10,104 matches
-
de pe întreg mapamond, în citadela portuară Galați, pe stadionul „Dunărea”, un alt recital va mărturisi în graiul inimii că n-ar putea fi fericit omul dacă viața lui n-r fi unită cu farmecul muzicii. Va fi concertul cel mai vast dintre cele de până acum și cele ce-au să mai fie multă vreme înainte, avându-l protagonist pe uimitorul cântăreț, atât de iubit pretutindeni încât cine-l poartă în inimi, într-un văzduh sufletesc îl poartă, într-un duh
JULIO IGLESIAS. CONCERT LA GALAŢI, PENTRU VITRALIUL SUFLETESC AL MOLDOVENILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374441_a_375770]
-
unui iaz existent în localitate - „Rugina”, amintind și de o familie de mari boieri.” Marian Malciu nu crede în hazard, în simpla întâmplare de a găsi oportunități pentru a scrie această carte. Marea ei încărcătură de informație culeasă dintr-o vastă bibliografie, întâlnirea unor oameni purtători de har este mijlocită de Cel de Sus: Am reținut și nu cred că vă veți mira prea mult din ce cauză, că preacucernicul arhidiacon Ioan Ivan a părăsit această viață vremelnică în ziua Sfinților
MARIAN MALCIU LA A DOUA INCURSIUNE ÎN CĂUTAREA LIBERTĂȚII INTERIOARE de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374480_a_375809]
-
de cultură și autentică tradiție, cu deschidere spre istoria acestui neam și popor, spre restaurarea și reabilitarea bisericilor și mănăstirilor vechi - vestite și renumite monumente istorice, toate acestea transmise nouă cu foarte multă dărnicie, generozitate, noblețe sufletească și vrednicie... Cu vaste și avizate cunoștințe în diverse discipline culturale, istorice și teologice, Părintele Arhiepiscop Gherasim inspira tuturor foarte multă seriozitate, sinceritate, demnitate, mult discernământ și foarte multă fermitate, tenacitate și cumințenie sufletească... Tocmai din această cauză era foarte apreciat, foarte admirat și
ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A ÎNALTPREASFINŢITULUI PĂRINTE ARHIEPISCOP GHERASIM CRISTEA AL RÂMNICULUI (1914 – 2014)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374542_a_375871]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > CAPITAL Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 2280 din 29 martie 2017 Toate Articolele Autorului Poetului Publius Ovidius Naso Am locuit o metropolă , un vast imperiu De haotic, infect ,vulgar și insolit De poeme, nemîngâiate plângeri, vis întrezărit În ruina unor suflete din flancul hăituit. Am văzut colți de fiară în guri preamărite Ce emanau duhori în milioane de nasuri Inhalatorii icneau de greață dar
CAPITAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374572_a_375901]
-
de cultură și autentică tradiție, cu deschidere spre istoria acestui neam și popor, spre restaurarea și reabilitarea bisericilor și mănăstirilor vechi - vestite și renumite monumente istorice, toate acestea transmise nouă cu foarte multă dărnicie, generozitate, noblețe sufletească și vrednicie... Cu vaste și avizate cunoștințe în diverse discipline culturale, istorice și teologice, Părintele Arhiepiscop Gherasim inspira tuturor foarte multă seriozitate, sinceritate, demnitate, mult discernământ și foarte multă fermitate, tenacitate și cumințenie sufletească... Tocmai din această cauză era foarte apreciat, foarte admirat și
ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A ÎNALTPREASFINŢITULUI PĂRINTE ARHIEPISCOP GHERASIM CRISTEA AL RÂMNICULUI (1914 – 2014)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2 [Corola-blog/BlogPost/374563_a_375892]
-
pleacă, la EMINESCU, de la adiere și zefir, la vijelie și furtună, viscol, uragan. Vântul este perceput auditiv(sună, urlă, miaună, suspină, trece-n șuier, cântă, mugește, vuiește, chiuie, vâjâie-ncet),tactil(mângâie, arde, îngheață), olfactiv(aromește, îngreunează cu miros). La fel de vastă este aria elementelor răscolite de vânt: oceanul, capul poetului, nisipul pustiurilor, fruntea încinsă de gânduri, flăcările, părul ușile, ferestrele sparte, trestiile, frunzele, creanga, marea, codrii, florile de tei, perdelel, apele, cărările, cântările, inima, salcâmii, gândul, idealurile, patimile, plopii, talanca, atotștiutoarea
SIMFONIA EMINESCIANĂ A VÂNTULUI de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1476 din 15 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374595_a_375924]
-
Estrada ni se înfățișează drept acea conștiință care decriptează, pe de o parte, tainele viitorului omenirii, precum Efrem Ieromonahul de la Schitul Vatopedin „Sfântul Apostol Andrei”, iar pe de alta, el este un consacrat scrutător (de tip renascentist, iată, prin arhitectura vastă a cunoștințelor expuse) al trecutului și un semiotician desăvârșit al interacțiunii perfecte dintre natură și om. De-a lungul și de-a latul pampei, fiecare entitate, în care zvâcnește puternic sau molcom viața, comunică, printr-un joc arhaic al reflexelor
DE LA ALVEOLA UMANĂ A LUI ESTRADA, LA SEMIOTICA IMPERIALISTĂ A NEIUBIRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373240_a_374569]
-
de Cultură din Câmpulung Moldovenesc, deja începe să se croiască un arc peste drumuri care te va proiecta, datorită darului natural al urechii muzicale și calităților vocale, precum și râvnei până la sacrificiu, spre sita de cernere a talentelor, în această lume vastă și miraculoasă a scenei. Care sunt din acest moment modelele tale și deopotrivă sprijinitorii tăi? Un model pentru mine a fost Mina Pâslaru, una dintre cele mai bune voci pe care a avut-o Bucovina și Moldova vreodată. Poate puțini
CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ŞI O LUME DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863]
-
Toate Articolele Autorului Am obosit să lupt cu mori de vânt, Să inventez moderne strategii, Argumentând ce e, de fapt, a fi, Când azi nu mai există nimic sfânt. Zadarnic bat la uși mereu închise, Cerșind doar un minut din vastul timp, Căci mă izbesc, în orice anotimp, De ziduri reci sau de tăceri promise. Ne închinăm la lucruri efemere, Idolizând, frivoli, nu vechi altare, Ci banii zornăind în buzunare - Un idol care, fără suflet, piere. Iubirea-i fără preț, la
GOANA DUPĂ NIMIC de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373587_a_374916]
-
publice (PR), înființată din dorința de a vă oferi servicii complete de relații publice și consultanță în comunicare. Avem o înaltă pregătire în domeniul comunicării și al relațiilor publice (studii masterale, doctorale și certificări Google și Facebook), dar și o vastă experiență practică, dobândită ca urmare a managerierii procesului de comunicare în mai multe proiecte naționale și internaționale. este o agenție de relații publice (PR), înființată din dorința de a vă oferi servicii complete de relații publice și consultanță în comunicare
CINE ESTE PLUS COMMUNICATION? de CONFLUENŢE LITERARE în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373612_a_374941]
-
publice (PR), înființată din dorința de a vă oferi servicii complete de relații publice și consultanță în comunicare. Avem o înaltă pregătire în domeniul comunicării și al relațiilor publice (studii masterale, doctorale și certificări Google și Facebook), dar și o vastă experiență practică, dobândită ca urmare a Serviciile noastre se adresează atât ONG-urilor și firmelor nou înființate, si care au nevoie de o inserție rapidă a serviciilor și produselor pe piață, cât și companiilor mari, care vor să-și consolideze
CINE ESTE PLUS COMMUNICATION? de CONFLUENŢE LITERARE în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373612_a_374941]
-
toamna asta, de taină și răcoare, Câmpia țipă sub lamele de plug, Aromele de struguri au același beteșug Și se destramă-n asfințit de soare, În toamna asta, de taină și răcoare. Câmpia țipă sub lamele de plug, Pe cerul vast, trec cârduri de cocori, De-atâta feerie, uiți ca să mai mori, Pe dealuri, visează podgoriile-n belșug, Câmpia țipă sub lamele de plug. Pe cerul vast, trec cârduri de cocori, Amurgul aduce parfum de otonel, Frunzele cad din ramuri cătinel
ÎN TOAMNA ASTA... de GEORGE PENA în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371400_a_372729]
-
toamna asta, de taină și răcoare. Câmpia țipă sub lamele de plug, Pe cerul vast, trec cârduri de cocori, De-atâta feerie, uiți ca să mai mori, Pe dealuri, visează podgoriile-n belșug, Câmpia țipă sub lamele de plug. Pe cerul vast, trec cârduri de cocori, Amurgul aduce parfum de otonel, Frunzele cad din ramuri cătinel, Când trec, sporadic, ultimii nori Pe cerul vast, cu cârduri de cocori. Referință Bibliografică: În toamna asta... George Pena : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2100
ÎN TOAMNA ASTA... de GEORGE PENA în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371400_a_372729]
-
uiți ca să mai mori, Pe dealuri, visează podgoriile-n belșug, Câmpia țipă sub lamele de plug. Pe cerul vast, trec cârduri de cocori, Amurgul aduce parfum de otonel, Frunzele cad din ramuri cătinel, Când trec, sporadic, ultimii nori Pe cerul vast, cu cârduri de cocori. Referință Bibliografică: În toamna asta... George Pena : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2100, Anul VI, 30 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 George Pena : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
ÎN TOAMNA ASTA... de GEORGE PENA în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371400_a_372729]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > ÎNGERI ÎNDURERAȚI Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1336 din 28 august 2014 Toate Articolele Autorului ÎNGERI ÎNDURERAȚI La poarta cerului bat îngeri Scăpați din trupul de oțel, Rămași plăpânzi în spații vaste, Pătrunse de al gerului eter. În lacrimi cerul se-nfășoară Și-n grâne spasmele plâng iar. E inima mai tristă, de cenușă Și-n toiul nopții strigăte apar. E lumea astăzi suferindă De nori de ploaie ucigași, De stelele ce
ÎNGERI ÎNDURERAŢI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371532_a_372861]
-
Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 1336 din 28 august 2014 Toate Articolele Autorului Jin dake kam astares mân tal-i plasa apcinajj na ka bajaraw. Laqe okjoja ka buxarzon 'θar pumenθe, destul kaś te inkanaw m'o vast tha te kaplaraw i ćholmut. Jin dake ka keres zidoja barrune niekhderji na ka vazes manqe phandimos. O barra ka peren 'θar pumenθe dor ka diśaw mân me. Dake ka naśares mân dur tha ka biśales mân p-o oćănos
I DRAGOSTĂ NA MERLA... de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371534_a_372863]
-
Saw dake ka biśales mân and-o pustios than o Saharaqo kaj o khajno ćiśaj și kïzgïj, apastan ka phudel muś jasomiaqi ka te pherel manqe o khaćisqe rata. Bisterdan ke an ekhaθe andar-o anglune ajnases amare thodan an m'o vast ekh saʒăta ke aśi okjisarla o sònetos hen ke tu sjanas koda ke sikadas mân te cidaw cintaθe bikusurisqo. Pa avzijs, dake majesa te pheres mân kalanïciça źipos n-aśi maj dikhawa o drom, pâca ke ka dowruturaw o ćeros pa
I DRAGOSTĂ NA MERLA... de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371534_a_372863]
-
Monash din Melbourne, își desăvârșește studiile cu o Diplomă Profesională în Consiliere Generală în 2008. Profesor de engleză la nivel pre-universitar și Consilier (Counsellor) lucrează pentru un timp la un radio comunitar în limba română - 3 ZZZ din Melbourne. Activitatea vastă o evidențiază ca academic în cadrul cercetării doctorale, autor de studii de cercetare și eseistică pe teme pornind de la sănătate (Psihoneuroimunologie, rolul emoțiilor și a factorilor de stress, etc.), și până la Arhetip și Sinele Jungian, teorie de film, filozofia în Estul
ÎNTÂLNIREA DE LA MIEZUL NOPŢII (POEME) de AURELIA SATCĂU în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371596_a_372925]
-
și altele. Cartea sa „O cultură în flăcări: despre schismă, ludic și Balcani” (vol 1, 2006), precum și alte eseuri și participări la simpozioane și conferințe, rotunjesc o participare pe registru larg. Proiectele pe masa curentă de lucru sunt varii și vaste. (George ROCA, Rexlibris Media Group) Referință Bibliografică: Aurelia SATCĂU - ÎNTÂLNIREA DE LA MIEZUL NOPȚII (POEME) / Aurelia Satcău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2171, Anul VI, 10 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Aurelia Satcău : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ÎNTÂLNIREA DE LA MIEZUL NOPŢII (POEME) de AURELIA SATCĂU în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371596_a_372925]
-
sărbători 150 de ani de la fondarea Familiei lor Regale. Uitându-mă înapoi, atent la fiecare dintre pagini, sunt înclinat să cred că ea, cartea, descifrează premisele unui început, pentru Coroana română și pentru societatea românească.” „Regalitatea, astăzi” are o capacitate vastă și deopotrivă sintetizatoare, de analiză a monarhiei românești și a monarhiilor constituționale din Europa, în imaginile lor istorice și contemporane. Olanda, Belgia, Spania, Marea Britanie sunt prezentate ca monarhii potrivite cu România. Cartea identifică trăsături uniforme și diferențiale, ale monarhiilor europene
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374809_a_376138]
-
împrumutând utopismul socialist creștinismului. “Ruga de seră” a lui Arghezi este mișcată de duhul profetic propriu unor Isaia sau Ieremia: “Cuvântul meu să ardă, Gândirea mea s-arunce foc În sinagoga lor bastardă; Să-mi fie versul limbă De flăcări vaste ce distrug Trecând ca șerpii ce se plimbă...” Oricum, atunci când ajunge să vorbească despre Dumnezeu, Arghezi urmează calea teologiei dialectice. Tropii liricii argheziene de inspirație religioasă sunt produsul unei neistovite invenții poetice, care stă sub semnul categoriilor negative (Crohmălniceanu): O
DIALOGUL LUI TUDOR ARGHEZI CU DUMNEZEU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374973_a_376302]
-
perfect! Când scrie pe teme științifice, o face în engleză, dar pentru subiectele literare, cum e piesa de teatru cu protagoniștii Dumnezeu și Istoria (atenție, la Galtung amândoi sunt personaje feminine!) își rezervă limba maternă. Sprijinindu-se pe neobișnuit de vasta sa experiență și pe volumul imens de știință acumulată pe parcursul atâtor ani, sociologul, matematicianul, istoricul și economistul, dar și viitorologul Johan Galtung ne-a deschis pentru o seară pur și simplu poarta viitorului. Pentru mulți dintre noi, istoria e o
LUMEA VĂZUTĂ DE GALTUNG de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374993_a_376322]
-
el a scris comedii tragice, de asemenea știute ca aventuri romantice și a colaborat cu alți dramaturgi.( sursa wikipedia). Piesele sale sunt jucate și azi cu același succes, sau sunt scenarizate cinematografic. În ce privește istoria teatrului românesc dispunem de o bibliografie vastă. Rădăcinile sale se află în tradiția noastră populară, românul fiind, de când se știe, poet, deci un bun orator. Obiceiurile și tradițiile folclorice, ritualurile și ceremoniile sătești au fost dintotdeauna producții orale teatrale. Înseși legendele, miturile, transmise mai întâi din om
TEATRUL ÎNTRE TRADIȚIE ȘI MODERNITATE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373770_a_375099]
-
în anul de grație 2014. Și asta pentru că oamenii s-au săturat de logoree și tirade...vor să trăiască liniștiti. Întoarcerea la firesc este al doilea mesaj al experimentului, la firescul artei. Actorii de azi au două direcții pe plaja vastă a dramaturgiei: - păstrarea și reinterpretarea valorilor clasice ale artei dramatice. (tradiționale, în speță) - inventarea formelor noi de spectacol cu selectarea operelor de expus cu succes la public, dar de calitate artistică autentică. În ambele variante valoarea operei interpretate va fi
TEATRUL ÎNTRE TRADIȚIE ȘI MODERNITATE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373770_a_375099]
-
cu tristeți amețitoare Cum, în mine, adevărul răsucește-un dor de soare Porumbeii-și ascund pana în a frigului-ngrială Ochiul lor sapă capcana orelor de răfuială Inima... de gheață fuge, răstignită între coaste Frica tremură fâșneață în mânia cu-aripi vaste Și-mi doresc să ningi în mne sub căldura de-ntuneric Fremătând cu nori pricine de sărut lins și feeric Felinându-mi drăgosteala în al visului remember Mângâindu-mi îndoiala, răsfirându-mi părul liber Referință Bibliografică: Ploaia / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare
PLOAIA de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373867_a_375196]