28,495 matches
-
martie 2016, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate. (6) Dacă raportul apreciază că recursul este admisibil și toți membrii sunt de acord, iar problema de drept care se pune în recurs nu este controversată sau face obiectul unei jurisprudențe constante a Înaltei Curți de Casație și Justiție, completul se poate pronunța asupra fondului recursului, fără citarea părților, printr-o decizie definitivă, care se comunică părților. În soluționarea recursului instanța va ține seama de punctele de vedere ale părților formulate
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277905_a_279234]
-
Raportorii nu sunt incompatibili. (6) În vederea întocmirii raportului, președintele completului va putea solicita unor specialiști recunoscuți opinia scrisă asupra problemelor de drept soluționate diferit. ... (7) Raportul va cuprinde soluțiile diferite date problemei de drept și argumentele pe care se fundamentează, jurisprudența relevantă a Curții Constituționale, a Curții Europene a Drepturilor Omului sau a Curții de Justiție a Uniunii Europene, dacă este cazul, doctrina în materie, precum și opinia specialiștilor consultați. Totodată, judecătorii raportori vor întocmi și vor motiva proiectul soluției ce se
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277905_a_279234]
-
dacă motivele invocate se încadrează în cele prevăzute la art. 488, dacă există motive de ordine publică ce pot fi invocate în condițiile art. 489 alin. (3) ori dacă este vădit nefondat. De asemenea, va ar��ta, dacă este cazul, jurisprudența Curții Constituționale, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene, precum și poziția doctrinei în problemele de drept vizând dezlegarea dată prin hotărârea atacată. ... (4) După analiza raportului
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277149_a_278478]
-
martie 2016, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate. (6) Dacă raportul apreciază că recursul este admisibil și toți membrii sunt de acord, iar problema de drept care se pune în recurs nu este controversată sau face obiectul unei jurisprudențe constante a Înaltei Curți de Casație și Justiție, completul se poate pronunța asupra fondului recursului, fără citarea părților, printr-o decizie definitivă, care se comunică părților. În soluționarea recursului instanța va ține seama de punctele de vedere ale părților formulate
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277149_a_278478]
-
Raportorii nu sunt incompatibili. (6) În vederea întocmirii raportului, președintele completului va putea solicita unor specialiști recunoscuți opinia scrisă asupra problemelor de drept soluționate diferit. ... (7) Raportul va cuprinde soluțiile diferite date problemei de drept și argumentele pe care se fundamentează, jurisprudența relevantă a Curții Constituționale, a Curții Europene a Drepturilor Omului sau a Curții de Justiție a Uniunii Europene, dacă este cazul, doctrina în materie, precum și opinia specialiștilor consultați. Totodată, judecătorii raportori vor întocmi și vor motiva proiectul soluției ce se
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277149_a_278478]
-
duce la încălcarea altor drepturi procesuale ale suspectului sau inculpatului, cum ar fi încălcarea termenelor de soluționare a cererilor referitoare la măsurile preventive, cu consecința prelungirii fie a stării de libertate, fie a restricționării unor drepturi sau libertăți. Cât privește jurisprudența Curții Constituționale invocată în motivarea excepției, arată că nu este incidentă în cauză, întrucât se referă la dreptul părții civile de a exercita căile ordinare de atac, apelul (sau recursul). 8. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr.
DECIZIE nr. 202 din 7 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 206 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271724_a_273053]
-
o parte, și partea vătămată, pe de altă parte, chiar dacă toți acești participanți la procesul penal au aceeași calitate, de părți, de vreme ce această din urmă parte nu justifică apărarea unor interese legitime specifice într-o astfel de procedură. Curtea, în jurisprudența sa, a stabilit că egalitatea în drepturi nu înseamnă uniformitate, așa încât se impune aplicarea unui tratament juridic diferit dacă situația de fapt nu este identică. Astfel, trebuie avută în vedere poziția procesuală diferită a inculpatului, respectiv a procurorului și a
DECIZIE nr. 202 din 7 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 206 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271724_a_273053]
-
finanțarea învățământului respectiv (fie că este particular, fie că este confesional), fără ca prin aceasta să fie excluse și alte forme de finanțare din fonduri publice ori alte surse. 20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluția deciziei amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. 21. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al
DECIZIE nr. 63 din 16 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271735_a_273064]
-
părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că își mențin valabilitatea cele statuate în jurisprudența în materie a Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 12 martie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 29.922/197/2013, Tribunalul Brașov - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția
DECIZIE nr. 77 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 83 alin. (1) teza a doua şi alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271741_a_273070]
-
de legea nouă. În acest caz, executarea pedepselor, a măsurilor educative și a măsurilor de siguranță, pronunțate în baza legii vechi, precum și toate consecințele penale ale hotărârilor judecătorești privitoare la aceste fapte încetează prin intrarea în vigoare a legii noi." Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție Prin Decizia penală nr. 747 din 3 martie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția penală, pronunțată în Dosarul nr. 2.411/110/2013, a fost respins, ca nefondat, recursul declarat de
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
A., în noua reglementare se regăsește în dispozițiile art. 371 din Codul penal. IV. Punctele de vedere exprimate de către curțile de apel și instanțele de judecată arondate Examinând punctele de vedere exprimate de curțile de apel și instanțele arondate, precum și jurisprudența atașată acestora ce au fost transmise instanței supreme a rezultat următoarele: Curtea de Apel Timișoara, Secția penală a comunicat că sau conturat două opinii. Într-o primă opinie îmbr��țișată de Tribunalul Arad și Judecătoria Reșița s-a susținut că
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
Nouă, judecătoriile Brașov, Făgăraș, Zărnești, Întorsura Buzăului, tribunalele Covasna, Toplița, Târnăveni, Judecătoria Odorheiu Secuiesc, Tribunalul Constanța, Judecătoria Hârșova, Judecătoria Mangalia, Judecătoria Medgidia și Judecătoria Babadag, judecătoriile Craiova, Calafat, Băilești, judecătoriile Pașcani și Hârlău, Tribunalul Iași au comunicat că nu au jurisprudență în materia infracțiunii prevăzute de art. 371 din Codul penal. V. Punctul de vedere al specialiștilor asupra problemei de drept supuse dezlegării În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) cu referire la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
și să nu constituie infracțiunea prevăzută în art. 371 din Codul penal în ipoteza în care au fost comise împotriva unei persoane, în condițiile în care au fost săvârșite în public și au tulburat ordinea și liniștea publică. d) În jurisprudența Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 747 din 3 martie 2014, soluția de condamnare întemeiată pe dispozițiile art. 321 alin. 1 din Codul penal anterior a fost menținută într-o cauză în care violențele
DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
o cerere prin care solicită judecarea cauzei în lipsă, precum și admiterea excepției de neconstituționalitate. 4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, menționând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 10 iunie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 852/202/2015, Judecătoria Călărași a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.
DECIZIE nr. 147 din 17 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271783_a_273112]
-
nu dreptul de creanță născut în temeiul antecontractului încheiat anterior intrării în vigoare a legii, astfel că, în vederea transferului dreptului de proprietate, părțile din acele antecontracte trebuie să se conformeze procedurii prevăzute de noua lege. De asemenea, menționează că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, "impunerea de reguli și obligații noi fără reglementarea unui termen adecvat care să permită subiectului de drept să răspundă noilor cerințe legislative reprezintă o încălcare a exigențelor constituționale sub aspectul principiului securității juridice și al principiului încrederii legitime
DECIZIE nr. 147 din 17 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271783_a_273112]
-
realizată acțiunea de dare de bani cu dobândă pentru a putea fi considerată infracțiune. Se susține că principiul legalității presupune existența, în legislația națională, a unor norme de drept penal suficient de clare, precise și previzibile, astfel cum reiese din jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, standarde de calitate a legii pe care dispozițiile art. 351 din Codul penal nu le îndeplinesc. Referitor la prevederile art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală se susține că Decizia Curții
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
Române, că "îndeletnicire" înseamnă "ocupație" și că nu este de competența Curții Constituționale să redefinească infracțiunea de camătă așa încât să prevadă numărul de acte materiale care trebuie săvârșite pentru a fi în prezența acestei infracțiuni. Se mai susține că, potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, prin noțiunea de "lege" se înțelege și jurisprudența instanțelor care explică această lege și că există jurisprudență în aplicarea art. 351 din Codul penal. Este dată, ca exemplu, Decizia Curții de Apel București
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
infracțiunea de camătă așa încât să prevadă numărul de acte materiale care trebuie săvârșite pentru a fi în prezența acestei infracțiuni. Se mai susține că, potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, prin noțiunea de "lege" se înțelege și jurisprudența instanțelor care explică această lege și că există jurisprudență în aplicarea art. 351 din Codul penal. Este dată, ca exemplu, Decizia Curții de Apel București nr. 282/2013. În ceea ce privește susținerea autorilor excepției conform căreia infracțiunea de camătă ar trebui reglementată
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
materiale care trebuie săvârșite pentru a fi în prezența acestei infracțiuni. Se mai susține că, potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, prin noțiunea de "lege" se înțelege și jurisprudența instanțelor care explică această lege și că există jurisprudență în aplicarea art. 351 din Codul penal. Este dată, ca exemplu, Decizia Curții de Apel București nr. 282/2013. În ceea ce privește susținerea autorilor excepției conform căreia infracțiunea de camătă ar trebui reglementată în raport cu nivelul dobânzii, se arată că nimic nu împiedică
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
astfel de activitate constituie o îndeletnicire în sensul textului criticat. Se susține că, pentru aceste motive, dispozițiile art. 351 din Codul penal contravin principiului legalității, care obligă la adoptarea unor norme penale accesibile, clare și previzibile. Se face trimitere la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv la hotărârile din 5 ianuarie 2010 și 8 iulie 2008, pronunțate în cauzele Beyeler împotriva Italiei, paragraful 109, și Fener Rum Patrikligi împotriva Turciei, paragraful 70. Referitor la dispozițiile art. 16 alin. (1) din
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
înfăptuite pentru realizarea conținutului constitutiv al infracțiunii de camătă nu conferă normei un caracter echivoc, imprecis sau imprevizibil, ci, dimpotrivă, subliniază că repetarea unui act de dare de bani cu dobândă determină caracterul penal al faptei. Se face trimitere la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv, la hotărârile din 23 septembrie 1998 și 29 martie 2000, pronunțate în cauzele Rotaru împotriva României și Petra împotriva României. În ceea ce privește pretinsa neconstituționalitate a prevederilor art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
se regăsește în actuala reglementare în dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, astfel că nu poate fi reținută nici această critică de neconstituționalitate. 23. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât considerentele, cât și soluția Deciziei nr. 631 din 11 noiembrie 2014 își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. 24. Distinct de cele reținute prin decizia anterior referite, Curtea constată că prevederile art. 16 alin. (1) lit. b
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
alin. (4) din Constituție. 8. Normele fundamentale ale art. 115 alin. (4) permit Guvernului să adopte ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora. În jurisprudența în materie a Curții Constituționale s-a reținut că pentru îndeplinirea acestei cerințe este necesară existența unei stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voința Guvernului, care pune în pericol un interes public. Legiuitorul delegat poate reglementa prin intermediul unei ordonanțe
DECIZIE nr. 361 din 26 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2016 pentru completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272337_a_273666]
-
amânată, impun o intervenție normativă rapidă ( Decizia nr. 255 din 11 mai 2005 ). 9. Avocatul Poporului apreciază că motivarea situației extraordinare și a urgenței din preambulul ordonanței de urgență nu corespunde exigențelor art. 115 alin. (4) din Constituție și nici jurisprudenței constituționale în materie. Potrivit preambulului, dar și notei de fundamentare ce însoțesc ordonanța de urgență atacată, urmează ca în data de 5 iunie 2016 - data alegerilor locale - să aibă loc și referendumuri locale în două localități din țară (în baza
DECIZIE nr. 361 din 26 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2016 pentru completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272337_a_273666]
-
și în principiul consultării cetățenilor pentru soluționarea unor probleme locale de interes deosebit, care trebuie eliminate, toate acestea vizând interesul public și constituind o situație extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată. 25. Curtea Constituțională a elaborat o vastă jurisprudență în materia adoptării ordonanțelor de urgență, respectiv în privința condițiilor pe care acestea trebuie să le îndeplinească pentru a fi în acord cu exigențele înscrise în art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală. Din această perspectivă, relevante sunt Decizia nr. 255
DECIZIE nr. 361 din 26 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2016 pentru completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272337_a_273666]