3,165 matches
-
mai structurat decât cel al teribilismelor: în industria modei, ledership-ul este conturat prin existența caselor de modă și a designerilor. 2. Constrângerea structurală. În cazul modelor ne referim la constrângeri precum: rapiditatea ciclurilor instituționalizate, atributele temporare ale unicității unui articol vestimentar, oferta unor mărci mai ieftine. Constrângerea ar mai putea consta în incertitudinea pentru momentul în care trebuie abandonat un anumit stil al modei. Clasa de sus dorește o nouă modă de îndată ce nu se mai diferențiază de masa care o imită
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
modei, ca un criteriu de diferențiere între aceasta și teribilisme. De asemenea, vestimentația, ca element comunicațional, indică normele sociale stabilite, specificând conduitele admise (A. Mucchielli et al., 1998/2006, 78). În acest sens, putem face referire la simbolistica unor piese vestimentare din cadrul unor mișcări de protest, cum ar fi cele ale mișcării punk sau fustele mini în vogă în Occident, între anii 1967-1968. Au fost aceste piese vestimentare un mijloc de a răspândi convingerile generale ale unui anumit grup dominant? Voi
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
1998/2006, 78). În acest sens, putem face referire la simbolistica unor piese vestimentare din cadrul unor mișcări de protest, cum ar fi cele ale mișcării punk sau fustele mini în vogă în Occident, între anii 1967-1968. Au fost aceste piese vestimentare un mijloc de a răspândi convingerile generale ale unui anumit grup dominant? Voi încerca să răspund acestor întrebări prin expunerea unor teorii recente în sociologia modei, respectiv teoria fluxului orizontal al modei (trikle-across) și teoria grupurilor subculturale, precum și câteva cercetări
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sursa reala a modei ar proveni din clasa socială căreia îi aparține individul. Iar principalul argument al acestei teorii este evidenta producție de masă care, împreună cu mijloacele de comunicare în masă, crează și informează despre disponibilitatea și existența noilor stiluri vestimentare (Ch.W. King, 1980, 13). O portretizare inedită a modului în care se propagau diverse stiluri vestimentare, caracteristice anilor 1970-1980, se regăsește în lucrarea Bunele maniere. Mic tratat de supraviețuire în societate (2003/2005, 274-276), semnată de prințul Asfa-Wossen Asserate
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
acestei teorii este evidenta producție de masă care, împreună cu mijloacele de comunicare în masă, crează și informează despre disponibilitatea și existența noilor stiluri vestimentare (Ch.W. King, 1980, 13). O portretizare inedită a modului în care se propagau diverse stiluri vestimentare, caracteristice anilor 1970-1980, se regăsește în lucrarea Bunele maniere. Mic tratat de supraviețuire în societate (2003/2005, 274-276), semnată de prințul Asfa-Wossen Asserate, membru al Casei Imperiale Etiopiane: Punțile estetice dintre burghezie și proletariat au fost distruse. În forma de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
haine exagerat de bufante sau niște lucruri exagerat de înguste, care prin niturile și cuiele și ornamentațiile de sârmă ghimpată ce le conțin amintesc de costumele populare ale argaților de la țară [...]. Părinții acestora trăiesc în costumul de jogging, acea piesă vestimentară democratică care poate fi trasă peste orice tip de figură, peste una splendidă ca și peste una lamentabilă, ca un sac lipsit de formă. Nu aș dori să creez impresia că deplâng oarecare fapte, dar doresc să sugerez că se
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sursă, dar și de orientare a opiniilor, sunt mai sociabili, sunt conștienți că îi pot influența pe ceilalți și au o mai mare capacitate de a-i convinge (apud D. McQuail și S. Windahl, 1982/2001, 59). În ceea ce privește fenomenul modei vestimentare, studiile (J. Best și T. Suzuki, 2003, 61; Ch. King și J.O. Summers 1986, 45) au indicat profilul liderilor de opinie în funcție de următoarele variabile: educație, statut profesional, venit, vârstă, expunerea la media, interesul acordat modei vestimentare. Se pare că
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
În ceea ce privește fenomenul modei vestimentare, studiile (J. Best și T. Suzuki, 2003, 61; Ch. King și J.O. Summers 1986, 45) au indicat profilul liderilor de opinie în funcție de următoarele variabile: educație, statut profesional, venit, vârstă, expunerea la media, interesul acordat modei vestimentare. Se pare că liderii de opinie în materie de modă se pot identifica frecvent în medii precum: grupurile de tineri, persoanele cu studii superioare, persoane cu statut profesional înalt, implicate în activități sociale și afiliate unor organizații, persoane interesate de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
persoane interesate de acest subiect în contexte formale sau informale. Aplicând "Scala liderilor de opinie" (Scala Rogers), John O. Summers (1970, 183) a pus în evidență faptul că, în districtul Marion Country (Indianapolis), interesul liderilor de opinie în domeniul modei vestimentare feminine ar fluctua în funcție de atenția acordată modei, îndrăzneala de a testa anumite stiluri vestimentare și receptarea informațiilor din media, respectiv de la prieteni (tabelul 2.2). După Fred D. Reynolds și William R. Darden (1971, 450), liderii de opinie din domeniul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
opinie" (Scala Rogers), John O. Summers (1970, 183) a pus în evidență faptul că, în districtul Marion Country (Indianapolis), interesul liderilor de opinie în domeniul modei vestimentare feminine ar fluctua în funcție de atenția acordată modei, îndrăzneala de a testa anumite stiluri vestimentare și receptarea informațiilor din media, respectiv de la prieteni (tabelul 2.2). După Fred D. Reynolds și William R. Darden (1971, 450), liderii de opinie din domeniul modei vestimentare au următoarele caracteristici: sunt mai expuși la media care acoperă subiectele de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
ar fluctua în funcție de atenția acordată modei, îndrăzneala de a testa anumite stiluri vestimentare și receptarea informațiilor din media, respectiv de la prieteni (tabelul 2.2). După Fred D. Reynolds și William R. Darden (1971, 450), liderii de opinie din domeniul modei vestimentare au următoarele caracteristici: sunt mai expuși la media care acoperă subiectele de vestimentație, sunt interesați cu precădere de domeniul modei vestimentare, au mai multe contacte personale, participă la activități sociale informale, sunt mai deschiși, afișează o mobilitate fizică și au
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
tabelul 2.2). După Fred D. Reynolds și William R. Darden (1971, 450), liderii de opinie din domeniul modei vestimentare au următoarele caracteristici: sunt mai expuși la media care acoperă subiectele de vestimentație, sunt interesați cu precădere de domeniul modei vestimentare, au mai multe contacte personale, participă la activități sociale informale, sunt mai deschiși, afișează o mobilitate fizică și au studii superioare. Pentru a determina aceste trăsăturii, autorii citați anterior au construit un chestionar care urma să măsoare gradul în care
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
self-confidence). În vederea determinării atributelor leadership-ului, Fred D. Reynolds și William R. Darden (1971, 451) au folosit ca tehnică de măsurare o scală alcătuită din cinci itemi. Tabelul 2.2. Distribuția liderilor de opinie în funcție de variabilele care măsoară interesul acordat modei vestimentare (după John O. Summers, 1970, 183) Interesul în modă N % Care dintre aceste afirmații descrie cel mai bine reacțiile dumneavoastră la schimbarea modei vestimentare? Citesc regulat știrile despre modă și încerc să îmi adaptez garderoba la tendințele modei 56 63
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cinci itemi. Tabelul 2.2. Distribuția liderilor de opinie în funcție de variabilele care măsoară interesul acordat modei vestimentare (după John O. Summers, 1970, 183) Interesul în modă N % Care dintre aceste afirmații descrie cel mai bine reacțiile dumneavoastră la schimbarea modei vestimentare? Citesc regulat știrile despre modă și încerc să îmi adaptez garderoba la tendințele modei 56 63 Sunt la zi cu toate schimbările din modă deși nu reușesc să mă îmbrac întotdeauna conform acestora 557 36 Verific ce este la modă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
este la modă numai când doresc să achiziționez haine noi 116 18 Nu acord mare atenție tendințelor modei decât dacă are loc o schimbare majoră a acestora 202 9 Nu sunt deloc interesat 45 4 Îndrăzneala în testarea noilor stiluri vestimentare Îmi place să testez și să experimentez articole vestimentare când ies în oraș 76 76 Înainte să achiziționez haine, prefer să aștept până când noile articole vestimentare sunt mediatizate și să vad daca acestea devin acceptate de majoritatea publicului 292 29
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
noi 116 18 Nu acord mare atenție tendințelor modei decât dacă are loc o schimbare majoră a acestora 202 9 Nu sunt deloc interesat 45 4 Îndrăzneala în testarea noilor stiluri vestimentare Îmi place să testez și să experimentez articole vestimentare când ies în oraș 76 76 Înainte să achiziționez haine, prefer să aștept până când noile articole vestimentare sunt mediatizate și să vad daca acestea devin acceptate de majoritatea publicului 292 29 Prefer să cumpăr haine care sunt clasice, mereu la
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
acestora 202 9 Nu sunt deloc interesat 45 4 Îndrăzneala în testarea noilor stiluri vestimentare Îmi place să testez și să experimentez articole vestimentare când ies în oraș 76 76 Înainte să achiziționez haine, prefer să aștept până când noile articole vestimentare sunt mediatizate și să vad daca acestea devin acceptate de majoritatea publicului 292 29 Prefer să cumpăr haine care sunt clasice, mereu la modă și mereu acceptate de public 609 22 În ultimele 6 luni, ați discutat despre moda vestimentară
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
vestimentare sunt mediatizate și să vad daca acestea devin acceptate de majoritatea publicului 292 29 Prefer să cumpăr haine care sunt clasice, mereu la modă și mereu acceptate de public 609 22 În ultimele 6 luni, ați discutat despre moda vestimentară feminină? Da 688 35 Nu 288 12 Scala liderilor de opinie a. Prietenii mei și vecinii îmi cer des sfatul cu privire la moda vestimentară. b. De obicei influențez genul de haine pe care prietenii mei îl cumpără. c. Prietenii îmi cer
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
la modă și mereu acceptate de public 609 22 În ultimele 6 luni, ați discutat despre moda vestimentară feminină? Da 688 35 Nu 288 12 Scala liderilor de opinie a. Prietenii mei și vecinii îmi cer des sfatul cu privire la moda vestimentară. b. De obicei influențez genul de haine pe care prietenii mei îl cumpără. c. Prietenii îmi cer sfatul mai des decât merg eu să îi consult despre moda vestimentară. d. Simt ca sunt considerat de prietenii și vecinii mei ca
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
a. Prietenii mei și vecinii îmi cer des sfatul cu privire la moda vestimentară. b. De obicei influențez genul de haine pe care prietenii mei îl cumpără. c. Prietenii îmi cer sfatul mai des decât merg eu să îi consult despre moda vestimentară. d. Simt ca sunt considerat de prietenii și vecinii mei ca o sursă de informare privind moda vestimentară. e. Cred ca există cel puțin două persoane cu care am discutat despre moda vestimentară în ultimele șase luni. Fred D. Reynolds
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
haine pe care prietenii mei îl cumpără. c. Prietenii îmi cer sfatul mai des decât merg eu să îi consult despre moda vestimentară. d. Simt ca sunt considerat de prietenii și vecinii mei ca o sursă de informare privind moda vestimentară. e. Cred ca există cel puțin două persoane cu care am discutat despre moda vestimentară în ultimele șase luni. Fred D. Reynolds și William R. Darden, Mutually Adaptive Effects on Interpersonal Communication, 1971, p. 453. Autorii atrag atenția asupra faptului
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
merg eu să îi consult despre moda vestimentară. d. Simt ca sunt considerat de prietenii și vecinii mei ca o sursă de informare privind moda vestimentară. e. Cred ca există cel puțin două persoane cu care am discutat despre moda vestimentară în ultimele șase luni. Fred D. Reynolds și William R. Darden, Mutually Adaptive Effects on Interpersonal Communication, 1971, p. 453. Autorii atrag atenția asupra faptului că determinarea gradului de influență al liderilor de opinie trebuie să țină seama de fluxul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
liderii de opinie către non-lideri) și bidirecțional (de la liderii de opinie către non- lideri și viceversa). Cercetarea a pus în evidență patru tipuri de lideri de opinie în funcție de patru activități de comunicare: orientarea către media, rețelele interpersonale, interesul acordat modei vestimentare și gradul de influență asupra receptorilor. Astfel, conform autorilor, există patru categorii de persoane: 1. Integrate social, persoane care sunt preocupate să caute informația despre modă și care, în cadrul cercetării, au înregistrat un scor ridicat după aplicarea scalei de măsurare
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în cadrul cercetării, au înregistrat un scor ridicat după aplicarea scalei de măsurare a liderilor de opinie. 2. Independente social, indivizi care nu sunt interesați de informația despre modă, dar care se implică în activități interpersonale de comunicare privind domeniul modei vestimentare. 3. Dependente social, persoanele care sunt preocupate să caute informația despre modă, dar care nu au tendința de a vorbi despre aceste subiecte în contexte formale sau informale. 4. Izolate social, persoanele care experimentează mai puțin sau chiar deloc comunicarea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
informația despre modă, dar care nu au tendința de a vorbi despre aceste subiecte în contexte formale sau informale. 4. Izolate social, persoanele care experimentează mai puțin sau chiar deloc comunicarea interpersonală și cu un interes scăzut în domeniul modei vestimentare. Dintre acestea, doar două categorii persoanele integrate social și dependente social au caracteristicile liderilor de opinie în domeniul modei vestimentare, consideră Fred D. Reynolds și William R. Darden, deoarece doar acestea tind să exercite o influență unidirecțională, sunt mai expuse
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]