masculin Total Comunicarea între parteneri privind planificarea familială Nu 39,5 60,5 100 Da 48,7 51,3 100 Alegerea metodei de contracepție împreună cu partenerul Nu 44,5 55,5 100 Da 46,4 53,6 100 Tabelul 33. Variabilitatea pe sexe privind decizia în cuplu despre planificarea familială Nivelul de instruire induce diferențe semnificative statistic privind comunicarea în cuplu (p < 0,001), care crește odată cu acesta, ajungând în medie de 2,66 ori mai mare la cei cu nivel

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
de instruire induce diferențe semnificative statistic privind comunicarea în cuplu (p < 0,001), care crește odată cu acesta, ajungând în medie de 2,66 ori mai mare la cei cu nivel ridicat în comparație cu cei cu nivel scăzut (Figura 32). Figura 32. Variabilitatea comunicării în cuplu privind planificarea familială și alegerea metodei de contracepție în funcție de nivelul de instruire Nașterea în afara căsătoriei Sexul subiecților diferențiază semnificativ statistic percepția nașterii unui copil în afara căsătoriei atunci când este apreciată ca un act de curaj sau ca o

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
2 100 Total de acord 48,4 51,6 100 O lipsă de responsabilitate Deloc de acord 55,0 45,0 100 Parțial de acord 48,1 51,9 100 Total de acord 47,7 52,3 100 Tabelul 34. Variabilitatea opiniilor privind sarcina în afara căsătoriei în funcție de sex Percepția unei nașteri în afara căsătoriei Grupe de vârstă 15-24 25-34 35-49 peste 50 Total Un accident datorat lipsei de educație sexuală Deloc de acord 22,5 27,3 24,4 25,8 100

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
de responsabilitate Deloc de acord 20,5 30,1 27,1 22,3 100 Parțial de acord 26,3 29,8 25,8 18,1 100 Total de acord 25,6 18,4 25,2 30,8 100 Tabelul 35. Variabilitatea opiniilor privind sarcina în afara căsătoriei în funcție de grupele de vârstă Percepția unei nașteri în afara căsătoriei Nivele de instruire Scăzut Mediu Ridicat Total Un model alternativ de familie Deloc de acord 26,0 46,1 27,9 100 Parțial de acord 23

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
3 47,4 100 O lipsă de responsabilitate Deloc de acord 19,7 44,2 36,1 100 Parțial de acord 26,1 41,0 32,9 100 Total de acord 24,4 45,1 30,5 100 Tabelul 36. Variabilitatea opiniilor privind sarcina în afara căsătoriei în funcție de nivelul de instruire 5.4. Motive care îi determină pe oameni să aducă pe lume copii Subiecților li s-a cerut să evalueze 5 prezumtive motive pentru care oamenii aduc pe lume copii. Rezultatele

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
49,1 44,1 49,3 60,6 Tradiția, prestigiul, datoria Deloc 25,6 24,1 26,6 17,9 Puțin 39,2 45,6 39,2 30,8 Mult 35,2 30,3 34,1 51,3 Tabelul 38. Variabilitatea motivațiilor tradiționale pentru care oamenii procreează Nivelul de instruire nu diferențiază opiniile privind motivațiile pentru care oamenii aduc pe lume copii. Modelul ajutorului intrafamilial Subiecții au fost întrebați în ce măsură și-au ajutat bunicii, părinții sau nepoții prin îngrijire, suport financiar

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
metode? Nu Da Total (%) Persoane căsătorite 15,8 84,2 100 Persoane în concubinaj 56,3 43,7 100 Persoane necăsătorite singure 44,6 55,4 100 Tabelul 42. Adresabilitatea utilizării noile tehnologii reproductive în funcție de statutul marital În continuare analizăm variabilitatea percepției "NRTs" în funcție de vârstă, nivelul de instruire, sex și localitatea de rezidență. Gradul de cunoaștere (NRTs) diferă semnificativ statistic pe grupe de vârstă (p < 0,001). Cunoașterea este mai scăzută la persoanele de peste 50 de ani (Tabelul 43) Noile tehnologii

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
Da 23,6 29,6 27,7 19,1 100 Congelarea embrionului și utilizarea lui ulterioară (cryopreservation embryo) Nu 23,8 22,6 22,7 30,9 100 Da 24,3 28,7 28,7 18,4 100 Tabelul 43. Variabilitate pe grupe de vârstă a cunoașterii (NRTs) Gradul de acord cu (NRTs) diferă semnificativ statistic pe grupe de vârstă (p < 0,001), gradul de acord fiind de asemenea mai scăzut la persoanele de peste 50 de ani. Cu excepția însămânțării artificiale de la

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
9 24,9 23,6 29,7 100 Deloc 26,7 23,0 28,7 21,7 100 Puțin 26,7 28,2 27,0 18,1 100 Mult 21,8 35,9 27,1 15,3 100 Tabelul 44. Variabilitatea pe grupe de vârstă a gradului de acord cu NRTs De asemenea, gradul de acord cu NRTs este influențat statistic semnificativ de nivelul de instruire, crescând în mod evident odată cu acesta (p < 0,001) (Tabelul 46). Noile tehnologii de reproducere

by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]