28,176 matches
-
la Expoziția Universală din 1900, revendică statutul compozițiilor având-o drept personaj pe Salomeea. O fată pe jumătate dezbrăcată ține în poală nu un cap propriu-zis, ci un craniu încununat cu lauri. În fundal avem o pădure, un decor mai degrabă neutru, dar care în pictura unui Arnold Böcklin, precum Pădurea sacră, care-i servește de model lui Loghi, dobândește semnificația unui loc sacru, loc de desfășurare a unor rituri păgâne. Acest icon decadent al fetei care poartă în locul sexului un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a personajelor semănând întrutotul tahitiencelor pe care le picta acesta. Regăsim și grupul celor trei grații într-un colț al salonului. Așa cum mărturisește în cartea sa autobiografică, Fresca unei vieți (1955), artista nu le încredințează niciun rol grav, prezentând, mai degrabă, un tropism vegetal. Femeia face parte din decorul vegetal și din miracolul acestei grădini a deliciilor. Așa cum lasă să se înțeleagă, Cecilia Cuțescu-Storck le conferă grația și mobilitatea vegetației explozive, textură de ficuși, salcâmi, lămâi, smochini și un cactus rătăcit
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în relief, care îl despărțea de plafon și susținea seria de lunete triunghiulare cu subiecte figurale, tratate decorativ. În spațiile dintre lunete pusesem păsări cu aripile deschise, părând că susțin plafonul însuși ca o dantelă"597. Artista pune accentul mai degrabă pe relevanța ornamentală, decât simbolică a acestor scene prezente în lunete ca și a personajelor care se ivesc în această luxurianță vegetală. Această deplasare de accent face loc invitației la visare pe care o constituie întregul ambient. Între cele trei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sfidează cu o figură crudă, și calmă... Iar bărbații năuciți de alcool și josnicie stau nepăsători pe scaunele murdare..."602. Tabloul care se intitulează sugestiv, În tavernele din Montmartre, nu prezintă o boemă artistică aureolată de reflexul geniului ci, mai degrabă, în descripția scriitoarei, ceva din atmosfera de detracare a femeilor de lupanar parizian din tablourile lui Toulouse-Lautrec. În prezentarea tablourilor pictorului, Lucrezzia scandează un ritm al contrastelor, al feliilor de viață pariziene, cu lume pestriță în care se distinge ca
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de informate cultural cu kitschul superior. Tablourile sale sunt cumpărate, sunt căutate de incultura și de analfabetismul artistic aristocratic [...]"604. XIII.2. Sigmund Maur, Theodorescu Sion și spectacolul de cabaret S. Maur este un caz interesant de grafician orientat mai degrabă spre grafica umoristă. Artistul făcea parte din "Societatea umoriștilor români", societate înființată în 1921 alături de B'Arg, Nicolae Tonitza, Victor I. Popa, Iosif Ross, Iosif Sterurer, Dan Berceanu, Brutus Haneș, Gic și Ginsberg, fără mare succes la public, în ciuda celor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
importantă dintre libertățile omenești: aceea de a-și alegea atitudinea În orice Împrejurări, de a-și alege calea”. Este adus În discuție și Hugh Downs ce susținea: „o persoană fericită nu este aceea aflată Într-o anumită situație, ci mai degrabă aceea care are o anumită atitudine”. Atitudini și motivații. Putem defini motivațiile ca fiind rezultatele stărilor de tensiune internă ale individului, provocate de nevoi și care pot declanșa conduite adecvate satisfacerii acestor nevoi. Deși există numeroase puncte comune Între motivații
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
la fel de reprezentativă ca și cea de homo sapiens. Alina Duduciuc (2004, 67-76) elaborează o analiză a istoriei vestimentației și a valorilor sociale asociate acesteia. Se presupune că acum 200 000 de ani homo sapiens Își confecționa și folosea Îmbrăcămintea mai degrabă pentru a se proteja de intemperii decât din pudoare. Treptat Însă, Îmbrăcămintea a căpătat motivații și semnificații mult mai complexe. În funcție de epocă și civilizație vestimentația unei furnizează indicii cu privire la rolul și status-ul unei personae, apartenența la un anumit grup
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
considerat un lucru dezirabil În orice situație; uneori este mai bine să te lași condus de o persoană mai competentă și / sau de un grup și În loc să cauți satisfacția personală și să aspiri la drepturi și privilegii, să fii mai degrabă interesat de Îndeplinirea Îndatoririlor față de ceilalți, corelate cu loialitate și urmărirea armoniei grupului.” Un moment important În descrierea diferențelor Între sisteme de valori, convingeri și modalități de comportament ale oamenilor aparținând unor culturi diferite Îl reprezintă apariția lucrării „Consecințele culturii
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sau colectivism și influența acesteia asupra comportamentului de consum. Individualismul, așa cum am mai menționat, presupune orientarea spre succesul individual, independență și Încrederea numai În forțele proprii pentru reușita În viață. Presupune aprecierea libertății de a alege nși punerea accentului mai degrabă pe privilegii decât pe Îndatoriri. Colectivismul, pe de altă parte, se caracterizează printr-un puternic sentiment de solidaritate cu celelalte persoane aparținând aceluiași grup. Individul se percepe ca parte a unui Întreg mai mare și de aceea simte nevoia de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Abordarea psihografică pare să aibă un puternic potențial de previziune În domeniul achizițiilor de mărfuri, În industria furnizoare de Încălțăminte, Întrucât mare parte dintre acestea sunt influențate de stilul de viață. Problema nu este de ordin conceptual, ci devine mai degrabă una de determinare practică, concretă. Stilul de viață, În accepțiune lui E. Zaharia (1991), exprimă “modul de comportare al oamenilor În societate, de stabilire, de selectare a gamei lor de trebuințe În raport cu idealurile lor”. Acesta, adaugă C. Zamfir (1986), este
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
vă iubesc pre voi, și voi merge ori cu voia ori fără voia voastră”. Într-un fel acesta este conflictul, dar completarea următoare are un caracter ultimativ, confruntarea din punctul lui de vedere, va avea loc: „să mă Întorc? mai degrabă Își va Întoarce Dunărea cursul Îndărăpt. A! Nu mă vrea țara? Nu mă vreți voi, cum Înteleg!” Scriitorul dezvoltă În continuare conflictul prin intermediul unui dialog viu În care protagoniștii Își expun motivele. Lăpușneanul e hotărât să-și ducă până În pânzele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și au Început să spună care mai de care câte ceva despre Fata Împăratului Roș, dar din cele spuse reieșea că „este o farmazoană cumplită, și că din pricina ei se fac atâtea jertfe...” Adresându-se lui Harap - Alb, spânul poruncește: „Acum degrabă să-mi aduci pe fata Împăratului Roș, de unde știi și cum Îi ști tu... !” Cea de a treia Încercare, la care este supus eroul, este una cu adevărat cumplită, dar ce urmează este un fantastic În care realul și supranaturalui
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
așteată pe erou, ca În basmele populare. În prima parte a basmului, când Harap-Alb cade Într-o depresie provocată de dificutățile prin care trece și Îi mărturisește starea Sfintei Duminici, aceasta Îl Încurajează și Îl Îmbărbătează: „Și deaș muri mai degrabă, să scap odată de zbucium; decât așa viață, mai bine moarte de o mie de ori.” Răspunsul Sfintei la zbaterea aceasta e similar cu sfatul unei mame: „Vai de mine și de mine, Harap-Alb, ... parcă nu te-aș fi crezut
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
exclusiv strategiei lui Băsescu. El a dramatizat criza, a acuzat puternic PSD, a promovat centralitatea problemei corupției. Această problemă, definită drept corupție la vârf, nu părea să fie prea importantă pentru populație. Nu aceasta era cauza directă a dificultăților. Mai degrabă, ea a provocat o relansare a multiplelor insatisfacții, care s-au canalizat spre responsabilitaea PSD, deși discursul lui Băsescu nu pare să fi oferit un program pozitiv foarte atractiv. El a oferit mai degrabă o atitudine: promisiunea luptei împotriva corupției
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
era cauza directă a dificultăților. Mai degrabă, ea a provocat o relansare a multiplelor insatisfacții, care s-au canalizat spre responsabilitaea PSD, deși discursul lui Băsescu nu pare să fi oferit un program pozitiv foarte atractiv. El a oferit mai degrabă o atitudine: promisiunea luptei împotriva corupției, a unei schimbări nedefinite și, în special, afișarea unui comportament dinamic și hotărât. Nu programul și nici obiectivele propuse - lupta împotriva corupției și reconsiderarea sistemului de pensii - au constituit cauza schimbării atitudinilor electorale, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cu funcții specifice, lipsite însă de o instanță supracoordonatoare, singura care ar putea readuce ordinea în societatea astfel divizată. Putem spune, iată, că procesul de modernizare induce diferențierea structurală, dar nu generează neapărat și un efect de dezvoltare, ci mai degrabă unul de dezagregare. Pentru ca societatea să treacă într-un ciclu de dezvoltare, după ce-a suferit un efect de modernizare, este necesară intervenția unui factor voluntar, capabil de o reorganizare internă a societății care a traversat un proces de schimbare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pe termen scurt și mai ales pe termen lung (10, 20, 50 de ani). Predicțiile exprimate în acest Raport au marcat un punct de cotitură în futurologie: dacă în trecut (în perioada 1950-1970) studiile prospective duceau, invariabil, la predicții mai degrabă optimiste (vezi, spre exemplu, Kahn, Wiener, 1967), acest Raport în schimb a constituit, în esență, la vremea respectivă, un puternic semnal de alarmă în problematica preocupantă a secătuirii drastice a resurselor naturale. Concluziile majore concrete ale Raportului au fost următoarele
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
opinie, intelectualitatea est-europeană avea una diferită. Principala preocupare a intelectualității est-europene, cel puțin la începuturile postcomunismului, era mai puțin legată de succesul unei forme de organizare economică și socială capitalistă măsurată în creșterea bunăstării populației față de socialism și mai de degrabă îndepărtarea cât mai rapidă și mai radicală de infrastructura instituțională a organizării socialiste a societății. Or, conform tuturor teoriilor și ideologiilor, esența acestei infrastructuri consta în două instituții: 1) proprietatea statului asupra capitalului; 2) intervenția statului în formarea prețurilor. Îndepărtarea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
bază teoretică, a fost elaborat un algoritm al tranziției către capitalism în două variante, una „bună” și una „mai puțin bună”, dar nu în întregime „rea”: așa-numita „terapie de șoc”, opusă „tranziției graduale” (Kornai, 1990). Deoarece era preocupată mai degrabă de anticomunism decât de succesul capitalismului, intelectualitatea tranziției postcomuniste, în mare măsură aceeași clasă mijlocie socialistă transferată fără mari schimbări din socialism în capitalism, s-a grăbit să identifice opțiunile organizării capitaliste cu cele ale dezmembrării comunismului. Puține exemple sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Uniunii Europene în domeniul muncii și al bunăstării nu este aceeași ca, de exemplu, a Statelor Unite” (2003b, p. 2). Europa nu reprezintă nici pe departe o expansiune la nivel european a unui stat social european, a unui model, ci mai degrabă o combinație unică de elemente și caracteristici. Modelul social european nu reprezintă o sumă a celor 25 de modele naționale, ci o combinare a ideilor și principiilor care conduc la evidențierea unor caracteristici comune (Jorens, 2004, pp. 6-7). Definiția modelului
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
locuri de muncă și pentru a ridica standardul de viață, (Ă) asocierea țărilor și teritoriilor extracomunitare astfel încât comerțul să sporească și să se continue dezvoltările sociale și economice (Păun, Păun, 2000, pp. 90-91). Totuși, reglementările sociale au fost adoptate mai degrabă marginal măsurilor prioritare cu caracter economic. În acest sens, în vederea utilizării în condiții optime a tuturor resurselor implicate, în special cele umane, a fost garantată libertatea de circulație și securitatea socială a muncitorilor. Conform articolului 51 al Tratatului de la Roma
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Printre principalele critici se numără, paradoxal, faptul că nu reprezintă interesele cetățenilor și că nu reflectă Europa socială conturată din toate celelalte reglementări. Dincolo de speculațiile conform cărora votul de blam european a reprezentat un joc politic de culise îndreptat mai degrabă către configurația politică națională decât spre interesul european, votul negativ rămâne un punct de reflecție asupra măsurii în care Uniunea Europeană reușește încă să reprezinte cu succes adevăratele interese ale cetățenilor săi. Totodată, votul negativ nu trebuie privit ca fiind îndreptat
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
european, votul negativ rămâne un punct de reflecție asupra măsurii în care Uniunea Europeană reușește încă să reprezinte cu succes adevăratele interese ale cetățenilor săi. Totodată, votul negativ nu trebuie privit ca fiind îndreptat contra viitoarelor extinderi ale UE, ci mai degrabă ca un exercițiu democratic de dezbatere publică. Proiectul de constituție europeană nu își propune să dizolve constituțiile naționale dar urmează să devină unicul document care va încorpora, într-o formă modificată și agreată de comun acord de toate statele membre
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
economică? Fără a pune în discuție valorile și cadrul instituțional, documentele oficiale și dezbaterile din ultima vreme menționează necesitatea de a reforma acest model (Diamantopoulou, 2003a). Aceasta nu reprezintă un regres al modelului sau un moment de criză, ci mai degrabă trebuie interpretat ca o necesitate de a găsi cele mai eficiente modalități de a atinge țelurile europene stabilite. Pentru țări precum România, analiza modelului social european și mai ales a viabilității sale în viitor permite prospectarea contextului social din care
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
din urmă celelalte țări, nu au fost adoptate măsuri de social dumping pentru sprijinirea competitivității economice (Alber, Standing, 2000, p. 108). Nici în statele nordice adaptarea furnizării bunăstării la competiția globală nu s-a realizat prin reducerea bunăstării, ci „mai degrabă printr-un angajament colectiv, o viziune a valorii de a investi în standarde ridicate și consimțământul de a plăti pentru aceasta” (Schubert, Martens, 2005, p. 109). Modul în care politica economică își va impune propria agendă asupra politicii sociale depinde
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]