28,559 matches
-
concepției moderne asupra drepturilor. Filosoful britanic John Locke a fost cel care a argumentat dreptul la viat], libertate și proprietate pe care americanii, mai tarziu, le-au inclus în Declarația de Independent] din 1776, substituind ins] proprietatea cu c]utarea fericirii. În urmă Revoluției Franceze din 1789, Adunarea Național] Francez] a emis o Declarație a Drepturilor Omului și ale Cet]țeanului recunoscând dreptul la libertate și proprietate, dar ad]ugându-l și pe acela al siguranței și rezistenței împotriva asupririi. Pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] le justifice. Aceast] obiecție este evitat] de teoriile care bazeaz] drepturile pe utilitate. J.S. Mill ofer] o justificare în acest sens în eseul s]u Utilitarismul, unde argumenteaz] c] principii precum libertatea și dreptatea contribuie pe termen lung la fericirea uman], aceasta fiind poziția esențial] a eseului s]u Despre libertate. Filosoful britanic contemporan R.M. Hâre fundamenteaz], de asemenea, drepturile pe utilitate, dar, spre deosebire de Mill, recunoaște c] o consecinț] posibil] ar fi unele circumstanțe în care drepturile sunt sacrificate - îndeosebi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
evaluate doar în funcție de manieră în care ele afecteaz] oamenii (vezi Baxter, 1974 și Norton, 1988). Această genereaz] o etic] uman] a mediului. Deși utilitariștii clasici includ suferință animal] în sfera eticii, o variant] a utilitarismului, care impune maximalizarea excedentului de fericire uman] în raport cu nefericirea, reprezint] un exemplu de etic] uman]. O examinare serioas] a acestei etici ne oblig] la cânt]rirea diferitelor efecte ale opțiunilor aplicabile în cazul parcului Kakadu asupra fericirii și nefericirii umane. Am descoperi probabil c] exploatarea minier
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o variant] a utilitarismului, care impune maximalizarea excedentului de fericire uman] în raport cu nefericirea, reprezint] un exemplu de etic] uman]. O examinare serioas] a acestei etici ne oblig] la cânt]rirea diferitelor efecte ale opțiunilor aplicabile în cazul parcului Kakadu asupra fericirii și nefericirii umane. Am descoperi probabil c] exploatarea minier] diminueaz] bog]ția ecologic] a zonelor acvatice și dac] aceasta s-ar întâmpla, ar cauza nefericire unor oameni; spre exemplu, unii ar putea fi sensibilizați de condiția grea a animalelor, unii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
schimb]rile climaterice rezultate, ieșirile din albie și așa mai departe, iar alții afectați din punct de vedere psihologic de exploatarea unor zone fâț] de care se simt legați spiritual. Aceste rezultate negative ar trebui eliminate din orice creștere a fericirii rezultate în urmă exploat]rii miniere din Kakadu. O etic] uman] ar putea conduce la un acord real cu ecologiștii în ceea ce privește politica mediului. Aceasta depinde de realit]țile referitoare la efectele modific]rilor de mediu asupra oamenilor. Totuși, la aceast
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
S] lu]m drept exemplu țestoasă din specia Carettochelys insculpta. Conform eticii umane descrise anterior, nici specia ca întreg și nici indivizii că p]rți ale acestui întreg nu pot fi considerați drept valoroși din punct de vedere moral: doar fericirea și nefericirea uman] sunt valoroase din acest punct de vedere, putând sau neputând fi afectate de destinul țestoaselor. 2) Etică drepturilor animalelor O perspectiv] a eticii consider] drept valoroase din punct de vedere etic nu doar ființele umane, ci și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
revendic] statutul moral pe baza unei facult]ți probabile? În general, utilitariștii consider] acte reprobabile din punct de vedere moral acele acte care sporesc durerea sau suferință din lume (f]r] o sporire, în compensație, a pl]cerii sau a fericirii) și invers. Dar uciderea unei ființe senzitive nu implic] întotdeauna astfel de consecințe negative. Fiecare mediu are o capacitate pentru un num]r limitat de ființe din orice specie. Cand un iepure este omorât (într-o manier] mai mult sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
negative. Fiecare mediu are o capacitate pentru un num]r limitat de ființe din orice specie. Cand un iepure este omorât (într-o manier] mai mult sau mai putin dureroas]), probabil c] un alt iepure îi va lua locul, astfel încât fericirea iepurilor s] nu scad]. Mai mult, iepurii, ca și alte specii cu o rât] rapid] de înmulțire, trebuie vânate de alte specii pentru a menține s]n]tatea sistemului biologic. Astfel, omorârea unei ființe senzitive nu este un r]u
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o preocupare a filosofilor. Odat] cu sporirea interesului contemporan fâț] de etică aplicat], discuția legat] de sex este, inc] o dat], perceput] drept un subiect filosofic legitim și important. Nu putem decât specula dac] libidourile filosofilor devin mai active (din fericire) sau dac] filosofii pur și simplu se confrunt] cu și r]spund unor atitudini sociale referitoare la sex. Acest eseu trateaz] câteva dintre temele majore ale sexului asupra c]rora s-au aplecat filosofii: rolurile de gen și cele reproductive
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unor negocieri complexe. Cum știm când un contract este pe cale de a se încheia și ce aștept]ri rezonabile pot fi formulate? Cum poate fi sexul permis din perspectiv] moral], dar d]un]tor binelui nostru pe termen lung și fericirii noastre? Noțiunea de „exploatare” nu este oare maleabil] și nedeterminat]? Nu cumva slogane nedeterminate de genul „este greșit s] îl folosești pe cel]lalt” și „este greșit s] obiectualizezi atribute constitutive” sunt lipsite de valoare în calitatea lor de ghizi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Aceast] ghidare ar putea fi suplimentat] de un principiu de precauție: dac] exist] îndoial], nu supraestima ceea ce cealalt] parte a oferit și caut] o propunere mai adecvat] dac] se poate. Mai departe, în cazul acestei abordări, conceptele de „moralitate” și „fericire” nu sunt coextensive. Am presupune c], dac] am desf]sura numai acțiuni care sunt acceptabile din punct de vedere moral, atunci ar exista o anumit] fericire, dar ea nu ar fi garantat]. Dobândirea fericirii este, printre altele, în relație cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
adecvat] dac] se poate. Mai departe, în cazul acestei abordări, conceptele de „moralitate” și „fericire” nu sunt coextensive. Am presupune c], dac] am desf]sura numai acțiuni care sunt acceptabile din punct de vedere moral, atunci ar exista o anumit] fericire, dar ea nu ar fi garantat]. Dobândirea fericirii este, printre altele, în relație cu o varietate de alte lucruri materiale și fizice (că de exemplu, s]n]tatea și îndeplinirea anumitor nevoi biologice) pe care activit]țile morale nu le
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acestei abordări, conceptele de „moralitate” și „fericire” nu sunt coextensive. Am presupune c], dac] am desf]sura numai acțiuni care sunt acceptabile din punct de vedere moral, atunci ar exista o anumit] fericire, dar ea nu ar fi garantat]. Dobândirea fericirii este, printre altele, în relație cu o varietate de alte lucruri materiale și fizice (că de exemplu, s]n]tatea și îndeplinirea anumitor nevoi biologice) pe care activit]țile morale nu le asigur] de la sine. Dar mai sunt multe aspecte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de râs] și sex, dar tind s] ignore dezavantajele clasei, discrimineaz] b]rbații albi care provin din clasa „muncitorilor s]răci” în favoarea negrilor și femeilor din clasele medie și superioar], ale c]ror oportunit]ți sunt deja mai mari. Din fericire, negrii, femeile și „muncitorii s]răci” nu trebuie s] dezbat] între ei cine merit] cea mai mare compensare. Deși, probabil, fiecare dintre aceste grupuri a profitat în urmă discrimin]rii împotriva celorlalte dou], tratamentul preferențial nu impune o compensare a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
prea fericit]. De vreme ce câinii nu au nevoie de prea multe pentru a fi fericiți, aceasta înseamn] c] unul dintre oameni va fi cel aruncat peste bord. Ceea ce conteaz] în luarea acestei decizii nu este specia celor capabili s] contribuie la fericirea general] a universului moral, ci cantitatea cu care ei contribuie. În acest caz, pl]cerea total] existent] în univers va trebui s] fie redus] prin eliminarea unuia dintre pasagerii b]rcii de salvare. Pentru a minimaliza aceast] pierdere a cantit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
universului moral, ci cantitatea cu care ei contribuie. În acest caz, pl]cerea total] existent] în univers va trebui s] fie redus] prin eliminarea unuia dintre pasagerii b]rcii de salvare. Pentru a minimaliza aceast] pierdere a cantit]ții de fericire, va trebui eliminat] ființă care va avea probabil viața cea mai puțin fericit]. Pentru cei mai mulți oameni, fie ei și utilitariști, aceast] decizie este greu de accceptat. Într-adev]r, acest tip de analiz] a dat naștere unor teorii că cele susținute
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
întrebare dac] am putea identifica faptele morale cu faptele naturale. Naturalismul este concepția potrivit c]reia faptele morale sunt doar fapte naturale (vezi capitolul 37, „Naturalismul”). De exemplu, unii utilitariști sunt naturaliști, susținând faptul c] aceast] acțiune produce mai puțin] fericire decât vreo alternativ] disponibil] este același lucru cu faptul c] este greșit. Dac] ar fi adev]rât, nu ar mai fi o problem] așa de mare în a g]și loc pentru fapte morale într-o lume a științei. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sale, cât și teoriile descriptiviste în discuție sunt teorii semantice, si nu ontologice. Așa-numitele (în etic]) teze ontologice (de exemplu, „naturalismul ontologic”) pot fi revendic]ri morale substanțiale despre ceea ce este bine sau nu etc. (de exemplu, ceea ce maximalizeaz] fericirea este întotdeauna, sau poate chiar în mod necesar, bine). Întrebarea „ce semnific] aceste teze”, care constituie subiectul nostru actual, este una diferit]. Despre inutilitatea disputelor ontologice în etic], vezi Hâre, 1985b; pentru o opinie diferit], vezi Capitolul 37, Naturalism. Putem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
stabileasc] condițiile de adev]r sau sensul descriptiv al lui „acest/aceast]”, din nou nu vor fi de acord, și comunicarea nu ar fi posibil]; c]ci putem presupune c] este o mare diferenț] între ceea ce este considerat] a fi fericire casnic] în Australia și în Arabia Saudit]. Singurul mod în care un descriptivist poate ieși din aceast] dificultate este fie de a spune (dac] este naturalist) c] „se cuvine” și „fericit” au înțelesuri diferite în cele dou] regiuni și, prin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
comportamentul altruist sau ideea potrivit c]reia bun]starea altuia este ținta activit]ții personale. Morală care ar putea p]rea cea mai potrivit] pentru piaț] este aceea a utilitarismului, care, în formele sale clasice, a propus o concepție a fericirii ca fiind distinct] fâț] de diferitele activit]ți care duceau la această, dintr-o rațiune instrumental] și dintr-o individualitate abstract], ca în „felicific calculus” a lui Bentham, de exemplu, unde toți subiecții durerii sau ai fericirii erau considerați egali
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o concepție a fericirii ca fiind distinct] fâț] de diferitele activit]ți care duceau la această, dintr-o rațiune instrumental] și dintr-o individualitate abstract], ca în „felicific calculus” a lui Bentham, de exemplu, unde toți subiecții durerii sau ai fericirii erau considerați egali și tratați impersonal. Dar, dup] cum a susținut și Ross Pole în Morality, Masculinity and Market [Moral], masculinitate și piaț]] (1985), utilitarismul nu a putut oferi o moral] adecvat], în principal, deoarece nu a putut niciodat] s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s-a spus totul pe aceast] tem]. Consider]m c] ceea ce trebuie s] conteze este faptul c] suntem maimuțe modificate, măi degrab] decât creația special] a unui Dumnezeu bun, dup] chipul s]u, în cea de-a șasea zi. Din fericire, progresele înregistrate în ultimii ani în domeniul științei biologice ne permit s] d]m un contur intuițiilor noastre. S] pornim deci din acest punct. Noile revendic]ri științifice sunt simple. Știm, în prezent, c] în ciuda unui proces evoluționist centrat pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
caracteristic] fundamental] a moralei ca atare. Este specific gândirii morale s] se prezinte ca fiind întemeiat] pe asemenea lucruri că dorinț] a unui Dumnezeu universal binevoitor sau un imperativ categoric dat numai de rațiune ori pe un principiu general al fericirii. Oricare ar fi teoria, morală este descris] că o dorinț] de mai bine, imparțial] sau dezinteresat], care înglobeaz] toate interesele relevante și le prefer] pe unele fâț] de altele numai atunci cand exist] motive solide (imparțial bazate) de a face acest
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Un număr din ce în ce mai mare de cercetători din diverse câmpuri 42 ridică problema optimismului / pesimismului în conexiune cu o mare varietate de probleme sociale și individuale. Există o serie de studii care arată că optimismul e un ingredient valoros pentru sănătate, fericire, succes sau relații sociale mai bune, în vreme ce pesimismul e exact opusul vezi Peterson & Bossio (1991); Scheier, & Carver (1992); Deptula, Cohen, Phillipsen, & Ey (2006); Saucier & Ambert (1982); Uslaner (1998). Analizele dedicate declinului intelectual, moral, politic sau al mediului sunt legate de
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Val Gheorghiu s-a înșelat mult mai puțin în evaluările sale decît editorialiștii profesioniști sau "analiștii neamului", care adesea s-au dovedit mai ales ai "neamului prost". Dar, dacă politicul ne-a obsedat pe toți, obsedîndu-l și pe autor, din fericire el n-a reușit să ne confiște chiar în întregime. Nici pe Val Gheorghiu. Așa că fidelul "diarist" și "ziarist", ca să recompun altfel formula "jurnal public", și-a găsit uneori vreme și pentru a comenta o expoziție care l-a tulburat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]