3,844 matches
-
sau de apărare, fiind situat la granița Munteniei cu Oltenia și Dunărea, îmbinând toate acestea cu caracterul sau preponderent agrar, reprezentat prin snopul de grâu. În acest spațiu s-au contopit două foste județe antebelice, Olt și Romanati, cu toată zestrea lor spirituală.
HOTĂRÂRE nr. 1.379 din 6 decembrie 2002 pentru aprobarea stemei judeţului Olt. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146755_a_148084]
-
sa peisagistică, morfografîcă și ecologică depinde, în mare parte, atractivitatea turistică a unei așezări rurale și a ariei limitrofe. - spațiul rural beneficiază și de un potențial turistic etnografic și folcloric de mare originalitate și autenticitate reprezentativ pentru zonele etnofolclorice, respectiv zestrea creației populare și spirituale a României. Acest potențial, valorificat parțial, constituie o atracție turistică de rezonanță în turismul internațional, inclusiv în cel rural și agroturism. Valorile culturale (obiceiuri, datini, creație populară, folclor și port popular etc.), gastronomia specifică zonelor etnofolclorice
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
turismul internațional, inclusiv în cel rural și agroturism. Valorile culturale (obiceiuri, datini, creație populară, folclor și port popular etc.), gastronomia specifică zonelor etnofolclorice și satelor, în general, permit realizarea unor produse turistice originale și personalizate fiecărui sat sau pensiune agroturistică. - zestrea etnofolclorică a satului romănesc se completează în mod fericit cu numeroase și valoroase monumente istorice și de artă, vestigii arheologice, muzee, unele dintre acestea intrând în patrimoniul cultural mondial, care amplifică inestimabilul tezaur cultural-istoric al spațiului rural românesc. - Infrastructura generală
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
care se identifică fiecare societate. De aici și necesitatea îmbogățirii universale a umanității prin dezvoltarea culturilor naționale. Iată de ce trebuie să cumpănim propriile noastre cuvinte și să cultivăm cu grijă limba și cultura pe care le moștenim ca pe o zestre prețioasă de la înaintași și să le cultivăm continuu. Aceste fapt se și realizează în lume de un număr apreciabil de teoreticieni (filosofi, lingviști, esteticieni etc.) grupați în diferite școli, curente și tendințe în care își consacră energia și cunoștințele studierii
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
sute de binale, acareturi peste acareturi, și, în loc să scază, chiriile cresc.” (I.L. Caragiale, IV, 231) • sau dezvoltă un conținut semantic complex, care se opune întregului conținut semantic exprimat prin propoziția regentă: „Această parte netraductibilă a unei limbi formează adevărata ei zestre de la moși-strămoși, pe când partea traductibilă este comună gândirii omenești în general.” (M. Eminescu, Despre cultură, 225) Observații: Relația de opoziție în care sunt implicați subiectul, complementul, complementul sociativ sau circumstanțialul se desfășoară direct, între complementul corelativ și complementul primar (sau
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cum rezultatul acelei strădanii nu ma mulțumit, am reluat gândul și travaliul, ajungînd să plămădesc, în timp, nu o piesă, ci o trilogie dramatică EMINESCU. „Pomi Luceafărul...“ care parte din întreg o reprezintă? Miezul acestuia. Prima se numește „Lada de zestre“ și a apărut în caietul de repertoriu al revistei „Cântarea României“. Prin intermediul ei veți întâlni un om ivit din popor, ce își nota o zicere măiastră, un ochi de proverb, o rază de doină. Un om ce a luat cunoștință
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
dar încă nu pot fi precizate exhaustiv funcțiile particulare ale fiecărei componente în parte. Cei mai mulți cercetători consideră că aspectul psihologic al eredității se concretizează în așa numitul „mesaj genetic”, respectiv cantitatea de informații stocată într-o celulă. Pe plan general, zestrea genetică pare să comporte două fațete primare, una constând în determinarea trăsăturilor generale ale speciei, iar alta privind determinarea particulară a individului. Ereditatea fizică este mai stabilă, mai greu de influențat prin mediu, pe când cea psihică poate constitui obiectul cercetărilor
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
demonstra rolul eredității în creativitate, autoarea amintește, în primul rând, existența „copiilor minune”, ce dovedesc aptitudini impresionante la vârste foarte fragede, în special în muzică, tocmai vârsta mică la care se manifestă aceste talente convingându-ne de importanța deosebită a zestrei genetice în apariția și evoluția caracteristicilor creative. Un alt argument oferit de autoare în sprijinul eredității îl constituie prezența în cadrul aceleiași familii a unor talente deosebite timp de mai multe generații. La familia Dumas, de pildă, putem adăuga familiile Lovinescu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
ultimul constituind prin intermediul multitudinii sale de . 3.2 Rolul familiei în dezvoltarea creativității și aptitudinilor , afirma T. Parsons (apud Osterricht, P., 13). Să nu uităm, totodată, că familia are rădăcini imemoriale și că se constituie, așa cum am văzut, și din zestrea genetică, ea regenerându-se prin noua familie a creatorului de vârstă adultă, cu alte cuvinte este o permanență și un factor prioritar, în strânsă interrelație cu sistemul educativ și cu condițiile societății în general. „Jocul de putere” dintre acești factori
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
plan se înscrie motivul solar, amintind de divinizarea acestui astru de către indoeuropeni. El este reprezentat în numeroase ipostaze și variante: cerc, roată, rozetă, vârtej, ochi, cruce încadrată în cerc. îl întâlnim pe frontonul caselor, pe mobilierul țărănesc, pe lăzile de zestre, pe tipare de caș, pe furcile de tors, pe vasele de lemn, pe bâtele ciobănești, redat de regulă abstract, rareori naturalist. în legătură cu acest ultim aspect se înscriu și mai rarele reprezentări antropomorfe. Predominant în arta țărănească a lemnului rămâne decorul
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
de cerc. Cel mai important dintre motivele vegetale rămâne „pomul vieții”, întâlnit în mai multe variante, preponderent sub forma „bradului”. El se realizează ușor, având în vedere așezarea în unghi a ramurilor față de trunchi, și apare adesea pe lăzi de zestre fiind asociat cu motivul solar. Crestat, incizat sau sculptat, motivul bradului apare de multe ori și pe tiparele de caș, fiind asociat, de data aceasta, cu crucea. Decorul vegetal, plecând de la „pomul vieții” și îmbogățit cu frunze și flori, poate
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
aparte al frumosului, au determinat din cele mai vechi timpuri dezvoltarea industriei casnice, obligatorie pentru cea mai mare parte a populației. Cumpărarea de produse străine o întâlnim rar în trecut (numai la marii boieri) dar, așa cum o dovedesc foile de zestre, și în familiile acestora se folosesc piese de interior sau de costum comune cu cele din sate. De timpuriu au existat și instalații pentru realizarea materiilor textile. în anul 1631, de exemplu, este menționată o piuă de bătut sumane pe
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
predomină decorul naturalist, acea cromatică intensă caracterizată drept agresivă, datorită compoziției chimice a culorilor. Țesăturile au și o importantă funcție ritualică, ele marchează momentele fundamentale ale existenței umane. După prima scăldătoare, noul născut este înfășurat într-o pânză numită crijmă. Zestrea fetei era alcătuită în principal din țesături executate cel puțin așa se afirma de viitoarea mireasă, care îmbrăca o anume costumație cu prilejul căsătoriei. La moarte, pe lângă folosirea din nou a unor anumite pânzeturi, era îmbrăcată de către bărbați cămașa în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
atributele unei umanități sensibile și prin acest proces de antropomorfizare se simte împlinită atît în etic cît și în estetic. Altfel spus, întîlnirea fastă cu realul nu este altceva decît privirea răsfrîntă în oglinda ființei interioare. Ceea ce vede preexistă în zestrea ei de imagini memorabile și amintirea le restituie cu generozitate. Exercițiul de admirație invocat are ca finalitate o sporire sensibilă a conotațiilor și sugestiilor lirice. În fapt, acuarela are capacitatea de a da un sens realității ca secvență. Fluiditatea culorilor
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
din generație în generație, ce i-au asigurat faima. Soiurile cultivate aici o diferențiază de alte concurente, soiuri autoh tone, aș a cum sunt Frâncușa și Grasa de Cotnari. Ar urma apoi suprafața mare cultivată, modern izările din ultima generație, zestrea de specialiști. Toate aceste atuuri situiază compania la un nivel de activitate g reu de c oncurat. Realizările de la Cotnari constituie o provocare pentru întreaga viticultură românească, obligată acum să se înscrie în cursa pentru renume și calitate. Și meritul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
silescu în cartea lor AGRICULTURA îN PROVERBE ȘI CUGETĂRI (editura Vasiliana/98, 2008) oferă multe pagini vinului de Cotnari și personalităților care l-au gustat, au făcut știință și literatură despre pregătirea, păstrarea și calitățile lui ca aliment și medicament... Zestrea muzeistică de la COTNARI nu poate să nu cuprindă - cum există la Huși - o evidență a prezenței vizitatorilor care în CARTEA DE ONOARE își înscriu impresiile. Impresiile acestea, poate la o viitoare ediție a cărții lui C. Hușanu, vor forma noi
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
nr 6 "Mihai Eminescu". A făcut studiile la Iași la un pension de domnișoare. În 1825 s-a măritat cu colonelul rus Alex Șubin (prietenul generalului Kiseleff - cel care supraveghea aplicarea prevederilor Regulamentului Organic în Moldova), primind prin foaie de zestre întreg târgul Vaslui cu toate seliștele de prin pregiur după scrisori. Dezvoltarea târgului Vaslui s-a făcut sub ochii și cu ajutorul proprietăresei. Energică și autoritară, ea era uneori prea apăsătoare pe umerii supușilor ei care-i spuneau Coana Elencuța sau
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
de carte pentru veșnicie. Citește, citește, și lumina ochilor tăi va fi mai puternică și va reflecta și mai multă înțelepciune ! Brîndușa Cojocaru UNIVERSUL CĂRȚII Cartea este un univers magic, prin care marii visători ai umanității au transmis generațiilor următoare zestrea lor de gânduri și sentimente.Cartea este o lume în așteptare. Când o deschide, cititorul dă viață spiritelor ei vrăjite, iar cartea începe să trăiască. Cartea este un ospăț al gândurilor, la care oricine este poftit. Comoară fără de preț, în
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Mult timp s-a considerat că viteza mișcărilor în sport constituie, în mare parte, un rezultat al procesului de instruire. Astăzi este unanim acceptat faptul că viteza mișcărilor omului este mai mult înnăscută decât dobândită, și se bazează pe o zestre ereditară, pe un program genetic primit de individ încă de la naștere. Din această perspectivă, când vorbim de viteză, vorbim despre “potențialul de viteză” al individului, punct de vedere crucial pentru conceperea programului de educare a vitezei, program menit să ducă
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
doar câteva exemple. Menton (“Perla Franței”), punctul de debut în partea estică a Coastei de Azur, este situat într-un areal în care natura a fost generoasă, cu o îmbinare impecabilă între mare și munte, la care se adaugă o zestre cultural istorică ce a început să fie creată încă din paleolitic. Localitatea cunoaște o dezvoltare timpurie a turismului, încă de la sfârșitul secolului XIX fiind un centru renumit în care aristocrația britanică sau rusă a construit luxoase hoteluri, vile, palate. Toate
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
o fac tot mai celebră și vizitată. Sunt dovezi arheologice ce atestă faptul că acum peste 20.000 ani omul de Cro Magnon a locuit în aceste ținuturi, iar pereții peșterii găzduiesc prețioase picturi rupestre paleozoice și postpaleozoice. De asemenea, zestrea biologică a peșterii include specii faunistice considerate a fi dispărut din peșteri: scorpionul orb, scarabeul. Alături de Málaga, Marbella și Nerja, multe alte stațiuni însoțesc țărmul Costei del Sol: Torremolinos, Benalmádena, Fuengirola, Mijas, San Pedro de Alcántra, Estepona, Manilva, Vélez Málaga
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
la ceva. "Prin urmare, acei care se ocupă de educația copiilor trebuie să le studieze cu grijă aptitudinile și să constate prin experiențe numeroase ce anume pot prinde ei mai ușor și ce li se potrivește; să observe care este zestrea lor naturală, cum se poate ea spori și ce se poate face în acest sens... Trebuie să dezvoltăm cît se poate de mult aptitudinile naturale ale fiecărui copil, dar trebuie să renunțăm la truda zadarnică de a impune cuiva un
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
exercițiu, obligîndu-l să facă altele, sau condamnîndu-l la imobilitate. Aici se găsește miezul educației negative. În mîinile omului, copilul se poate dezvolta fericit și natural, cu o singură condiție: aceste mîini să nu intervină prea mult, sau să intervină respectînd zestrea înnăscută și curată a copilului. Altfel, copilul poate deveni un monstru. Nu putem face din copil orice dorim. Ori îi respectăm firea lăsînd-o să se dezvolte liber, neintervenind decît pentru a o feri de violențele unui mediu viciat, ori, dacă
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
sub raport psihologic, dar și sub raport fiziologic, pentru a putea cunoaște și dirija predispozițiile, în vederea dezvoltării la maximum a individualității fiecărui copil. Deși a sesizat rolul societății în formarea omului, el considera, totuși, că pe primul plan se află zestrea ereditară, dînd prea puțină importanță plasticității predispozițiilor. Omul posedă de la natură anumite predispoziții; acestea se dezvoltă pe baza legilor firești ale naturii, dar și prin exerciții. Predispoziția înnăscută nu constă în aptitudinea de a putea ceva, ci numai în aptitudinea
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
cu care, de altfel, întotdeauna a comunicat mai bine decât cu oricine. Și nu știu de ce, uitându-mă la ei ca pentru ultima oară, mi-am amintit că Marin Preda le spunea: „Frații Raicu”. Riscul de a privi memoria ca zestre Cartea Ninei Cassian Memoria ca zestre a stârnit comentarii care, inițial, m-au intrigat. Mi se părea că nu e frumos să se vorbească atât de mult despre viața intimă a autoarei. Poate și pentru că nu mi-aș fi imaginat
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]