28,509 matches
-
despre maladiile copiilor. în 1789 apare legea engleză pentru protecția copiilor. În 1787 se dă în folosință la Viena o policlinică de copii și tot aici în 1784, casele de ocrotire și tratament pentru copii devin clinici, în care se remarcă medicii vienezi Gölis și Mastalier. La sfârșitul secolului XVIII se începe construcția la Paris a celui mai mare spital din Europa pentru copii, care se va da în folosință în 1802. în Franța și-n alte țări, începe să se
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
principiul neconstrângerii („no restreint“). În 1798 se dă în folosință în Anglia, un centru de asistență psihiatrică, subvenționat de secta Quaquerilor (Tremurătorilor), protestanți care, în 1652, înființaseră „Societatea prietenilor“, cu proliferare ulterioară în Statele Unite ale Americii. și alți psihiatri se remarcă, între care Joseph Daquin, dar celebru rămâne Philippe Pinel (1745 - 1826), medic psihiatru, filosof și economist francez care creează o metodă modernă de observare a bolnavilor mentali și care prin practica psihiatrică științifică, se poate spune că-i eliberează pe
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
medicinei moderne (sec. XIX). Un vestit creator de discipoli este, Herman Boerhaave (1668 - 1738) pe care îl cunoaștem din sec. XVII în care a trăit aproape jumătate din viață. Acest medic, cu o formație multilaterală și orientare medicală hippocratică, se remarcă prin studii anatomo-clinice, o atenție deosebită acordând asistenței bolnavului. L-au preocupat chimia, în serviciul medicinei, activitatea clinică, învățământul medical și fiziologia, care i-au oferit datele interpretate în cărțile sale: Elementa chimica, Institutiones medicae (1708), De usu ratiocinii mechanici
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
descrie afazia (1753) și scrie mai multe cărți de farmacologie. în adevăr, medicina din Viena va ajunge foarte cunoscută prin personalitățile sale medicale atrase, dar și formate local, concurându-se cu cele mai mari centre medicale din Europa. Aici se remarcă între alții și Leopold Auenbrügger (1792 - 1809), elev al lui Swieten și care în 1761, publică în latină un tratat privind percuția toracelui, ca metodă de investigare clinică. Inovația sa metodologică o verifică prin autopsiere după decesul bolnavului, relevând leziunea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
juridic nu întârzie să apară: Generalia Normativum în Re Sanitatis (1770) este legea austriacă la practica obstetricală, un subcapitol impunând examinarea moașelor necalificate și eliberarea de atestat pentru cele cu experiență, cunoștințe, comportament corespunzător. La Liceul Medico-chirurgical din Cluj se remarcă oculistul și eruditul transilvan Ioan Piuariu- Molnar, autor al tratatului de precepte pentru discipolii chirurgiei, în limba latină: Paraensis ad auditores chirurgiae (1793). Acest erudit, traduce lucrări medicale, scrie, ca și ceilalți corifei ai școlii ardelene, gramatici, dicționare, concepe proiectul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
variolas excitandi per transplantationem methodus (Veneția), despre care am mai amintit. Până la vaccinarea antivariolică a lui Edward Jenner, de la sfârșitul secolului, Pylarino, experimentează cu rezultate, metoda variolizării utilizată de secole în medicina tradițională românească. Călătorii Griselini (1780) și Sulzer (1782) remarcă variolizarea în practica populară medicală română. Originea ei era în trecutul îndepărtat și promovarea metodei empirice a fost posibilă prin intuiția popoarelor arhaice. Medicul transilvan Ferentz Nyulas cercetează și el variolizarea practicată de țărani în mai multe sate din zona
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
primul medic al Spitalului Sf. Spiridon este Johann Goldzric Herlitz din Danemarca. Când domnitorul moldovean Constantin Racoviță moare, în 1772, medicul său Giuseppe Antonio Pisani e „pus în cușcă“ pentru că a greșit tratamentul. în bătălia cu ciuma din 1770 se remarcă medicii Samoilovici, Menderer și Orraeus care scrie Descriptio pestis quae anno MDCCLXX in Iassia et MDCCLXXI in Moskova grassato est, și apărută la Petersburg. În 1777, medicul Samuel Rácz semnalează, la Baia Mare, printre mineri, îmbolnăvirea cu plumb (saturnism). în acest
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
pentru sec. XX. De altfel, prin microbiologie și imunologie, putem spune, că secolele XIX și XX se întrepătrund, nelăsând loc demarcației. Microscopul perfecționat și pasiunea cercetătorilor aduce progrese importante. Progrese face și terapeutica. Paul Erlich, specialist în colorații histologice, se remarcă și ca imunoserolog. Se pun bazele chimioterapiei în laboratoarele care se perfecționează. Descoperirea spirochetei (Schaudinn - 1905) și imediat urmată de diagnosticul serologic al acesteia stabilit de August Wassermann și Jules Bordet marchează un pas important în diagnostic. Serodiagnosticul este conceput
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
chirurgicale. Astfel între 1840 și 1860 se fac cunoscuți psihiatrii cu studii în străinătate: Gănescu, Lăzescu, Constantin Pomuțiu, primul profesor de psihiatrie în Budapesta. Pe la 1850, M. Protici organizează la Mărcuța un stabiliment de ergoterapie. în domeniul psihiatriei se va remarca spre sfârșitul secolului Al. șuțu, cunoscut și prin filosofia sa medical-socială. În 1847 chirurgul Rissdirfer utilizează la Spitalul Colțea prima narcoză cu eter. în același an, la Brașov, dr. Kraft operează sub anestezie, iar la Cluj Bogdan Pattantius practică același
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
învățământul chirurgical de la școala Națională de Medicină și farmacie, Nicolae Turnescu (București), primul titular al catedrei, decan și apoi profesor la facultatea de medicină din București, este cunoscut și pentru comunicările sale științifice în străinătate. Tot în această perioadă se remarcă la Iași Ludovic Russ, organizatorul serviciului chirurgical la Spitalul Sf. Spiridon. În ultimile decenii ale secolului, chirurgul militar A. Demosten reorganizează acest compartiment; Gr. Romniceanu pune bazele chirurgiei infantile (1874); I. P. Vercescu, la Craiova utilizează o tehnică personală pentru operarea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și este considerat fondatorul școlii de chirurgie experimentală. Nicolae Kalindero ține primele cursuri de dermatologie, face studii asupra anevrismului aortei de cauză sifilitică și asupra meningitei tuberculoase la adulți (1888), studiază asociațiile microbiene și ajunge expert în problematica leprei. Se remarcă de asemeni vestitul, marele chirurg Thoma Ionescu colaborator al lui Poirier la Tratatul de Anatomie, lui aparținându-i capitolul despre tubul digestiv (1894). El este pionierul anatomiei chirurgicale moderne aducând contribuții privind tubul digestiv, duodenul, colonul pelvian, cecul etc. Thoma
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în lume. Cu toate dificultățile, chirurgia transplanturilor ocupă în prezent un loc major în practica medicală, în eforturile medicinei de a apăra și prelungi viața. Dezvoltarea disciplinelor medicale biologice între care imunologia și genetica îi asigură perspectivele. În același timp remarcăm progresul chirurgiei maxilo-faciale, a grefelor de măduvă osoasă, tratarea hemoragiilor cerebrale cauzate de hipertensiune, ateroscleroză, rupturi de anevrisme etc. Chirurgia obstetricală, ginecologică, infantilă, cunosc un progres rapid. Destule maladii nu și-au găsit leacul. Altele noi apar. Vârsta medie de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
concepte desemnând realități distincte. Interesante la lectură sunt și L’Avenir d’une illusion (1927); Malaise dans la civilisation (1930) și Moïse et le monotéisme (1939), care ilustrează extinderea studiilor lui Freud asupra civilizației, culturii. între adepții lui Freud se remarcă și Ana Freud (1895 - 1982) fiica magistrului, devenită psihanalistă britanică preocupată de analiza psihicului infantil. Numărul neurologilor crește de la an la an. între psihofiziologii experimentaliști din școala lui Wilhelm Wundt (1832 - 1920) — Leipzig — autor al Eléments de psychologie physiologique (1874
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
A. Radovici, împreună cu magistrul G. Marinescu studiază reflexul palmomentonier. State Drăgănescu sistematizează anatomoclinic encefalitele și analizează nevrozele. Alți elevi ca Th. Horneț și A. Kreindler cercetează leziunile aparatului nervos arterial intracranian, făcând posibilă depistarea accidentelor cerebro-vasculare, în studiul cărora se remarcă și D. Dima. Utilizarea drogurilor, a curentului electric, a unor stimuli în cercetarea reactivității diverselor formațiuni nervoase, a cloropromazinei și a altor derivate de fenotiazină etc. a mărit mult lista experimentărilor și a facilitat îmbogățirea produselor psihofarmaceutice. Pornind de la fiziologia
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
studii liceale în București și, în 1888, intră student la Facultatea de Medicină din Paris unde, după trei ani, ajunge prin concurs extern cu drept de a intra în serviciul medical la Spitalul Hôtel- Dieu. Vestitul profesor-clinician C. Lancereaux îl remarcă și îl ia ca intern pe tânărul extern Paulescu. Pentru pasiunea, modestia și voința sa neclintită profesorii îl admiră, colegii și bolnavii îl iubesc. ține comunicări și publică lucrări. E numit secretar la Journal de Médecine Interne până va reveni
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și electrofiziologia. Concomitent cu cercetările europene în această ramură se înscrie și creatorul de școală I. Athanasiu (1868 - 1926), studiind cu ajutorul galvanometrului cu coardă (W. Einthoven), electrocardiograma umană ajungând să întemeieze învățământul fiziologic experimental în țara noastră. Între protagoniști se remarcă elevii săi I. Nițescu și D. Călugăreanu din Cluj, Vasile Rășcanu la Iași, care a efectuat cercetări în fiziologia neuromusculară (oboseală și efort). A avut importante contribuții în construirea clinicilor din cadrul Spitalului Sf. Spiridon și la afirmarea învățământului medical ieșean
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
la catedră de Virgil Nitzulescu care continuă cercetările asupra helmintiazelor și micologiei. Transferat la București, a creat acolo prima secție clinică de parazitologie medicală. În 1904, I. Cantacuzino, ștefan Irimescu și M. Ciucă cercetează combaterea paludismului. în epidemiologia paludismului se remarcă Gh. Zotta care face cercetări în Delta Dunării, fiind numit secretar în Comisia Internațională de combatere a acestui flagel. Cercetări aprofundate de parazitologie mai fac: la Iași apoi la București V. Nitzulescu, în toxoplasmoză, C. Levaditi urmat de șt. S.
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
care se conturează semiologia medicală ca disciplină de sine stătătoare. Publică împreună cu I. Goia „Tratat elementar de semiologie și patologie medicală“, eveniment important în istoria învățământului medical românesc. Iuliu Hațieganu armonizează experiența germană cu cea franceză și cea românească. Se remarcă în patologia tubului digestiv și a aparatului respirator. Gh. Tudoranu (1892 - 1963), clinician strălucit, specializat în anatomie patologică și hematologie creează la Iași prima clinică de profil hematologic din țară. A efectuat cercetări privind imunitatea, coagularea, factorii anticoagulanți etc. I.
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
tiroidei, respectiv în endocrinologia clinică se disting N. Hortolomei, I. Juvara, L. Câmpean ca și în terapia hormonală. În 1946 se înființează Institutul de endocrinologie, devenind centru de cercetări clinice și experimentale. Se întreprind cercetări de teren în echipe. Se remarcă la jumătatea secolului șt. Milcu (1903 - 2000) în combaterea gușei endemice. în 1957 Ioana Milcu izolează primii hormoni epifizari și descrie structura endocrină a celulelor epifizare la microscopul electronic. între 1964 și 1968 apar tratatele: Endocrinologia clinică, Terapeutica bolilor endocrine
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Milcu izolează primii hormoni epifizari și descrie structura endocrină a celulelor epifizare la microscopul electronic. între 1964 și 1968 apar tratatele: Endocrinologia clinică, Terapeutica bolilor endocrine, Endocrinopatiile genetice, Endocrinologia generală și numeroase alte lucrări. Endocrinologii de la Iași și Cluj se remarcă prin studiul patologiei tiroidei, corelațiile endocrino-metabolice în obezitate și diabet a disgeneziilor gonadice. Al Șutzu (1837 - 1919) pune bazele psihiatriei românești, iar Al. Obregia (1860 - 1937) o orientează spre concepția substratului anatomo- patologic al bolilor psihice, ca și C. I.
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Istoria Medicinii și creatorul Societății române de (1929). Principiile chirurgiei moderne sunt introduse în țară de G. Assaky, care a utilizat, în spitalul Colțea, iodul ca dezinfectant, mănușile de cauciuc și masca. După generația sa, la sfârșitul sec. XIX, se remarcă Thoma Ionescu, venit de la Paris în 1895, pentru el creându-se la Facultatea de Medicină din București, o catedră specială. Chirurgia înregistrează noi progrese în secolul XX, datorită perfecționării anesteziei, hemostazei și asepsiei care au învins durerea, hemoragia și infecția
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de chirurgie a unor specialități ca ginecologia, obstetrica, ortopedia, oto-rino- laringologia, stomatologia. Alături de acestea se dezvoltă chirurgia plastică, neurochirurgia, chirurgia infantilă, chirurgia glandulară și pulmonară. Constantin Angelescu (1869 - 1948), profesor de clinică chirurgicală la Facultatea de medicină din București, se remarcă prin aplicarea asepsiei riguroase în chirurgie și a utilizării metodelor de rehidratare a organismului. Ion Tănăsescu (1875 - 1954), titular timp de 3 decenii al catedrei de chirurgie din Iași, este promotor al concepției fiziologice în chirurgie și se afirmă ca
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și însușirea tehnicilor chirurgicale, adaptate cazului de operat. Din școala creată de Nicolae Hortolomei s-au format mari chirurgi dintre care se disting Vladimir Buțureanu ce excelează în chirurgia digestivă și Alex Cosăcescu, care pune bazele chirurgiei infantile la Iași, remarcându-se prin tehnici originale în special în morbul Pott la copii. Fondatorul chirurgiei pediatrice a fost, la București Ion Bălăcescu. El introduce rahianestezia la copii și inițiază noi tehnici chirurgicale. Ortopedia la începuturile ei, a fost ilustrată de George Assaky
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
calitatea [+/- Animat] a acestuia. Autorii arată că acordul poate varia și în funcție de gradul în care este posibilă comparația între cele două componente 5. Există totuși și situații în care acordul extern se face cu N1, chiar dacă N2 este animat. De remarcat faptul că în exemplul pe care l-am descoperit în acest sens, N1 este un substantiv animat, un zoonim generic cu valoare de insultă, fapt care susține într-un fel ipoteza lansată de Doetjes și Rooryck 2003: ideea de comparație
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
ce țineau de interpretarea sensului pentru ca răspunsurile să nu fie astfel influențate). În plus, "situațiile" propuse spre a primi un echivalent au fost alese din sfera preocupărilor subiecților, pentru a se diminua în acest mod dificultatea sarcinii de lucru. De remarcat faptul că majoritatea participanților s-au conformat cerințelor și au formulat răspunsurile, în cele mai multe dintre cazuri, pe baza structurii impuse. "Exercițiul" i-a amuzat și i-a incitat, pentru că, din cele constatate, toate numele proprii care figurează pe poziția N2
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]