46,761 matches
-
Primal Scream ș...ț 108. Și era iarnă, când ș...ț. ș...ț 123. Și în a șaptea zi avocatul Marinescu stătea pe divan și se odihnea. Și sună la ușă și era Baltazar Temeșeanu. Și acesta se servi cu vin și zise: Nu e timpul să te retragi? N-ai muncit destul? Nu ar trebui să stai în căsuța de la Snagov și să îți scrii memoriile? Și avocatul Marinescu se gândi la vorbele lui Baltazar Temeșeanu și zise: Ai dreptate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
îți scrii memoriile? Și avocatul Marinescu se gândi la vorbele lui Baltazar Temeșeanu și zise: Ai dreptate. O să îmi închei activitatea. Dar îmi trebuie un înlocuitor la firmă. Pe cine să iau? Și Baltazar Temeșeanu dădu din umeri și băură vinul și fu multă bucurie. 124. Și avocatul Marinescu căută un înlocuitor, dar nu-l găsi. Nici în persoana lui Vasile Stoian, nici în cea a lui Radu Bădescu, și nici Alexandru Verghelea nu i se păru demn pentru acel post
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
care mergeau era în centru, aproape de bursă, un subsol decorat ca o grotă, cu bănci și mese de lemn masiv. Grupul lor era destul de mare, 16 persoane, dar încăpură cu toții la o singură masă, înghesuiți, însă veseli. Se comandară beri, vinuri, platouri cu șuncă, salam și brânză, măsline negre, salate. Orele treceau și atmosfera de gașcă și alcoolul îi alungară gândurile lui Andreas. Înainte de a deschide o a treia sticlă de bere, se scuză și ieși să dea un telefon. Respiră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
deși avea numai patru camere. Una dintre ele era însă un living de vreo 80 de metri pătrați, dacă nu chiar mai mult. Se instalară în canapelele negre de piele care erau mândria lui Andreas, în fața a două pahare de vin alb. Andreas aprinse focul în cămin, după care se scuză și merse la toaletă. Nu pentru că ar fi avut nevoie, ci ca să ia câteva prezervative, pe care le băgă în buzunarul din față de la pantaloni. Întors în living, se așeză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
asta de nume. Daca mă interesează cineva în mod deosebit, îl întreb cum îl sau o cheamă. - Da, mai bine așa, încuviință Take. Stați jos, ce beți? - Păi, mergem noi la bar, zise Luca. Mi-am luat o sticlă de vin alb, dulce. Luca a cerut un pahar de coniac. Așteptându-l pe barman să desfacă sticla, să pună gheață-n coniac, Luca m-a întrebat: - Și? Cum ți se par? - Foarte drăguți, am răspuns. Voiam acasă. - Bănuiesc că vrei acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
pasăre și dispare la orizont. Asta-i tot. Printr-un miracol am reușit să mă abțin să nu mă prăbușesc pe masă râzând. În liniștea care se lăsase din nou, mi-am aprins o țigară și am golit sticla de vin dintr-o înghițitură. Ceilalți îl priveau pe Marcel. În privirile lor se citea admirație și respect. M-am uitat la Luca. Era sub masă, se prefăcea că își leagă un șiret, tușind în același timp. - Magnific, zise Take. Senzațional. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
să mă piș în mare, dar nu mă băgă nimeni în seamă. Sau poate Luca, dar își pusese niște ochelari de soare și stătea cu capul pe masă. După ce mi-am făcut treburile și am cumpărat încă o sticlă de vin, m-am întors. Ronaldinho tocmai termina de povestit. - ...fata cade în genunchi plângând și strigă disperată „Ionuț! Ionuuuuuuuuuuuuț!“. Din râpă își ia zborul o pasăre care se pierde în depărtări, iar filmul se termină. Urmă o nouă tăcere, a treia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
pasăre care se pierde în depărtări, iar filmul se termină. Urmă o nouă tăcere, a treia. Îmi mușcam buza de jos gândindu-mă la numele unui schior luxemburghez. Marc Girardelli? Parcă așa îl chema. Luca mi-a smuls sticla de vin din mână și a băut jumătate din ea. Am băut și eu jumătatea cealaltă. - Fantastic, se încumetă Miron să aprecieze cele auzite. - Da, da, da, îi ținu Mioara isonul. Su-per-bi-sim! Toată lumea era de acord cu ea. Oana preciză din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
Am întrebat-o de niște chiloți. A început să plângă și a plecat. M-a vizitat Georges Riviera. Mi-a dat trei țigări. 29.12. A venit un pachet de la mama, în legătura cu Crăciunul. Niște pește, brânză, un pulovăr, vin, ciuperci, o carte (D’Annunzio), cozonac. Chiloți nu. 30.12. Marcel Crosse a întrebat pentru mine la batalion de niște chiloți. I-au dat niște formulare, tocmai le completez. Mărimea, culoarea, materialul, marca. Sora iarași mi-a supt pula. N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
am. O să-mi înghețe pula. 02.01. Crosse s-a bătut cu un baiat de la divizia a doua. M-am gândit că dacă unul dintre ei moare, îi iau chiloții. N-a murit nimeni, s-au potolit și am băut vinul de la mama. Se acrise. L-am băut pe tot. Am găsit o cioară înghețată. Un șobolan tocmai mânca din ea. Am vomitat. Șobolanul a mâncat și voma. Și cioara. Chiloți n-am. I-am scris mamei că imi trebuie. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
în pădure, ocupat cu vânatul și culesul de fructe sălbatice. — Atunci, poți să-mi spui ce cauți la Universitate? Și de ce n-aș veni aici? Lumea vine și pleacă, întâlnești pe unul, pe altul, stai de vorbă. Eu pentru asta vin; ceilalți, nu știu. Încerci să-ți închipui cum poate apărea lumea, lumea asta plină de scrieri ce ne înconjoară de pretutindeni, cuiva care a învățat să nu citească. În același timp, însă, te-ntrebi ce legătură poate exista între Cititoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
nedreptate, marea, îngrașă... — Astfel, am recunoscut atmosfera, stările de spirit, fundalul social... Putem trece la o a treia carte: (mă) dusei, păr, cont, corp, Dumnezeu, după, bani, (mai) ales, dați (39), făină, ploaie, provizii, cineva, rațiune, seara, (a) sta, Vincenzo, vin (38), dulce, deci, picioare, moarte, (ale) sale, ouă, verde (36), (vom) avea, copii, ei, alb, cap, fac, zi, mașină, negri, chiar (și), piept, rămăsei, stă, stofe (35)... — Aici aș spune că este vorba despre o acțiune densă, sangvină, solidă, puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
o zi pe alta că au nevoie de tot felul de situații, america lor de comuniști, da’ n-ai ce face, mănânci și tu o pâine de-aici, unde alta mai bună?, vă înțeleg, da’ nu vreți o gură de vin de butuc, cules bobiță cu bobiță de mine, le-am terciut în saci curați, face bine, nu mai puneți totul la inimă, că te ia vătămătura de nu mai știi ce-i cu tine, numa’ o-nghițitură... Am fi fumat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
și cum, poate reușești să dai de vreun sinucigaș sau de careva mort prin accident, astea-s cele mai bune, și-l lași acolo patruzeci de zile și patruzeci de nopți. Dup-aia te duci, îl scoți, îl stropești cu vin negru, de ăla, brânca ursului, nu poșircă de alimentară, zeamă de pufoaică și surcele... mai ia mata o înghițitură, că face bine... îl iei, te întorci cu fața spre apus, cum ar veni de-aici te uiți la măgăoaia aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
se lăuda că-l aruncase după Cristina. - Măcar dac-aș fi nimerit-o... Am început să mă calicesc, altădată n-aș fi ratat-o, terci o făceam.... De fapt, după cum povestea chiar Cristina, îl vânduse pe vreo trei sticle de vin, dar dădea bine s-arate cât de macho e hombre-al nostru, îi întărea faima de scriitor cu vână. Nu i-ar fi căutat nimeni nici plătit prin hainele strălucind de jeg și scorțoase. Mergeam la Anatol, dar parcă n-aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
de pe ele, că stă agățat de gratii și urlă cât de noaptea de lungă, „de ce mi-ați tăiat via din ținutul Efraim, de ce?”. S-a luat de femeia de serviciu, i-a răsturnat găleata, „dezmierdările tale sunt mai bune decât vinul, ești frumoasă ca iapa înhămată la carul lui Faraon, am să-ți fac lănțișoare de aur, zăbale de-argint”. A venit aia să-mi spună: „Nebunu’, zice la mine... verdeața este patul nostru... și-a vrut să mă... să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
State, Aurora nu s-a mai întors. - Dar Amalia? - Dă-o-ncolo de pațachină! Și asta-i dusă cu pluta... - Nu cred, chiar așa? - Da, măi, mă duc la ea într-o seară, iau și niște trandafiri, o sticlă de vin, mă înfățișez. Se fâțâie puțin pe lângă mine, e bună șerpoaica, caut un disc cu bluesuri... Dispare în bucătărie, se-ntoarce: „Până se face pizza, hai să-ți arăt niște poze...”. Scoate un album de familie, impresionant, mare, legat în piele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
ajuns numai pentru că știa calul drumul. Le-a băgat în antreu de-afară, de la ger, abia le-a purtat, era și el machit bine, asta l-a ajutat, cred, să nu degere... - Au crăpat toate, s-a umplut casa de vin roșu, până la glezne, și-au ieșit vreo doi șoareci, înotând bezmetic să scape, dar până la urmă s-au dat la fund... - Au murit fericiți, umflați, sughițând de vinișor! - Și babacu’ râdea, pleoscăind în vin, bătea pas de defilare, la dreap-ta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
toate, s-a umplut casa de vin roșu, până la glezne, și-au ieșit vreo doi șoareci, înotând bezmetic să scape, dar până la urmă s-au dat la fund... - Au murit fericiți, umflați, sughițând de vinișor! - Și babacu’ râdea, pleoscăind în vin, bătea pas de defilare, la dreap-ta, la stân-ga, un-doi, un-doi, de-a împroșcat și tavanul, ba a și luat de deasupra cu pumnu’, să mai tragă o înghițitură, e păcat să se piardă tot. Și vecina, alarmată, a ieșit repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
fac loc să intre. Pentru că, pe lângă perete, au o portiță prin care vin ei și când au adus dulapul, prea mare pentru hol, are și geamuri, le-au blocat intrarea. Nu s-au uitat, muncitorii aveau bocanci grei, au băut vin și-au mâncat hamsii, ei au acoperit intrarea. După ce au adormit și mă prefac și eu că dorm, cu pătura pe ochi, mă ridic, merg încet, în picioarele goale, și ciocănesc în perete să-i întreb pe omuleți cum e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
erudită de-aseară, păzea, s-ar putea să vină citate când ți-e lumea mai dragă... - „O, săracă inima mea cea rănită și sângerată...” - Bine mai zici, ce adevăr ți-a ieșit pe gură... dar nu deschidem decât sticla de vin din bucătărie, tirbușonul, paharele-s acolo, sufletul nu, fermentează spurcatu’ și face bulbuci, câhhh, ca berea cu detergent. Se tolănește pe pat, aruncă pantofii, își masează picioarele. Urmăresc curburile, până la bata din dantelă neagră. Nu-mi dă atenție. - Acum vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
capelă sunt doar vreo cincisprezece oameni, în jurul unui sicriu de brad. Masa cu pomul mortului, cu mere și prune înfipte-n țepușe, cu struguri pe-o tabla albastră de plastic, cu prosoape flaușate, chinezești, legate la lumânări, cu sticla de vin roșu și colacii în formă de cruce. - Costache, Costache, bocește o bondoacă în doliu, văduva, bănuiesc. - Ăăăă, ăăăă... îi țin isonul, din spate, două femei mai tinere, cu broboadă. - Costăchel, Costăchel, sufletul meu... - Ăăăă, ăăă, ăăăă... repetă cele două. - Costachel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
și cutii, de-a valma, cu câinii. Trecem peste Bahlui pe un soi de punte de metal. Apartamentul, la etajul șase, e ca și-al meu, cu trei cămăruțe și-un balcon cât un coteț. Beau țuică, mănânc tartine, beau vin. - Voia Costache să-i lase casa de-aici fetei când s-o mărita și să se-ntoarcă la țară, la ai lui, mai e acolo o sfoară de vie... - Nu i-a plăcut niciodată la bloc. „Aici se cacă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
vremea pe-aici, îți fac și fațada. Am văzut la unul de la Bacău, desenase niște păuni de mai mare dragul, cu cozile adunate deasupra ușii. Venea lumea la el să se uite, a trecut și-nvățătorul la o cană cu vin, era tare mândru, pe-un perete se pictase pe el și pe nevastă-sa, stând pe scaune și uitându-se la televizor. Tot timpul mi-era groază să intru singur prin întuneric acolo, întrerupătorul era prea sus, n-ajungeam la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
ce să citesc numai c-o mână... râde criticul, lăsând-o pe cea de-a doua pe șoldul unei pubere. O trimisă de la un ziar simte momentul de inspirație și dă drumul la reportofon. Doctorița cere un autograf. Se bea vin din sticle de plastic de doi litri. Se spun bancuri, „i-a strigat din vârful muntelului, măăă Io măăă...”. O anorexică total aburită, cu o jumătate de kilogram de brățări pe ea, face un efort, se clatină, zornăie, se-ncordează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]