2,805 matches
-
18x12m), are stil neoromanic, cu pronaos, naos, prezbiteriu și înălțimea maximă din interior 10 m. Are un turn cu un clopot (a rămas doar cel mic, de 2 tone, din trei câte au fost inițial) și este acoperită cu tablă. Zidăria este din piatră, blocuri de carieră Albești Muscel, cu ancadramentul ușilor și ferestrelor din piatră de la Rusciuk (Bulgaria). În dimineața zilei de 5 august 1929 biserica a fost lovită de trăsnet. Interiorul bisericii a fost complet distrus. A ars acoperișul
Biserica Sfântul Francisc de Assisi din Târgoviște () [Corola-website/Science/335665_a_336994]
-
se afla cuptorul de var, care, odată stins, era utilizat pentru spoirea zidurilor adăposturilor animalelor, și cu care se umpleau sarcofagele de piatră unde odihneau corpurile înmormântate în abațială sau la galeria claustrului. Varul intra și în compoziția mortarului de zidărie în toate lucrările de întreținere. Aceste sarcini se cuveneau „țiglarului”, un fel de factotum, care schimba, înlocuia și reașeza țiglele și ardezia acoperișurilor pe care le repara și le supraveghea. Un vechi teasc, banal, cu dimensiuni impresionante, și distrus la
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
a aplicat în bisericile parohiale și în catedrale, dar capelele private au menținut acest mobilier original, de exemplu în Bretagne. În pofida dispariției sale, jubeul subzistă prin numeroase urme ale amplasării grinzilor de susținere, prin accesul prin uși zidite sau prin zidăriile coloanelor care conțin o scară în șurub, cum este la Locronan. În general, Bisericile ortodoxe și catolice orientale (iconostasele), precum și cele anglicane și-au păstrat aceste elemente arhitecturale.
Jubeu () [Corola-website/Science/335796_a_337125]
-
este un monument istoric aflat pe teritoriul satului Cicău; comuna Mirăslău. Veche biserică ortodoxă românească din zidărie de piatră în Transilvania, construită în anul 1495, cu transformări din sec. al XVIII-lea. Pictură interioară deosebit de valoroasă. Potrivit medievistului Gheorghe Petrov, de la Muzeul Național de Istorie al Transilvaniei, biserica de secol XV din Cicau a fost alcătuită, în
Biserica „Sf. Arhangheli” din Cicău () [Corola-website/Science/332666_a_333995]
-
sec. al XVIII-lea. Pictură interioară deosebit de valoroasă. Potrivit medievistului Gheorghe Petrov, de la Muzeul Național de Istorie al Transilvaniei, biserica de secol XV din Cicau a fost alcătuită, în prima etapă, din navă și altar, despărțite printr-o „tâmplă de zidărie”, cu numai două intrări (o ușă împărătească și una diaconicească). După 1700, vechea navă a fost alungită spre Vest, cu actualul pronaos, zidul vestic fiind dărâmat, iar vechiul ancadrament de piatră al intrării inițiale a fost mutat pe latura sudică
Biserica „Sf. Arhangheli” din Cicău () [Corola-website/Science/332666_a_333995]
-
este un monument istoric aflat pe teritoriul municipiului Galați. Casa are următoarele nivele: subsol parțial, parter și două etaje. Structura de rezistență este din zidărie de cărămidă, bolțile sunt tot din cărămidă iar planșeele din lemn și metal. Principala particularitate a imobilului constă în deschiderile mari, în zona de acces. Inițial avea la parter spații comerciale. Actuala clădire a fost construită pe terenul cumpărat în
Casa Simion Gheorghiu () [Corola-website/Science/332677_a_334006]
-
trei sferturi din înălțimea sa. Forma deosebita si modul de construcție al pridvorului fac ca aceasta biserica sa nu se încadreze în nici un tipar, fiind unicat pe aceste meleaguri. Arhitectura deosebita, turla de deasupra pronaosului, scara de acces spre aceasta, zidăria in cărămida aparenta, forma si materialul învelitorii conferă acestei biserici o valoare deosebita. Biserică monumentală înaltă, cu arcade. Nu e pictată. Prevăzută cu pridvor exterior si contraforți; zid gros de 80 cm. Plan trilobat, cu zid între naos si pronaos
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
o altă nișă plată, semicirculară și care servește păstrării obiectelor de cult. Naosul are spațiul central acoperit cu o calotă cu 2 inele de îngustare, pe pandantivi pe arcade în arc semicircular cu fețele cu cărămidă aparentă și pile din zidărie; arcada vestică este dezvoltată până la dimensiunile unui segment de boltă semicilindrică. Absidele laterale, poligonale la exterior și semicirculare la interior sunt acoperite cu semicalote. Naosul este luminat de două ferestre aflate în axele absidelor laterale și alte două în nișele
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
de colț și doi contraforți, între aceștia desfășurându-se curtinele cu înălțimi variate, între 5 și 10 m. Cel mai impresionant element îl constituie turnul cel mare, de plan trapezoidal, cu poarta de intrare monumentală prevăzută cu o fantă în zidărie ce permitea apărarea verticală a accesului. Turnul 2, pe plan pentagonal la exterior și patrulater în interior. La mijlocul distanței dintre turnul 2 și turnul 3 se află un contrafort patrulater. Turnul 3, pentagonal, prezintă din punct de vedere constructiv aceleași
Situl arheologic „Cetatea Enisala” () [Corola-website/Science/332708_a_334037]
-
La mijlocul distanței dintre turnul 2 și turnul 3 se află un contrafort patrulater. Turnul 3, pentagonal, prezintă din punct de vedere constructiv aceleași caracteristici ca și turnul 2. Între turnul 3 și turnul 4, se află un contrafort masiv de zidărie plină, trapezoidal, având zidul de incintă drept bază. Turnul 4, de colț, plan patrulater, este cel în care se închide incinta cetății. În apropierea turnului 4, o poternă. Curtina de V-S-V, între turnurile 1 și 4, lungă de peste
Situl arheologic „Cetatea Enisala” () [Corola-website/Science/332708_a_334037]
-
armat, asociată cu consolidarea locală la arcele timpan naos, absidă și bolta altarului, precum și la arcele, bolțile și cupolele ce compun pridvorul. Local, s-a impus înlocuirea a două coloane din beton armat. În zonele unde betonul armat conlucrează cu zidăria s-a folosit mortar beton în stare fluidă. În paralel cu lucrările de consolidare, s-a executat și restaurarea picturii. Catedrala cu hramul “Sf. Ierarh Nicolae și Sf. Apostol Andrei” a fost resfințită în anul 2006. La aceasta sărbătoare au
Catedrala arhiepiscopală din Galați () [Corola-website/Science/332860_a_334189]
-
mâncare cu oficiul anexă și camera de culcare pentru părinți și copii, având anexe - încăperile de toaletă. La etaj se găsesc sălile de studio pentru copii, două dormitoare pentru musafiri și încăperile pentru personalul de serviciu. Construcția este executată din zidărie de cărămidă acoperită cu tencuieli de var în exterior și de ipsos în interior. Piatra este folosită pentru a îmbrăca o parte din soclu, precum și pentru profilele brâiele, coloanele și balustradele fațadelor. Acoperișul este din țiglă smălțuită, montată în soli
Hanu’ Berarilor () [Corola-website/Science/332862_a_334191]
-
Pr. Ienei Adrian s-a întocmit proiectul de reabilitare tehnică a construcției, iar în anul 2002 s-a trecut la refacerea structurii de rezistență prin ranforsarea fundației și prin construirea în interiorul bisericii a patru stâlpi de beton armat simiîncastrați în zidărie. În anul 2003 s-au refăcut șarpanta, bolta navei și s-au zidit fațadele noi pe laturile de Vest, Nord și Sud. În anul 2004 s-a realizat învelitoarea cu tablă zincată și a început tencuirea interiorului bisericii în vederea pictării
Biserica parohială ortodoxă română Găbud, com. Noșlac, jud. Alba () [Corola-website/Science/332896_a_334225]
-
cărămidă care coborau în naos și pronaos până la jumătatea zidurilor și se sprijineau de console de formă prismatică din piatră cioplită. Naosul a fost despărțit de pronaos de un puternic zid. Zidurile bisericii au avut grinzi de lemn înecate în zidărie și legate între ele prin mici piese transversale - aflate la nivelul solului, ceva mai sus de originea bolților și la partea superioară a zidurilor. Tot cu grinzi de lemn au fost susținute și arcurile turnurilor la nivelul clopotelor. Jos deasupra
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
singurul monument din oraș construit în totalitate în stil baroc. Pe partea dinspre stradă a navei a fost construită pe întreaga lățime a bisericii o tribună cu parapet arcuit din baluștri, accesul acestuia fiind asigurat prin scările practicate în grosimea zidăriei, scări care pornesc din spațiile laterale ale pronaosului. Pereții bisericii sunt decorați cu bogate stucaturi, în partea mediană a arcului de triumf cu stema orașului Brașov și a Transilvaniei, respectiv anul finalizării bisericii. În medalioanele pictate pe suprafața bolților apar
Biserica Romano-Catolică Sf. Petru și Pavel din Brașov () [Corola-website/Science/333628_a_334957]
-
Sus, orașului Baia Sprie. În Repertoriul Arheologic Național, monumentul apare cu codul 106719.01. Biserica construită în anul 1779 răspundea necesităților de cult greco-catolic din acele vremuri. Construcția prezintă doua tipuri distincte de structuri: corpul propriu-zis al bisericii realizat din zidărie și turnul clopotniță realizat după tipicul structural al turnurilor clopotniță de la bisericile de lemn contemporane (1750-1800). Coiful turnului cu cele patru turnulețe are învelitoare din tabla zincată. Paramentul interior al navei prezintă pictura, în mare parte degradată; cei mai cunoscuți
Biserica de piatră „Sf. Apostoli Petru și Pavel” din Tăuții de Sus () [Corola-website/Science/333791_a_335120]
-
fost două etape de construcție: prima între 1886-1889, în care a fost ridicat corpul principal și cupola ce-l acoperă, iar a doua etapă între 1893-1897, când se ridică anexa aflată în spatele Ateneului. Ca sistem constructiv, Ateneul se sprijină pe zidărie portantă de cărămidă. Cupola are structura metalică, realizată de o firmă specializată în astfel de construcții. Contractul cu această firmă a fost încheiat la 9 februarie 1887. Proiectant era I. Schwalbach, cel care a și supervizat montajul, început în iunie
Istoria Ateneului Român. ”Dați un leu pentru Ateneu” -File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102302_a_103594]
-
localul unde a funcționat Colectiv se realiza prin spațiul ocupat și acum de clubul Salsa, respectiv prin ușile identificate ca fiind blocate. După ce localul a fost preluat de Music Hall, accesul s-a realizat din curtea interioară prin golul în zidărie preexistent, în fața căruia a fost amplasat containerul de marfă cu rol de loby. Amplasarea containerului și alte modificări și îmbunătățiri au fost realizate de Music Hall, prin intermediul firmei SC Luxory Media SRL, fără proiect și fără autorizații. Prin această din
Expetiză Colectiv: Primăria Sectorului 4 nu a inspectat clubul în ultimii cinci ani () [Corola-website/Journalistic/101421_a_102713]
-
fiind ridicată o altă clădire care respectă planul inițial de construcție. Conacul de astăzi se întinde pe un singur etaj cu vreo paisprezece camere, altele aflate la mansardă, totul fiind dispus peste niște beciuri adânci unde se poate vedea vechea zidărie. În spatele stabilimentului se află biserica satului la care se poate ajunge pornind chiar din curtea boierească printr-o poartă deschisă-n zidul împrejmuitor. Filip Lenș s-a ocupat și de starea bisericii ordonând refacerea picturilor murale precum și înlocuirea catapetesmei cu
Familia lui Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/337635_a_338964]
-
sursă de apă a castelului. Nivelul apei se află la o adâncime de 50 de metri, iar apa are de obicei o adâncime de 3 m. Deasupra nivelului apei a fost săpată în stâncă o nișă în scop de curățare. Zidăria de piatră a fântânii datează din anul 1563. Clădirea anexă construită în anul următor a fost folosit ca baie și vestiar. "Fântâna Adâncă" furnizează cantități suficiente de apă pentru consumul normal, dar în timpul Dietelor Imperiale și a vizitelor împăratului au
Castelul din Nürnberg () [Corola-website/Science/337670_a_338999]
-
a mai rămas foarte puțin din el. "Turnul Pentagonal" aflat în partea de nord a stâncii este una dintre cele mai vechi clădiri de pe stânca pe care se află castelul. El era odinioară donjonul Castelului Burgravilor. Partea sa inferioară din zidărie de piatră ar fi putut fi construită în aceeași perioadă cu Capela Imperială. În perioada goticului târziu a fost adăugat încă un etaj de zidărie. "Capela Walburga" pare să fi fost construită la scurt timp după aceea. Ea a fost
Castelul din Nürnberg () [Corola-website/Science/337670_a_338999]
-
pe care se află castelul. El era odinioară donjonul Castelului Burgravilor. Partea sa inferioară din zidărie de piatră ar fi putut fi construită în aceeași perioadă cu Capela Imperială. În perioada goticului târziu a fost adăugat încă un etaj de zidărie. "Capela Walburga" pare să fi fost construită la scurt timp după aceea. Ea a fost inițial dedicată Sfântului Othmar, dar, după ce orașul a cumpărat ruinele Castelului Burgravilor, a fost reconstruită și dedicată Sfintei Walpurga. Distrusă în cel de-al Doilea
Castelul din Nürnberg () [Corola-website/Science/337670_a_338999]
-
farul este zidit din cărămidă legată cu mortar de var, tencuită la interior și exterior. Farul este înalt de 17,34 m, iar accesul în interior, pe toată înălțimea lui, se face printr-o scară metalică în spirală, ancorată în zidărie și iluminată prin trei ferestre circulare dispuse la înălțimi diferite. În partea superioară a farului era construită o platformă pentru circulație, cu balustradă metalică în jurul cupolei. Ulterior, ea a fost amenajată pentru accesul vizitatorilor. Vigia (cupola) farului a fost construită
Farul Comisiei Europene a Dunării de la Sulina () [Corola-website/Science/336115_a_337444]
-
toate acestea, prima atestare credibilă a castelul ui datează din anii 1213 și 1222, când regele Ottokar I a folosit fortificația castelului ca o închisoare pentru nobilii rebeli. Inițial, se pare că a fost o reședință din lemn sau din zidărie situată lângă biserica romanică Adormirea Maicii Domnului de la vest de actualul complex. În jurul anului 1220 a început să se construiască un castel de piatră pe marginea unui promontoriu stâncos în spatele unui șanț adânc tăiat în stâncă. Așa-numitul donjon este
Castelul Veveří () [Corola-website/Science/336164_a_337493]
-
Contele György Festetics în 1799-1801, sub atenta supraveghere a lui András Fischer de la Academia din Viena. Execuția a fost încredințată unor meșteri locali. Sala de mese (acum sală de concert) are decor stucco realizat de Mátyás Vathner din orașul Pápa. Zidăria a fost executată de zidarul local József Zitterbart, lăcătușeria de un maestru artizan local, József Dobrolán, sobele de teracotă de către József Pittermann și tâmplăria încrustată de către meșterul tâmplar János Kerbl, care a fost, de asemenea responsabil pentru accesoriile din bibliotecă
Palatul Festetics () [Corola-website/Science/336230_a_337559]