28,313 matches
-
în materie de discurs despre trecut. Însă restructurările substanțiale aveau să fie inițiate cu o întârziere de un deceniu. Marea prefacere a fost ocazionată de "reforma comprehensivă" a educației postdecembriste, care a presupus introducerea manualelor alternative în educația de stat, reluându-se astfel tradiția pluralistă a literaturii didactice românești întreruptă vreme de jumătate de secol prin manualele unice care au monopolizat discursul școlar între 1948 și 1999. Pluralizarea discursivă în discursul școlar despre trecut a contribuit la instituirea unei "piețe a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
primele pagini elevul este familiarizat cu buchiile chirilice, urmând ca apoi să exerseze cuvinte bisilabice, cele mai multe fără nicio încărcătură semantică particulară (pp. 3-12); la pagina 13 apar, alături de tripleta "ta-tă, mu-mă, soră", cuvintele "lu-mi-nă, po-ma-nă, vir-tu-te, drep-ta-te", reluate apoi sub forma "drep-ta-te, lu-mi-na-re, deș-tep-ta-re, des-ro-bi-re". Peste alte câteva pagini sunt introduse fraze scurte, de genul "Neam fără soldați", "Legi nedrepte", "Răutate ocrotită", "Despotism înformă", "Necazuri suferite cu voia noastră" (p. 15). Propaganda ideologică este deja manifestă, chiar și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
etnico-națională unică în capitolul următor, în care acest proces de unificare mnemonică se va desfășura în paralel cu construirea politico-instituțională a națiunii române. 3.2. Naționalism etnic herderian (1859-1918) 3.2.1. Cadrul politic Continuăm prezentarea sumară a cadrului politic, reluând narativa pe care am suspendat-o în capitolul anterior. Merită reiterat caracterul succint al descrierii de față, care nu se vrea o analiză de istorie politică, ci dorește în schimb să schițeze, prin câteva tușe, tabloul politicii românești între cele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aceleași coordonate esențiale încă de la elaborarea sa de către Miron Costin și bătută în cuiele identității românești de către Samuil Micu în 1805. Consacrată ca o constantă invariabilă a conștiinței istorice românești și structură axială a memoriei naționale, teza continuității a fost reluată și reiterată succesiv ca reacție la teoriile discontinuității dezvoltate de istoricii habsburgici. Polemica țesută în jurul chestiunii (dis)continuității românești la nord de Dunăre a creat animozități între istoricii români și cei străini (Franz Josef Sulzer, Josef Karl Eder și Johann
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
realizat prin distribuirea de materiale didactice în rețeau școlară. După ce războiul a distrus mare parte din materialul didactic, Casa Școalelor (înființată în 1896 pentru a sprijini comunele în efortul de construire de școli primare și pentru administrarea fondului materiale) a reluat aprovizionarea unităților școlare cu material de învățământ. Începând cu 1922, pentru a întări efectul manualelor școlare despre care am arătat că sunt principalele arme ideologice de instrucție în masă -, Casa Școalelor a difuzat în sistemul educațional un număr impresionant de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
suscita ostilitatea viscerală a elevilor. În procesul predării Istoriei" precizează programa "profesorul educă în elevi dragostea de patrie și ura față de naționalismul și cosmopolitismul burghez" (Istoria: programa școlară pentru clasele VIII-XI, 1952, p. 5). Câteva rânduri mai încolo, ideea este reluată și îmbogățită. Îmboldit să redea contradicțiile societății capitaliste alături de gradul intolerabil de oprimare a proletariatului cu "expresivitate maximă" și să zugrăvească în culori cât mai vii suferințele clasei asuprite în contrast cu cruzimea, violența și parazitismul claselor asupritoare, profesorul "trebue să provoace
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trei principate românești este retrogradat în originea sa socială: "Mihai s-a născut într-un oraș de negustori pe malul Dunării și anume la Târgul de Floci, la gura Ialomiței, unde mamă-sa ținea cârciumă" (Roller, 1952, p. 168). Este reluată aici teza formulată de P.P. Panaitescu în monografia sa Mihai Viteazul (1936), care afirmă că Mihai nu putea fi în niciun caz fiul legitim al lui Pătrașcu cel Bun. Aureola originii sale nobile este iremediabil știrbită prin stabilirea descendenței materne
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Manea și Teodorescu, 1994). După cum se observă, studiul istoriei naționale în învățământul preuniversitar debuta în clasa a IV-a, în care se preda istoria sintetică a românilor. În clasele a VII-a și a VIII-a, studiul istoriei naționale era reluat, predându-se defalcat în doi ani, mai întâi istoria românilor până în 1821 (clasa a VII-a), continuată fiind cu istoria modernă și contemporană inaugurată de momentul revoluționar al anului 1821. Acest tipar de predare a istoriei naționale în două reprize
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
30 Concluzia "nelegitimității și criminalității" regimului comunist a fost deja avansată de către Sorin Ilieșiu în octombrie 2005 președintelui Traian Băsescu sub forma unui "Raport pentru condamnarea regimului comunist ca nelegitim și criminal". Capetele de acuzare formulate în acest document sunt reluate în Raportul final publicat în 2006. 31 Peter Berger a formulat această prescripție vizându-l pe sociolog. Fără niciun efort prescripția lui Berger poate fi universalizată la nivelul tuturor membrilor "comunității de cercetători" despre care vorbește C.S. Peirce care aspiră
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
primă etapă, plină de realizări, a atins apogeul în perioada interbelică; a doua etapă, după 1947, când odată cu instaurarea regimului comunist, a intervenit spiritul „nou”, după modelul sovietic; a treia etapă, după 1990 când, prin revenirea la democrație, au fost reluate legăturile cu spațiul cultural european; b) Românii în mișcarea de idei în prima jumătate a secolului al XX-lea Evoluția culturii românești interbelice cunoaște două tendințe principale: valorificarea specificului național românesc; sincronizarea cu spațiul cultural european; Valorificarea specificului național românesc
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
poporul român se află la hotarul a două lumi: a Răsăritului și a Apusului; poporul român nu a intrat de la început în orbita civilizației apusene, la fel ca celelalte popoare latine, din cauza unor „tragice împrejurări”; contactul poporului român cu Apusul (reluat de reprezentanții Școlii Ardelene) a deschis calea spre modernizarea statului român; Cultura română a cunoscut un moment de excepțională dezvoltare în perioada interbelică, îmbogățind-o pe cea europeană și universală (Traian Vuia, Aurel Vlaicu, Henri Coandă, Constantin Brâncuși, George Enescu
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
1918, Rusia va încheia pace separată cu Puterile Centrale); În 1917, cele mai importante bătălii s-au dat pe frontul de est, unde armatele române au obținut mari victorii în luptele de la Mărăști, Mărășești, Oituz. În martie 1918, Germania a reluat ofensiva în vest, dar înaintarea lor a fost oprită tot pe Marna. Aliații Germaniei au capitulat pe rând. Germania a semnat armistițiul la 11 noiembrie 1918. f) Bilanțul și urmările războiului mari pierderi umane (23 milioane morți, 20 milioane răniți
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
pace, în întrecerile ocazionate de marile sărbători ale urbei, cestea fiind considerate primele întreceri la aruncarea suliței. În programul Jocurilor Olimpice aruncarea suliței a fost inclusă în anul 708 e.n. în cadrul pentatlonului. Aruncarea suliței ca formă de întrecere sportivă a fost reluată de la greci de către romani și de la aceștia de popoarele germanice. Aruncarea suliței este o aruncare de tip azvârlire, ca și aruncarea mingii de ină. Ea nu este prevăzută în aria curriculară de educație fizică în învățământul eneral și aspectele învățării
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
rapide ale picioarelor, trenul inferior trece înaintea trenului superior. Prin urmare, crește viteza de înaintare rotare a bazinului și picioarelor, în raport cu aceea a umerilor și a trunchiului. I. Efortul final sau aruncarea propriu-zisă începe în momentul la care piciorul drept reia contactul cu solul în mijlocul cercului. Din acest moment se declanșează ccelerația tuturor segmentelor corpului care au rol activ asupra discului, pentru tracțiunea fin rnită tot de la piciorul ctiv pe sol (fără duritate), pe pingea, la o distanță de aproxim lui
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
marginea anterioară a cercului, asigurându-i astfel spațiul necesar pentru executarea unui număr de 4 piruete. VI. Efortul final sau aruncarea propriu-zisă se declanșează în momentul î l trece prin punctul cel mai înalt al traiectoriei sale și piciorul drept reia contactul cu solul. În această fază mișcările prezintă următoare * piciorul drept se așează pe sol pe pingea, dar greutatea corpului este pe piciorul stâng; * accelerarea vitezei începe odată ce atletul a intrat în faza sprijinului dublu, moment în care capul ciocanului
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
adjectivului - atribut particularitățile sale morfologice, tot așa nu putem susține că subiectul este elementul regent în sintagma subiect - predicat numai prin faptul că verbul predicat „preia” particularitățile morfologice ale numelui prin care se exprimă subiectul. Într-un articol, D.D. Drașoveanu reia teza subordonării predicatului față de subiect cu argumente noi. După părerea sa, „structura în discuție se supune, ca oricare alta, probei omisibilității: și luptă din omul luptă este omisibil ca și luptător din omul luptător” pentru că și luptă, din exemplul de
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
utilizare la noi a termenului de atributivă circumstanțială pentru propoziția care lămurește „un substantiv exprimând în același timp și un raport circumstanțial față de verbul propoziției regente” fiind aceea din Gramatica limbii române, ed. I (1954), vol. al IIlea, p. 185. Reluând această idee, Mioara Avram extinde folosirea termenului la partea de propoziție corespunzătoare, astfel încât atributul circumstanțial este acela care determină „un substantiv sau un echivalent al acestuia, exprimând totodată un raport circumstanțial referitor la predicat”. În definirea funcției sintactice de atribut
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
acum. După aceea va trece, însă noi, ca oameni, suntem niște ființe cu totul deosebite. Putem să înfruntăm cele mai cumplite greutăți, putem să traversăm tragedii inimaginabile, găsim în noi resurse de a ne ridica, de a reveni, de a relua munca de la capăt, dar în această risipă de energie, în această 6 necontenită zbatere pentru a ne găsi pe noi înșine și găsindu-ne sau regăsindu-ne pe noi înșine să găsim un sens lumii și vieții, când vine câte
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
o continuă școală, o continuă necesitate. Cred că numai așa se perfecționează omul și sculptorul trebuie să se gândească la faptul că numai muncind găsește probleme, alte posibilități de exprimare. În acest context sunt lucrări pe care toată viața le reiei, la revezi, le îmbogățești, iar altele care și-au încheiat ciclul îndată ce le-ai definitivat. Ce ați putea propune pentru arta monumentală a Bacăului? Se vorbește de un punct nevralgic al orașului, de ansamblul de drumuri naționale care se întretaie
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
proiecte pe termen lung, pentru că nu poți ști care este limita, până unde poți să ajungi. Bineînțeles, sper, am gânduri și foarte multe lucrări ce trebuie să le duc mai departe, cicluri care așteaptă să fie încheiate. Mergând în atelier, reiau în permanență unele lucrări, le duc spre oarecare perfecțiune, spre care tot tinzi, dar la care ajungi greu sau nici nu știu dacă ajungi vreodată. De câte ori reiei o lucrare și te uiți atent la ea, e imposibil să nu observi
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
le duc mai departe, cicluri care așteaptă să fie încheiate. Mergând în atelier, reiau în permanență unele lucrări, le duc spre oarecare perfecțiune, spre care tot tinzi, dar la care ajungi greu sau nici nu știu dacă ajungi vreodată. De câte ori reiei o lucrare și te uiți atent la ea, e imposibil să nu observi că mai trebuie pus ceva și, în consecință, ești nemulțumit că nu s-a transferat din tine acea pretenție de expresie în care să te regăsești. Odată
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
la toată seria și constați că iar nu ești mulțumit, că trebuie să revii la o pată de culoare, la un amănunt. Așa se face că eu lucrez la mai multe lucrări deodată, le schimb, le pun la uscat, le reiau, le pun în mape, în zonele de păstrare și în acest fel îmi exprim nemulțumirea cu lucrările mele, cele ce au rămas încă în atelier. Ați amintit de Tescani. Aici este cunoscut rolul dumneavoastră hotărâtor în crearea a ceea ce-i
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
în scurta lui viață, a fulgerat o lumină nepieritoare în constelația spiritualității noastre. Tot întrebân du-mă cum arăta Poetul, am ajuns, astfel, să imaginez eu însumi un Chip al lui. Iar cum rezultatul acelei strădanii nu ma mulțumit, am reluat gândul și travaliul, ajungînd să plămădesc, în timp, nu o piesă, ci o trilogie dramatică EMINESCU. „Pomi Luceafărul...“ care parte din întreg o reprezintă? Miezul acestuia. Prima se numește „Lada de zestre“ și a apărut în caietul de repertoriu al
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
trebuie, mai întâi, o documentare foarte serioasă și abia apoi te gândești cum să faci punerea în spațiu și timp a întâmplărilor, cum să găsești starea, așa încât să nu te împietezi de ambient, costume etc. „Peripețiile Alisei...”, de exemplu, am reluat-o de trei ori, de fiecare dată crezând că am găsit tonul cel mai potrivit, dar constatând, în primele două cazuri, că altceva îmi doream. Afinitățile dumneavoastră au ca țintă îndeosebi basmul cult. Cum vă alegeți subiectele și ce ați
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
gen, de mărturie și tocmeală „de bună voie pentru toate ocinile și moșii ce avem de la răpăusații părinții noștri Costache slugerul și maica noastră Tofana”, după ce se enumera întâi ce i-a revenit lui Gavriliță, iar apoi surorii sale, se reia și se continuă parcă în mod special pentru a se învedera aspectul pe care dorim să-l subliniem și noi, anume: „Umbrăreștii pe Bârlad, la Tecuci, ce s-ar veni partea părinților noștri, să fie la mine”, adică la Gavriliță
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]