3,039 matches
-
În situații de calamitate, mai ales pe timp de secetă, s-au făcut procesiuni în țară cu moaștele muceniței. Biserici, precum Dobroteasa și Sfântul Gheorghe din București, Sfânta Filofteia și Sfânta Vineri din Ploiești, Adormirea Maicii Domnului din Mizil, au zugrăvite icoana sau scene din viața ei pământească. Icoane cu chipul ei împodobesc multe case ale credincioșilor. Mulți părinți dau numele Filofteia fiicelor lor, iar multe femei își iau acest nume la intrarea în călugărie. Viața Sfintei Filofteia a fost trecută
Sfânta Muceniță Filofteia de la Argeș () [Corola-website/Science/313111_a_314440]
-
exemplar decorată cu motive specifice zonei: rozete, dinți de lup, cruci. Pictura interioară a bisericii de lemn din Agârbiciu este opera meșterului zugrav Dumitru Ispas din Gilău, conform unei inscripții din naos, deasupra ușii de ieșire în pronaos: „S-a zugrăvit prin mâna mea, zmeritul zugrav Dimitrie Ispas”. a avut și norocul să conserve, în cele mai bune condiții din zonă, atât elementele de decor, exterior și interior, cât și pictura din naos. Pictorul Ispas a decorat cele mai multe biserici de lemn
Biserica de lemn din Agârbiciu () [Corola-website/Science/313195_a_314524]
-
a subiectelor în toată bogăția lor de conținut. Motivele decorative sunt foarte bogate și de mare efect. Motivele sunt mai ales vegetale: flori, vrejuri, mlădițe, frunze de pălămidă și de stejar. Toată biserica, pereții din naos și pronaos au fost zugrăviți până aproape de podea. În patrimoniul bisericii se mai păstrează: icoane pe sticlă realizate în secolul al XIX-lea în centrul de la Nicula, precum o Răstignire și alte două icoane pe sticlă: Arhanghelii Mihail si Gavriil, Sfântul Nicolae, realizate în a
Biserica de lemn din Agârbiciu () [Corola-website/Science/313195_a_314524]
-
Ucraina - d. 13 mai 1916 la New York, SUA) a fost pseudonimul scriitorului, dramaturgului și publicistului evreu rus de limbă idiș Șolom Nahumovici Rabinovici, autor de romane, nuvele, piese de teatru și cel dintâi care a scris literatură pentru copii. A zugrăvit cu realism, ironie fină și compasiune viața „oamenilor mici” (în ), lumea evreilor din orașele și târgușoarele din răsăritul Europei la sfârșitul secolului al XIX-lea și în primii ani ai secolului al XX-lea. El a fost unul din ctitorii
Șalom Aleihem () [Corola-website/Science/313232_a_314561]
-
Elimeleh Loev, care îl angajase să dea lecții fiicei sale Udl (Olga Golda). În casa acestuia are prilejul de se familiariza cu operele clasicilor literaturii ruse și universale și, cu încurajarea amfitrionului, de a persevera în scris. După trei ani zugrăviți de scriitor ca idilici, Loev descoperă „romanul” inacceptabil dintre tânărul mediator și elevă și este concediat. Î-și caută norocul la Kiev, unde risipeste toate economiile, așa că revine în localitatea natală. Între anii 1880 - 1883 lucrează ca „rabin de stare
Șalom Aleihem () [Corola-website/Science/313232_a_314561]
-
s-a atașat de acesta și a încercat să-i îmbuneze și pe ceilalți doi, "„Le știe”" și "„Inimă de porumbel”": "„Îmi place de dumneata că ești șiret... ”" Astfel, după ce i-a reparat soba, Mucală s-a oferit să și zugrăvească biroul . Toate aceste pregătiri s-au făcut pentru prima ședință teoretică a echipei de fotbal. Mucală și ceilalți doi prieteni ai lui nu au fost prezenți, dar ședința s-a desfășurat foarte bine și fără ei. Luca le-a făcut
Tripleta de aur () [Corola-website/Science/314669_a_315998]
-
cu toate că familia nu se va împotrivi conservatorismului ei excesiv, va fi întotdeauna privită ca o venetică și ca o persoană veșnic cu nasul pe sus. De-a lungul romanului, instablitatea psihologică și emoțională a Fernandei e descrisă ca paranoia, fiind zugrăvită prin scrisorile ei către „doctorii invizibili” și prin comportamentul ei inexplicabil în relația cu Aureliano, pe care încearcă să-l izoleze de restul lumii. Ea e singura care cunoaște adevarata origine a lui Aureliano Babilonia, pe care i-o va
Un veac de singurătate () [Corola-website/Science/313620_a_314949]
-
de griji datorită veseliei priveliștii. De jur împrejur sunt grădini și o apă curgătoare care curge dintr-un izvor și se varsă într-un heleșteu din apropiere. Biserica este foarte frumoasă și este împodobită cu tot felul de ornamente, fiind zugrăvită atât pe dinăuntru, cât și pe dinafară. Într-un cuvânt, este o mănăstire domnească și este foarte prețuită în această țară pentru frumusețea sa și pentru întăriturile sale. Noi n-am întâlnit, desigur, nici o altă mănăstire deopotrivă cu aceasta. Priveliștea
Mănăstirea Strehaia () [Corola-website/Science/313665_a_314994]
-
amplu șantier de reparații și renovări ce a cuprins întregul complex monastic. Amploarea lucrărilor și inițiatorul acestora au fost surprinse în pisania pictată peste intrare, în pronaos. "„Cu ajutoriul Sfintei și de viiață făcătoarei Troiță, acum iarăși de iznoavă sau zugrăvit sfânta mănăstire, atăt înlăuntru din început pănă în sfărșăt, precum și pă din afară s-au zugrăvit de sfințiia sa părintele protosinghelu chir Axintie egumenu sfintei mănăstiri Bistrița și al aceștii mănăstiri Străhaia; atâta s-au nevoit cu zugrăveala căt și
Mănăstirea Strehaia () [Corola-website/Science/313665_a_314994]
-
acestora au fost surprinse în pisania pictată peste intrare, în pronaos. "„Cu ajutoriul Sfintei și de viiață făcătoarei Troiță, acum iarăși de iznoavă sau zugrăvit sfânta mănăstire, atăt înlăuntru din început pănă în sfărșăt, precum și pă din afară s-au zugrăvit de sfințiia sa părintele protosinghelu chir Axintie egumenu sfintei mănăstiri Bistrița și al aceștii mănăstiri Străhaia; atâta s-au nevoit cu zugrăveala căt și cu învălișu, făcănd de iznoavă grajdu, cuhni, meremetasind și învălind toate casele și chiliile fiind cu
Mănăstirea Strehaia () [Corola-website/Science/313665_a_314994]
-
au făcut cu toată cheltuiala prea sfinții sale, în zilele prea înălțatului nostru domn Io Grigorie Dimitriu Voevod; 1826 avg[u]st 10. Barbu zu[grav] mart[ie] 8."" După însemnările lui Paul de Alep, aflăm că biserica a fost zugrăvită dintr-un început și pe din afară și pe dinăuntru. Pictura interioară veche este puțin cunoscută dar se păstrează încă sub actualul strat de pictură, adăugat la începutul secolului 19.
Mănăstirea Strehaia () [Corola-website/Science/313665_a_314994]
-
de oierit. Construcția schitului începe în anul 1665, iar la 4 august 1668 episcopul Serafim închină ctitoria sa Mitropiliei din București unde păstorea Mitropolitul Teodosie. Tot episcopul Serafim este cel care îngrijește din 1671 până în 1672 ca schitul să fie zugrăvit, la 28 decembrie 1672 afișându-se și inscripția, în timpul domniei lui Antonie Vodă din Popești (1669-1672) și al păstoririi Mitropolitului Varlam (24 decembrie 1672-2 aprilie 1679). După moartea sa, episcopul Serafim a încredințat conducerea schitului egumenului Veniamin, care primește danii
Mănăstirea Strehareț () [Corola-website/Science/313666_a_314995]
-
urmele aproape ilizibile ale unei Judecăți de Apoi din pronaos să fie mult mai vechi, pentru ca, după lectura unei arhitecte din Cluj, Mihaela Bodea, o inscripție din naos (peretele nordic) ar fi avut următorul conținut: "Această Sfântă [Biserică s-] au zugrăvit [la anul] 1768... și fiind titor Onuț Ignat... Baic Ștefan și [zu] gravi Dumitru, Gri [gore] "... restul inscripției rămânând cu totul șters, până la lemnul bârnei. Patrimoniul: Stranele vechi ale monumentului au fost duse la Alba Iulia acum aproximativ 35 de
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
arse în 1602 și-au construit această biserică din lemn, pe dealul numit "Vergheleu", cu iconostas datat 15 februarie 1694 și clopot inscripționat din 1696 cu litere chirilice. În această biserică parohială a Niculei a fost așezată icoana Maicii Domnului zugrăvită de meșterul Luca din Iclod în 1681 și cumpărată de nobilul român Ioan din Nicula, care a dăruit-o bisericii parohiale din sat. Conform procesului verbal încheiat la 28 martie 1699 de iezuiții conventului de la Cluj-Mănăștur, icoana ar fi lăcrimat
Biserica de lemn din Nicula () [Corola-website/Science/314002_a_315331]
-
Constantin Apostol, cât și al aceleia cu Sf. Sava și Sf.Nicolae. De la o icoană din secolul al XIX-lea,s-a refolosit suportul, pe care se citește inscripția „această icoană s-a cumpărat de Ion Mustață și s-a zugrăvit de mine Șerban zugravu”. Cu aportul obștii din Tulgheș, biserica monument a fost reparată, în 1976. În urmă cu peste 2 decenii în 1989, 49 dintre militarii din Brigada 28 Infanterie căzuți la datorie în luptele desfășurate în zonă în
Biserica de lemn din Tulgheș () [Corola-website/Science/314117_a_315446]
-
cu ajutoriul mai multor făcători de bine. Iară la anul 1869 dumnealor vornicu Iorgu Vărnav Litianu cu sora dumisalei schimonahia Evpracsia Vărnav și soția lui Anastasia au acoperit aciastă biserică cu tiniche și tot cu a dumnealui cheltuială o au zugrăvit și înlăuntru pre cum și au ferăcat icoana Sfintului Nicolai cu argint din catapetazmă de ceie mari împărătescă, anul 1870 ghenarie 14. Fiind stareț aceștii monastiri prea cuvioșenia sa arhimandritul Iosif Vasiliu”". În anul 1836, arhimandritul Rafail, starețul mănăstirii, a
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
-lea. Biserica Galbenă se află în cartierul Arioneștii Noi. Monument de arhitectură (inventariat sub nr. 2409, în Lista... din 1956) înălțat în 1761 de către boiernașul mazil Stan Urlățeanu. Denumirea de Galbenă a dobândit-o de la culoarea în care a fost zugrăvită, cea mai caldă, volubilă, ardentă și care în limbajul heraldic semnifică înțelepciune. Atât din sistemul ei de construcție, cât și din urmele rămase dintr-un zid de incintă specific lăcașurilor monahale, precum și din inscripția de pe frontispiciu, unde între altele se
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
fecorator Teodor Suci și ceilalț coratori Ioan Badi, Ioan Suci, Danil Pop, Mihail Botoș, Moisă Suci, Gavril Matei, Nicolae Mihuț, meșterii ce au făcut-o din lemn au fost din Șerbeni, Teodor Pop cantor și Gore Bîrsan și s-au zugrăvit de mine Popa Gheorghe din Șerbeni”. Sematismul din anul 1900 face referire la preoții care au slujit în această parohie: „... pe timpul conscripției lui Klein număra 125 de suflete ... preot era Gavrilă. Pe la anul 1780 funcționa popa Onu (Șematismul Episcopiei de
Biserica de lemn din Urisiu de Jos () [Corola-website/Science/313851_a_315180]
-
numele eroului său principal, Gavriel Luria. Inspirat de legendele magice ale Cabalei, dar în acelaș timp realist, scris într-o manieră comparată de unii cu cea a lui Proust, dar și cu cea a lui Lawrence Durrell, autorul romanului „Alexandria”, zugrăvind personaje pitorești , intrigi sinuoase și destine întretăiate, care au drept cadru lumea cosmopolită a Ierusalimului, și alte orașe de pe glob, romanul prezintă o panoramă a realității ultimului veac și jumătate. Individualismul și neangajarea sa politică, precum și preocuparea sa cu lumea
David Shahar () [Corola-website/Science/313865_a_315194]
-
care ea hotărăște să se răzbune și își manipulează fratele vitreg, convingându-l să o părăsească pe Annette. După ce își realizează greșeala, Sebastian îi trimite Annettei jurnalul său, în care a ținut evidența tuturor cuceririlor sale, și în care o zugrăvește pe Kathryn în adevărata ei înfățișare, împreună cu o scrisoare în care o imploră să îl ierte. Între timp, pentru a-și desăvârși răzbunarea, Kathryn îi dezvăluie lui Ronald legătura dintre Cecile și Sebastian. Furios, acesta pleacă să îl caute pe
Tentația seducției () [Corola-website/Science/314793_a_316122]
-
protecția colectivă a Londrei, Parisului și Sankt Petersburgului și au semnat protocolul din 3 februarie 1830. Una dintre prevederile protocolului prevedea ca noul monarh să fie regele Belgiei, Leopold I. Acesta din urmă a fost însă descurajat de imaginea sumbră zugrăvită de Kapodistrias. În plus, potențialul monarh era nemulțumit de linia de frontieră nou, care era defavorabilă noului stat. Negocierile au fost oprite pentru o vreme, după asasinarea lui Kapodistrias în 1831 în Nafplion de către membrii clanului Mavromichalis. Retragerea candidaturii lui
Războiul de Independență al Greciei () [Corola-website/Science/318390_a_319719]
-
12 însă pi dinafară plătit de Ion Feran chitorul bisericii 1870 luna noiembrie.” Biserica de lemn este de tip navă, fără turlă, în formă de cruce treflată. Are tencuiala de mortar și contraforți pentru rezistența zidului. Pe pereții exteriori sunt zugrăviți sfinții sub formă de medalioane situate la baza acoperișului. Interiorul bisericii impresionează prin arhitectura specifică și valoarea icoanelor care s-au păstrat foarte bine de-a lungul timpului. Catapeteasma deține centrul atenției prin icoanele împărătești cu inscripții slave și stil
Biserica de lemn din Turtaba () [Corola-website/Science/320461_a_321790]
-
fi aparținut Apostolului Luca, cel care a pictat-o pentru prima dată pe Fecioara Maria. Conform tradiției, în lume se mai păstrează doar trei exemplare asemenea celei de la Dintr-un Lemn. Profesorul I.D. Ștefănescu afirma însă că icoana a fost zugrăvită abia în a doua jumătate a secolului al XVI-lea. Conform lui A.M. Muzicescu icoana ar fi lucrată înainte de 1453 la Bizanț sau la Muntele Athos, folosindu-se un model mai vechi. Cea din urmă ipoteză este și cea mai
Biserica de lemn din Mănăstirea Dintr-un lemn () [Corola-website/Science/320483_a_321812]
-
termină cu un pridvor pe stâlpi. Pe lângă icoana Sfintei Fecioare, de care este legat trecutul mânăstirii se păstrează cele două policandre de la Șerban Cantacuzino și doamna Marica Brâncoveanu, cele trei icoane mari împărătești, precum și alte 36 de icoane mai mici, zugrăvite în anii 1833-1840 de Gheorghe Gherontie de la Hurezi. În 1715 Ștefan Cantacuzino restaurează în întregime clopotnița mânăstirii, situată la intrarea în incinta principală și Casa Domnească. După restaurarea din 1938-1940, făcută de Ministerul Aerului și Marinei acest ansamblu monahal a
Biserica de lemn din Mănăstirea Dintr-un lemn () [Corola-website/Science/320483_a_321812]
-
în axa absidei, către est, și alta în peretele sudic. Toate cele șapte ferestre ale bisericii au aceeași formă și aceleași dimensiuni, încheindu-se la partea superioară printr-un arc în plin cintru. Biserica este pardosită cu pietre cioplite și zugrăvită pe interior. La trecerea din pronaos în naos, sub tavan, sunt dispuse 12 icoane pictate pe lemn ce înfățișează scene din viața lui Hristos și a Maicii Domnului. Iconostasul este alcătuit din trei registre care cuprind 36 de icoane. Scaunul
Biserica de lemn din Grănicești () [Corola-website/Science/320486_a_321815]