2,852 matches
-
și 1960 Argov a colaborat cu ansamblurile „Nahal”, „Batzal Yarok” (Ceapă verde), „Tarnegolim” (Cocoșii) și „Hahamtzitzim”, pentru care a compus cântece care au devenit clasice, pe textele celor mai buni textieri: Hâim Hefer - „Shir Hashhuná” (Cântecul cartierului), „Hasimlá Hasgulá” (Rochia violeta), „Adoní hash”ofét (Domnule judecător), „Haím amru lah páam” ( Ți s-a spus asta vreodată?), „Dina Barzilay”, „Hulo yadá et shmá” (El nu i-a știut numele), „Shir ahavá hayalí” (Cântec de dragoste soldățesc), Nathan Alterman - „Elifelet”, „Shir eres” (Cântec
Sasha Argov () [Corola-website/Science/323299_a_324628]
-
Centrului de Producție Cinematografică București, cu sprijinul Ministerului Apărării Naționale și al organelor locale de partid și de stat din județul Gorj. Pentru rolul Ecaterinei Teodoroiu au concurat vreo 30-40 de actrițe tinere printre care Aimée Iacobescu, Irina Petrescu și Violeta Andrei. Regizorul Dinu Cocea a remarcat-o într-o poză pe Stela Furcovici, care era pe atunci figurantă la Teatrul Municipal din Turda, și a chemat-o la probă. El a ales-o pe aceasta pentru a interpreta rolul Ecaterinei
Ecaterina Teodoroiu (film din 1978) () [Corola-website/Science/326768_a_328097]
-
să accepte coroana Angliei, promițându-i ajutor în caz de nevoie. În semn de împăcare, Godwin de Wessex, care contribuise la uciderea lui Alfred Aetheling, fratele lui Eduard, i-o oferă ca soție viitorului rege pe unica sa fiică, Edith (Violeta Andrei). Odată cu Eduard pleacă în Anglia și Edith Gât de lebădă, iubita lui Wilhelm. Îndrăgostit de Edith Gât de lebădă, care locuia la castelul unchiului său din Aelfbury, Wilhelm călătorește incognito în Anglia, însoțit doar de bufonul Gollet (George Mihăiță
Cucerirea Angliei (film) () [Corola-website/Science/326890_a_328219]
-
de literatură română și universală de vârstă școlară. De la 1 iulie 2013, portalul a căpătat o mare amploare, printre cei ce au publicat aici numărându-se Victor Gh Stan, Traian Vasilcău (TRAIANUS), Monica Rohan, Aurelia Oancă, Monica Patriciu, Claudia Groza, Violeta Sabina Lazăr, Corina Militaru, Olga Andrici, Maria Tirenescu și mulți altii. În prezent, sunt peste 80 de autori adulți și peste 30 de copii care publică în portalul Literatură Copii. A putut fi văzut la TVR 1 și TVRI, unde
Petre Crăciun () [Corola-website/Science/326028_a_327357]
-
în casă și pune tenporar stăpânire pe ea. Bătrânul își revine însă și începe să vândă o parte din proprietățile imobiliare pe care le deținea. În lipsa Otiliei, plecată pentru o perioadă la Paris cu Pascalopol, Felix o frecventează pe Georgeta (Violeta Andrei), o damă de companie întreținută de un general, pe care i-o prezentase Stănică. Avocatul i-o prezintă tânărului student și pe Lili, fata verișorului său, Toader (Jean Lorin Florescu), dar Felix nu se arată interesat de ea. Între
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
a doi actori neprofesioniști, filmul fiind considerat ca "„un frumos exemplu de ecranizare iconoclastă”". În opinia sa, prestația celor doi actori tineri a egalat-o pe cea a marilor nume de pe generic - Clody Bertola, Gheorghe Dinică, Gina Patrichi, Eliza Petrăchescu, Violeta Andrei sau Ovidiu Schumacher. Regizorul Savel Stiopul îl consideră "„un film de-sine-stătător, un film cu adevărat de autor. Este o interpretare liberă a literei scrise. Este o demonstrație că în România exista, în acel moment, film, exista originalitate, existau metaforă
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
este un film de comedie românesc din 1972, regizat de Geo Saizescu. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Dem Rădulescu, Sebastian Papaiani, Vasilica Tastaman, Ioana Bulcă, Stela Popescu, Draga Olteanu Matei, Mariella Petrescu și Violeta Andrei. Subiectul filmului îl reprezintă periplurile prin țară a doi escroci sentimentali, care se prezintă drept persoane respectabile și prind în plasă numeroase victime feminine de diferite vârste, de la care reușesc să obțină importante sume de bani în schimbul promisiunilor de
Astă seară dansăm în familie () [Corola-website/Science/322530_a_323859]
-
și ramolit (Fory Etterle), de la care obține 5.000 de lei - chipurile, pentru a-și scoate din vamă un automobil Citroen cumpărat de la Paris. Următoarea călătorie o fac la Turnu Severin, unde Temistocle se duce s-o întâlnească pe Gina (Violeta Andrei), fata directorului adjunct al trustului de alimentație publică (Nucu Păunescu). El o găsește acolo cu un amant, pe care-l tunde chilug și-l dă afară din casă. De la tatăl fetei obține 20.000 de lei pretinzând că o să
Astă seară dansăm în familie () [Corola-website/Science/322530_a_323859]
-
este un film de comedie românesc din 1975, regizat de Iulian Mihu. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Toma Caragiu, Gheorghe Dinică, Jean Georgescu, Gina Patrichi, Violeta Andrei și Aimée Iacobescu. Acțiunea filmului se referă la producerea unui film românesc despre niște bișnițari care încearcă să-și rotunjească veniturile în anul 1968 pe litoralul Mării Negre. Sunt prezentate mai multe acțiuni în paralel, care sunt explicate publicului de
Nu filmăm să ne-amuzăm () [Corola-website/Science/328081_a_329410]
-
peliculă Renner Brenner. Responsabilul de restaurant se oferă să-l cazeze gratuit pe director și să organizeze un banchet privat pentru acesta, confundând buzunarul propriu cu cel al statului. Postul lui Apostu este vânat de o colegă pe nume Diaconu (Violeta Andrei), care încearcă să-i fure afacerea. Mecanicul neamț Dieter (Ovidiu Schumacher) este confundat de Nițelea cu fabricantul Renner și invitat la banchetul organizat pentru Apostu. Invitații mănâncă și beau în contul statului. Producătorul încheie afacerea cu tovarășa Diaconu, iar
Nu filmăm să ne-amuzăm () [Corola-website/Science/328081_a_329410]
-
grave”". Filmul este apreciat drept "„o joacă în creația cineastului, un divertisment estival”", în care evoluează „comici vestiți ai ecranului” precum Toma Caragiu, Jean Constantin, Gheorghe Dinică și... Jean Georgescu și „un «galon» feminin pe cinste” format din Gina Patrichi, Violeta Andrei, Flavia Buref, Aimée Iacobescu, Angela Chiuaru și Angela Stoenescu. Criticul Tudor Caranfil nu a dat filmului nicio stea și a făcut următorul comentariu: "„Aventurile pe Litoral ale unei echipe de filmare care realizează o pretinsă satiră a moravurilor din
Nu filmăm să ne-amuzăm () [Corola-website/Science/328081_a_329410]
-
Velicanu, în douăzeci și patru de ore din viața sa, trebuie să bifeze suficiente "check point-uri" încît să motiveze reacția sa din final, cea în care sînt vizibile principiile de viață în toată nuditatea lor.” O altă opinie critică e exprimată de Violeta Ion, care desființează filmul, însă laudă jocul actoricesc al lui Ivanov.
Principii de viață () [Corola-website/Science/328380_a_329709]
-
Ion Talianu, Toma Caragiu, Emil Botta, Niky Atanasiu, D. Iordănescu Bruno, Elvira Godeanu, Alexandru Giugaru, Ion Finteșteanu, Colea Răutu, Jean Georgescu, Ștefan Mihăilescu-Brăila, Ștefan Ionescu, Draga Olteanu-Matei, Margareta Pogonat, Ileana Stana Ionescu, Margareta Pîslaru, Vasilica Tastaman, Mariela Petrescu, Radu Beligan, Violeta Andrei, Marin Moraru, Florin Piersic, Rodica Tapalagă, Jorj Voicu, Sergiu Nicolaescu, Iurie Darie, Horia Șerbănescu, Radu Zaharescu și alții. Filmul "" a avut parte de un succes la public, fiind vizionat de 1.887.152 de spectatori la cinematografele din România
Expresul de Buftea () [Corola-website/Science/327666_a_328995]
-
este o comedie muzicală românească din 1978, regizată de Geo Saizescu. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Florin Piersic, Violeta Andrei, Sebastian Papaiani, Dem Rădulescu, Ileana Stana Ionescu și Jean Constantin. "" este un film de vacanță care prezintă o poveste de dragoste pe litoralul românesc al Mării Negre în anii '70, având ca pretext realizarea „comenzii 201” de către o uzină metalurgică
Eu, tu, și... Ovidiu () [Corola-website/Science/327340_a_328669]
-
îl trimite pe ziaristul Toma Cernat (Sebastian Papaiani), prietenul lui Răducanu, pentru a scrie un articol despre situația uzinei constănțene. Toma și Alecu urmau să plece împreună cu trenul la Constanța, dar inginerul pierde trenul și se ciocnește de Ioana Teodorescu (Violeta Andrei) din brigada artistică a uzinei „Drum nou”, care pierduse și ea trenul. Cum cei doi aveau valize identice, se produce o încurcătură de bagaje care se va repeta de mai multe ori pe toată durata filmului. În tren, Toma
Eu, tu, și... Ovidiu () [Corola-website/Science/327340_a_328669]
-
vizionat de 3.524.128 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Actrița Violeta Andrei a primit în 1978 Premiul pentru interpretare feminină al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru interpretarea rolului său din acest film, "ex aequo" cu Valeria Seciu pentru rolul său din "Înainte de tăcere". Criticul Călin Căliman afirma în "„Istoria filmului
Eu, tu, și... Ovidiu () [Corola-website/Science/327340_a_328669]
-
noștri, momente pretins satirice și sprintenul șlagăr „Ce bine e la mare/ când ești în deplasare!”. De reținut, din această comedie, poate cel mai frumos duet muzical din istoria filmului românesc alcătuit, din afonul, dar atât de melodiosul Piersic, alături de Violeta Andrei, apariție suavă, voce proaspătă și emoție pătrunzătoare întrebându-se unul pe altul: „Cine ești tu?” pe versurile Flaviei Buref și muzica lui Temistocle Popa. Câteva apariții cu totul episodice fixează personaje de insectar: Draga Olteanu într-o florăreasă plină
Eu, tu, și... Ovidiu () [Corola-website/Science/327340_a_328669]
-
Agopian (cu care a legat o strânsă prietenie), pe Iolanda Malamen (poetă, prozatoare și critic de artă), pe Daniel Turcea, Adi Cusin, Ion Mircea, Eva Lendvay (poetă de limbă maghiară care scria poezii în limba română), Gabriela Melinescu și poeta Violeta Zamfirescu, pe Sânziana Pop, Ilie Constantin și Gigi Astaloș (dramaturgul), pe Alexandru (Alecu) Paleologu, Ștefan Augustin Doinaș, Nicu Filip, pe criticii Nicolae Ciobanu și Eugen Negrici, pe Pâcă și Pucă, Mircea Ciobanu poetul și Mircea Ciobanu pictorul și pe Corneliu
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]
-
Doar Ierusalim va mai rămâne) 2005 - Mraia ar-ruh (Oglindă sufletului) 2006 - Lam takun tilka hikaiati (Aceea nu a fost povestea mea) 2007 - Simfonia femeilor: De la nord la sud - cu Cristina del Valle și Mariana Rossell 2008 - Mawasim el-banafsaj (Sezoane de violete) 2011 - The absent one (Absentul)
Rim Banna () [Corola-website/Science/331952_a_333281]
-
popularitate printre cei mici, dar și în rândul adulților. Păpușarii care au dat viața principalelor caractere - cățelușul Miki, papagalul Riki și pisicuța Kiki, au fost Cristian Mitescu(alias "postașul Gicu" și "Câh - Monstrul de Gunoaie" - personaje secundare ale emisiunii) și Violeta Mitescu. Alături de trupă KRM au prezentat Horia Brenciu (1998) și ulterior, între 1999-2001, Jojo (Cătălina Grama), pentru care această emisiune a însemnat atât un debut în domeniu, cât și o rampă de lansare. De asemenea, formatul Kiki Riki Miki, conținea
Kiki Riki Miki () [Corola-website/Science/331427_a_332756]
-
salcâm "(Robimia pseudacacica)". Subarboretul este reprezentat de porumbar "(Prunus spinosa)", păducel "(Crataegus monogyna)", lemn câinesc "(Ligustrum vulgare)", scumpie "(Cotinus coggygria)". Stratul erbaceu al pădurii este alcătuit din speciile caracteristice silvostepei și anume: firuța "(Poa pratensis)", păiușul "(Festuca valesiaca, Festuca pseudovina)", violetele nemirositoare "(Viola hirta)", brebeneii "(Corydalis solida)". În luminișuri, care sunt foarte frecvente în pădure, în lunile mai-iunie, vizitatorul este impresionat de roșul aprins al bujorului românesc "(Paeonia peregrina)". În pădurea Manafu, împreună cu pădurile Albele (Petru Rareș) și Ghimpețeanca (Ghimpați), au
Pădurea Manafu () [Corola-website/Science/334148_a_335477]
-
între anii 1926 și 1939. Revine la Chișinău, unde cântă la Filarmonică (anii 1940-1941) și în ansamblul de cântece și dansuri „Doina” (1941-1944). Predă canto la Conservatorul din Chișinău din 1944. Debutează pe scena Operei Române, în 1925, în rolul Violetei din "Traviata" de Giuseppe Verdi. A mai interpretat: a avut turnee la Paris, Berlin, Stuttgart, Roma, Varșovia. Printre discipolii săi se numără Valentina Savițchi, Polina Botezat, Tamara Ciobanu, R. Esina, I. Volkov, I. Burduja, L. Pelin, L. Grițel, M. Gruzman
Lidia Babici () [Corola-website/Science/334370_a_335699]
-
și pentru a le proteja de deochi, agață o cârpă de culoare albastră în apropierea stupilor, sau în speranța că vor fi feriți de durerile de gât, beau cojile ouălor vopsite pentru ziua sărbătorii. Tot în aceasță zi, femeile culeg violete cu care își ating ochii de trei ori, crezând că în urma acestui ritual aceștia vor fi la fel de frumoși ca florile, Un alt leac pentru boli sunt și așanumitele navruziye, mâncăruri preparate special pentru aceasta zi. Lumea crede ca cei care
Nowruz () [Corola-website/Science/331831_a_333160]
-
actori, mulți dintre ei fiind lansați de mine de-a lungul anilor: Marius Manole, Istvan Teglas, Mihai Calotă, Raluca Aprodu și foarte tânărul actor Victor Țăpeanu. Scenografia este semnată de Andrada Chiriac, deja o colaboratoare fidelă, iar traducerea îi aparține Violetei Popa. Și muzica aleasă de mine va fi o surpriză totală, sunt sigur. Departe de a fi realistă sau minoră, Crima din strada Lourcine descrie exact granița ambiguă dintre aparență și realitate, revoltă și resemnare, vinovăția asumată și instinctul criminal
Magdalena Popa Buluc în dialog cu Felix Alexa: „Mă izolez în teatru ca într-un vis de iarnă...” () [Corola-website/Journalistic/105848_a_107140]
-
Română de Culturism și Fitness), Marius Gane (vicepreședintele Federației Române de Alpinism și Escaladă), Nicolae Dobre (președintele FR Oină), Valentin Amato Zaharia (președintele FR de Kempo) și Sandu Pop (secretar general al FR de Canotaj). Florentin Marinescu, Dan Gîrleanu și Violeta Szekely și-au depus dosarele pentru posturile de membru al Comitetului Executiv al COSR, dar nu vor participa la alegeri deoarece candidaturile lor nu au fost validate de Comisia de Etică. Conform statutului COSR, Comitetul Executiv are în componență 20
Gabriela Szabo și Mihai Covaliu în luptă pentru șefia Comitetului Olimpic și Sportiv Român by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105240_a_106532]