3,478 matches
-
am organizat cu ea mici spectacole, iar el se bucura ca un copil care a primit o jucărie nouă. Lucrul la Ipromet era interesant dar în veșnică tensiune datorită termenelor scurte de livrare a proiectelor și din cauza Îndrumătorilor și Coordonatorilor veniți mereu din Centrala Ipromet din București și care se purtau cu noi constuctorii gălățeni ca stăpânii de sclavi. Fiecare dintre ei își impunea cu duritate părerile, dacă nu le plăcea o construcție, în loc să vorbească cu cel care a construit desenul
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Și totuși, unde este viață, este și speranță. Există speranța că legislația europeană obligatorie și pentru România, să frâneze fraudele, dispariția subită a fondurilor primite de la forurile europene, îngroparea dosarelor de fraudă și corupție la nivel înalt. E foarte bine venită obligația pentru statul român de a prezenta justificări pentru cheltuirea banilor primiți de la Uniunea Europeană. Tot mai des apar în presă și în emisiunile de televiziune, reportaje și informații zguduitoare despre realitatea românească, tot mai mulți oameni află niște adevăruri penibile
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
și planuri de operații, proiectare în construcția de mașini, desene în perspectivă, și i-am mai spus că sunt dispus să lucrez și în schimburi și chiar duminicile și sărbătorile, că așa era în țara de unde veneam eu. Și de unde veniți? a întrebat Herr Holtz, șeful serviciului. Din România. Cunosc situația, deoarece tatăl meu este din Arad. Și de când doriți să lucrați? De ieri, am spus eu repede. A luat telefonul și a vorbit cu Șeful Compartimentului de Proiectări Caroserie de la
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
din urmă. Atmosfera de teamă și lipsa de activitate duceau la urcarea pe tron a unor conducători slabi și adesea incompetenți psihic. Cînd a aflat de faptul că va fi sultan, Soliman al II-lea (1687-1691) le-a spus celor veniți să-l scoată din cușcă: Dacă vi s-a ordonat să mă ucideți, spuneți-mi-o verde-n față. Lăsați-mă să-mi fac rugăciunile, apoi executați-vă ordinul primit. Încă din copilărie am suferit patruzeci de ani de temniță
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
populație rurală, care încerca să scape de condițiile insuportabile din mediul sătesc. Anarhia și banditismul i-au făcut pe mulți să-și părăsească pămînturile și să se refugieze în orașe, care păreau o oază de relativă siguranță. Printre acești nou veniți se aflau mulți meșteșugari care au încercat să continuie să-și exercite meseriile, tentativă care i-a pus în conflict cu organizațiile breslelor locale. Breslele înseși aveau motive foarte serioase să fie extrem de nemulțumite de întreaga situație economică din imperiu
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
sărite cu rochia ei, i-am făcut brânci să-i văd volănașele în apă, așa am vrut. Gigi, mă omori cu atitudinea ta. Într-un final intervenea și mama care în astfel de situații era extrem de directă și împăciuitoare: Ia veniți amândouă aici, pe scăunele. Amândouă ați greșit, poate un pic mai mult tu Gigi pentru c-ai speriat-o și nu se cade așa ceva. Tu mamă, nu trebuia să te duci afară, spunându-ți doar să nu ieși din curte
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
măsura bunului simț, pentru că spunea de altfel tata: „respectând aceste valori, prieteniile, alianțele nu te vor alege, viața va alege cum nu se poate mai bine pentru tine.” Cred că tata a fost artizanul și formatorul profesional al tuturor nepoților veniți de la țară și școliți la liceele din Brăila. În marea lor majoritate au stat la noi, mama fiind sigura plecată în anii ’60 din obștea Bodaricilor și stabilită prin căsătorie în Brăila. Vlad, un verișor prin alianță, nu prin filiera
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
ne răsfăța, drăguța de ea, cu pui de porumbei la tavă pe orez și roșii, În odăița din fund, cu tavanul jos, În care ne Înghesuiam În compania neuitată a câtorva prieteni și a metreselor noastre tinere, frumoase și ispititoare, venite aci cu sânii și spatele lor mândru despuiat până la noadă, ca pregătite pentru balul, din aceeași seară, al țiganilor, al lăutarilor sau al măcelarilor, de la Liedertafel, de la Oppler, de la Roxy, unde eram nelipsiți În fiecare an; eu simțindu-mă, ce
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
tra-gem sârba cea de foc. Iar la un bal al țiganilor În sala Oppler, am rămas toți Încre meniți de frumusețea, necunoscută de noi până atunci, a țigăn cilor din Ardeal, a „neorusticelor“, cum li se mai zice pe acolo, venite anume la acest bal ca niște regine de Saba, În rochiile lor somptuoase, largi, Învoalate, În culori nemaiîntâlnite și În cizmulițele lor de piele roșie, cu tocul Îngust. Le păstrez și azi foto grafiile În muzeul secret al tuturor blestămățiilor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
-mă la un divorț, categoric și absurd, cu muza favo rită, Terpsihora, căreia n-am mai putut să-i suport, vreme de zece-cincisprezece ani, farmecul aromitor al liricii sale, smuls din coardele tremurânde de citară. ÎNSĂ ACEASTĂ CARTE A MEA - VENITĂ MULT MAI TÂRZIU și ca un produs hibrid Între proză și poezie sau cântec, lucru care nu strică urechii și nici nu șade rău, fiindcă Aristot laudă acest fel de scris, care este al lui Platon -, această carte Îmi vine
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
neamului și exploatatorului pros titua telor Busuioc, următorul epitaf cu ortografie proprie: FAMILIA G.I. BUSUIOC DECEDAT 28 DECEMBRIE 1924, ÎN ETATE DE 67 ANI SE ODIHNEȘTE ACI ÎN PUMUNT NEGRU MĂ DUC CE VOI PĂȚI NU șTIU DACĂ VREȚI șTIRI VENIȚI LA MINE SĂ VI LE DAU CU SOȚIA SA ELIZA DECEDATA LA 1932, IULIE 11 - LOC DE VECI - DUMNEZEULE PĂRINȚI ÎN A TA PAZĂ LAS ACEST LOCAȘ AL MEU DE VECI CINE S-O ATINGE DE EL DE A-L
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
-i propună iubitei tale a-i vizita garsoniera de holtei cvincvagenar, afanisit, trist și fără parale, cu pereții ei afumați de tutun prost și cu patul răvășit zilnic de atâtea femei tinere, frumoase, unele de condiție, dar neroade și ușuratice, venite să-l fericească pe acest nefericit sceptic și ratat al amorului, care le face, după aceea, cum Îmi spunea, „vânt pe scări“ - prietenul Geacă, otrăvitul, de douăzeci de ori otrăvitul În suflet și În toate mărun taiele lui din atâta
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu străzi paralele și perpendiculare. A fost croit așa de un inginer neamț sau francez, nu-i mai țin minte numele, în a doua jumătate a secolului al nouăsprezecelea, când „în Principatele Unite începuse o târzie și atât de bine venită modernizare“. (Chestiile astea pe care le reproduc cam papagalicește le știu din lecțiile pe care toamna, seară de seară, sub formă de povestiri, mi le ține tata. Stăm lângă sobă și-mi deapănă tot felul de istorii pline de învățăminte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
cu străzi paralele și perpendiculare. A fost croit așa de un inginer neamț sau francez, nu-i mai țin minte numele, în a doua jumătate a secolului al nouăsprezecelea, când «în Principatele Unite începuse o târzie și atât de bine venită modernizare». (Chestiile astea pe care le reproduc cam papagalicește le știu din lecțiile pe care toamna, seară de seară, sub formă de povestiri, mi le ține tata. Stăm lângă sobă și-mi deapănă tot felul de istorii pline de învățăminte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
a doua zi bătrâna nu mai avea stare, voia să plece înapoi, zadarnic o sfătuia fiica să nu plece, că este foarte periculos. După două zile a mers până la gara mare din Chișinău, aici a întâlnit femei, oameni din sat, veniți să vândă fructe, legume, lactate, toți vindeau produsele prin zona gării. Așa, printre împușcături, oamenii strângeau ce aveau pe lângă casă și plecau până la Chișinău să facă un ban, să poată cumpăra un medicament și ce le trebuia pentru familie, pentru
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
se dădeau lupte crâncene, în restul Basarabiei viața decurgea cât de cât bine. Atâta doar că banditul de Smirnov întrerupsese gazul metan, uneori și curentul electric, iar oamenii ajunseseră să pregătească mâncarea la focuri improvizate printre blocuri. Bătrâna, întâlnind vecinii veniți la Chișinău, a prins curaj și a plecat la Calfa. Am participat, la Chișinău, la mitinguri de solidaritate cu românii agresați la Nistru, apoi pentru eliberarea așa-zisului grup Ilașcu, închiși la Hlinaia. îmi amintesc că la o acțiune de
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
să-și mai poate vedea fiul vreodată. La data de 14 august 1998, împreună cu doamna Elvira Opran și prof. Ioan Alexa, tatăl domniei-sale, pentru care simțeam o atracție deosebită, am așteptat sosirea la Iași a unui autocar cu români basarabeni, veniți să viziteze țara. întâlnirea a avut loc în fața Palatului Culturii, unde Ioan Alexa, cu profunda sa înțelepciune și cu amintirea momentelor trăite în Cernăuți, de unde a fost obligat să fugă din calea ocupanților ruși în 1940, refugiindu-se în țară
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
dimineață, am să mă duc la moșneag la mormânt și să-i spun iaca, o fost, o venit copiii, da copilul tău n-o venit (plânge cu spasme, un plâns zguduitor ce venea din toată ființa sa, iar noi cei veniți eram neputincioși în acele triste momente, eram copleșiți de atâta mare durere, durere trăită de o mamă, de o mamă de erou). Cum vă gândiți, cum o să trăiesc eu? Nu știu!” Erau întrebări pe care mereu și le punea și
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
mare al unei mame, un plâns înecat în lacrimi, ce venea parcă din toată ființa sa, un plâns al nedreptății ce se face întregului neam românesc: “...floarea mamei, băietul mamei, scumpul mamei, de ce nu ai venit!... Dacă mai vreți, mai veniți. Să veniți să mă luați să mă duceți la mănăstire, la Daniel. La Daniel la Iași, la mitropolie. Mai vreau o dată să mă duc să mai plătesc, că iată am pe Sfânta Parascovia acolo unde este fotografia și cărțile cu
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
că voi găsi cu cine să duc aceste colete. Am apelat și la Asociația „Pro Basarabia și Bucovina”, dar, ca de obicei, răspunsul a fost negativ, spunându-mi : „noi nu ne implicăm”. Jenant, fără cuvinte.... Reușesc să întâlnesc în Iași, venită să sărbătorească Crăciunul, pe Vera Gainulin din Orhei. A fost pe loc de acord să meargă dânsa, astfel că în dimineața zilei de 22 decembrie 1998 plecăm către Taxobeni. șoferul acelui autobuz, aflând că mergem la mama patriotului, ne-a
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
lor preocupare a fost să o convingă să renunțe la călătoria în țară.) „Ce le transmiteți celor din America, care au trimis banii?” „Le mulțumesc tare frumos, sănătate la copii și la familiile lor și dumneavoastră, la toți. și mai veniți, mai mă încercați! Nu taman cu daruri, doar așa, să mă vedeți!” Cuvinte rostite cu mare durere în suflet......... „Ce putem să facem... Să vă încurajăm și să ne rugăm și noi la Dumnezeu. Vă dorim multă sănătate și noi
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
el apare în alte haine decât treningul albastru cu care venise din pușcăria rusocomunistă din Transnistria. Soția i-a pregătit cartofi prăjiți, prima masă în libertate a patriotului român Ilie Ilașcu. Bem un pahar de șampanie, adus de noi, cei veniți să-l vedem. Ilie Ilașcu abia reușește să guste din cartofi, că este sculat de la masă, asaltat de către ziariști, reporteri de televiziune, astfel că masa se amână. Mă întrebam unde au stat ascunși acești ziariști 9 ani de zile? De ce
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
și prietenos, pe nume Luna, care ne-a și luat la el acasă o dată sau de două ori, să mîncăm. Ne-am Împărțit timpul Între repararea motocicletei și căpătatul a cîte ceva de-ale gurii de prin casele numeroșilor gură-cască veniți să ne vadă la atelier. Alături locuia o familie de nemți - sau de origine germană - care ne-au tratat cu mărinimie. Am dormit În cazarma din localitate. Motocicleta era mai mult sau mai puțin reparată și ne hotărîserăm să plecăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
Iași la episcopie, spre a primi instrucțiuni pentru noua organizare a Bisericii după reforma cultelor, cei doi ticăloși ticluiesc o telegramă falsă, chipurile că vine de la Iași pe adresa Pr. Anton Bișoc de la Pr. Petru Brudaru cu următorul text: „Părinte, veniți urgent la Iași căci Excelența sa dorește să vă facă unele comunicări”. Telegramă pe care am predat-o Pr. Bișoc, care după ce o citi îmi zise: „Telegrama e falsă, nu poartă semnătura Episcopului, dar eu tot mă duc la Iași, nu
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
avem de ce ne teme. Noi nu trebuie să facem tot ceea ce e mare, frumos, bine, ci numai ceea ce Dumnezeu vrea ca noi să facem dintr-acestea. Căci chiar între oameni se întâmplă ca darurile cele mai bune să fie rău venite și deci neprimite, atunci când cel căruia i se aduc voia altceva. Întâiul lucru pe care-l vrea Dumnezeu de la noi, e datoria împlinită în chipul cel mai desăvârșit nouă cu putință. Pentru același motiv nu trebuie să ne temem a
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]