31,086 matches
-
se întind pe o suprafață de 25.000 km², spre sud, de la valea fluviului Sf. Laurențiu și Lacul Champlain până la valea râului Mohawk . Masivul aparține de grupa munților Munții Laurentini care se întind până în Canada. La est de se află lacurile |Champlain și George, la marginea de est a masivului se găsește valea „Mohawk Valley” iar limita spre vest este trasată de cursul râului „Black River”. Primul european care a văzut Munții Adirondack a fost Samuel de Champlain, în anul 1609
Munții Adirondack () [Corola-website/Science/313508_a_314837]
-
două milioane de hectare) cel mai mare parc național din SUA, fără a considera Alaska Munții sunt împăduriți, ei fiind alcătuiți din punct de vedere geologic din gneisuri, roci vulcanice de granit. Vârfurile mai importante sunt: În regiunea masivului se află lacul Placid cu muntele „White Face Mountain” care este cunoscut prin pârtiile lungi de schi care au fost alese pentru Jocurile Olimpice de Iarnă.
Munții Adirondack () [Corola-website/Science/313508_a_314837]
-
spate, dar și anumite derivate ale acestora, de exemplu bras lung, spate dublu etc. Răspândirea înotului în lume este influențată de preocupările oamenilor, condițiile geografice și de condițiile climaterice. ători foarte buni erau în triburile africane care trăiau pe malurile lacurilor, iar polinezienii sunt cei de la care provine tehnica înotului craul și arta surfing-ului. La unele popoare, cum ar fi indienii americani precolumbieni, înotul era cunoscut și practicat în mod curent, acesta fiind prezent chiar și în cadrul unor ceremoniale religioase
Înot () [Corola-website/Science/313510_a_314839]
-
o variantă a procedeului bras, până când a fost acceptat ca și procedeu separat în anul 1952. Înotul recreativ sau de agrement se practică în diferite zone de agrement amenajate sau naturale în care prezența unui bazin de înot, ape curgătoare, lac sau mare, oferă această posibilitate de practicare. Scopul practicării înotului de agrement este cel recreativ, pentru satisfacțiile ce le oferă oamenilor contactul cu apa, cât și satisfacția deplasării în acest mediu mai puțin obișnuit. Practicarea înotului de agrement se asociază
Înot () [Corola-website/Science/313510_a_314839]
-
este primul lac de acumulare subteran și cel mai vechi lac artificial din România fiind realizat în 1884 pentru alimentarea cu apă a Aninei. Este situat la 640 de metri altitudine și are o suprafață de 9,80 de hectare. În aproprierea lacului
Lacul Buhui () [Corola-website/Science/313567_a_314896]
-
este primul lac de acumulare subteran și cel mai vechi lac artificial din România fiind realizat în 1884 pentru alimentarea cu apă a Aninei. Este situat la 640 de metri altitudine și are o suprafață de 9,80 de hectare. În aproprierea lacului se află Peșteră Buhui cu o lungime de
Lacul Buhui () [Corola-website/Science/313567_a_314896]
-
lac de acumulare subteran și cel mai vechi lac artificial din România fiind realizat în 1884 pentru alimentarea cu apă a Aninei. Este situat la 640 de metri altitudine și are o suprafață de 9,80 de hectare. În aproprierea lacului se află Peșteră Buhui cu o lungime de aproximativ 2.000 de metri. Înconjurat de o pădure de brad în amestec cu fag, lacul a fost amenajat prin bararea cursului pârâului Buhui, afluent al Carasului, la ieșirea din Peșteră Buhui
Lacul Buhui () [Corola-website/Science/313567_a_314896]
-
la 640 de metri altitudine și are o suprafață de 9,80 de hectare. În aproprierea lacului se află Peșteră Buhui cu o lungime de aproximativ 2.000 de metri. Înconjurat de o pădure de brad în amestec cu fag, lacul a fost amenajat prin bararea cursului pârâului Buhui, afluent al Carasului, la ieșirea din Peșteră Buhui. Tot aici se află și unul dintre cele mai lungi cursuri subterane de apă (3217 m) cunoscute din România, Pârâul Buhui. În amonte de
Lacul Buhui () [Corola-website/Science/313567_a_314896]
-
1956: încep să se înființeze în cadrul unor filiale A. V. S. A. P. mai multe cercuri de scufundători în mare parte dotați cu echipamente de construcție proprie. În perioada care a urmat se dezvoltă în special vânătoarea subacvatică cu arbalete în lacuri de munte, Delta Dunării și pe litoral. 1960: sunt importate unele aparate autonome de respirat sub apă din Franța și U.R.S.S. (Mistral, AVM 3, AVM 8, Ukraina). În felul acesta, scufundarea autonomă câștigă din ce în ce mai mulți practicanți. Sunt publicate de
Scufundare () [Corola-website/Science/313579_a_314908]
-
și ridicarea nivelului general de cunoștințe. 1962: sunt realizate primele filme subacvatice românești "Scoicile nu au vorbit niciodată" de către regizorul Sergiu Nicolaescu, care cu acest prilej devine și primul operator subacvatic din România și documentarul lui Ion Bostan "Păstrăvii din lacurile alpine". 1964: apare în România cartea "Sportul subacvatic" scrisă de Mihai Lefterescu. Lucrarea este prima de acest gen care s-a tipărit la noi și în care sunt abordate multiple aspecte atât ale scufundării libere (în apnee) cât și ale
Scufundare () [Corola-website/Science/313579_a_314908]
-
sau în apnee, este efectuată prin ținerea respirației fără un aparat autonom de respirat sub apă și reprezintă cea mai veche modalitate de scufundare. Scufundarea la altitudine este scufundarea efectuată cu aparat autonom de respirat sub apă în medii acvatice (lacuri naturale și lacuri artificiale) situate la diferite altitudini deasupra nivelului mării. Scufundarea sub gheață este practicată în general în lacuri. Scufundarea în peșteri este scufundarea efectuată pentru explorarea și cercetarea peșterilor și sifoanelor submerse. Scufundarea la epave reprezintă cercetarea de
Scufundare () [Corola-website/Science/313579_a_314908]
-
este efectuată prin ținerea respirației fără un aparat autonom de respirat sub apă și reprezintă cea mai veche modalitate de scufundare. Scufundarea la altitudine este scufundarea efectuată cu aparat autonom de respirat sub apă în medii acvatice (lacuri naturale și lacuri artificiale) situate la diferite altitudini deasupra nivelului mării. Scufundarea sub gheață este practicată în general în lacuri. Scufundarea în peșteri este scufundarea efectuată pentru explorarea și cercetarea peșterilor și sifoanelor submerse. Scufundarea la epave reprezintă cercetarea de epave aflate sub
Scufundare () [Corola-website/Science/313579_a_314908]
-
veche modalitate de scufundare. Scufundarea la altitudine este scufundarea efectuată cu aparat autonom de respirat sub apă în medii acvatice (lacuri naturale și lacuri artificiale) situate la diferite altitudini deasupra nivelului mării. Scufundarea sub gheață este practicată în general în lacuri. Scufundarea în peșteri este scufundarea efectuată pentru explorarea și cercetarea peșterilor și sifoanelor submerse. Scufundarea la epave reprezintă cercetarea de epave aflate sub apă. Scufundarea de noapte este scufundarea efectuată pe timpul nopții. Arheologia subacvatică are ca obiect găsirea, recuperarea și
Scufundare () [Corola-website/Science/313579_a_314908]
-
germane din concesiunea Tientsin - China. Aceste facilități din China erau administrate de Italia Fascistă. „Flota britanică răsăriteană” era cea care trebuia să facă „Flotilei italiene a Mării Roșii”. Până la declanșarea celui de-al doilea război mondial, Oceanul Indian fusese considerat un „lac britanic”. Oceanul Indian era mărginit de posesiuni importante britanice sau ale Commonwealthului. O bună parte a proviziilor necesare Regatului Unit atât pe timp de pace, cât și pe timp de război, traversau Oceanul Indian pentru a ajunge în metropolă. Printre aceste resurse
Campania din Africa de Est (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/313562_a_314891]
-
alveolo-capilar, nivelului de oxigen și dioxid de carbon dizolvat în sânge. La acestea se adaugă efectele mediului ambiant (presiunea exterioară și temperatura apei). Scufundarea liberă în cadrul competițiilor cuprinde mai multe discipline care se desfășoară în bazin sau în apă deschisă (lac sau mare) și este organizată și asistată de către AIDA Internațional și CMAS. În toate aceste discipline, scufundatorul are la dispoziție un cablu-ghid pentru coborâre și urcare la suprafață. Recorduri omologate de AIDA Internațional până la data de 29.11.2013 Masculin
Scufundare liberă () [Corola-website/Science/313625_a_314954]
-
cu multe cascade. Râul Vâlsan are ape mari primăvara și la începutul verii, când se topesc zăpezile, și ape mici, toamna și iarna. În cursul superior este amenajat bazinul de acumulare Vâlsan, care captează apa și o conduce subteran la Lacul Vidraru a hidrocentralei de pe râul Argeș. În zona superioară râului Vâlsan s-au format două lacuri nivale, unul situat în circul glaciar de sub culmea Scărișoara, " La căldarea cu izvoare", iar altul în microdepresiunea glaciară de la obârșia râului Vâlsan. În zona
Râul Vâlsan, Argeș () [Corola-website/Science/313629_a_314958]
-
zăpezile, și ape mici, toamna și iarna. În cursul superior este amenajat bazinul de acumulare Vâlsan, care captează apa și o conduce subteran la Lacul Vidraru a hidrocentralei de pe râul Argeș. În zona superioară râului Vâlsan s-au format două lacuri nivale, unul situat în circul glaciar de sub culmea Scărișoara, " La căldarea cu izvoare", iar altul în microdepresiunea glaciară de la obârșia râului Vâlsan. În zona montană, râul Vâlsan este alimentat în principal prin topirea zăpezilor. Cei mai importanți afluenți ai râului
Râul Vâlsan, Argeș () [Corola-website/Science/313629_a_314958]
-
Scufundarea la altitudine este scufundarea efectuată cu aparat autonom de respirat sub apă în medii acvatice (lacuri naturale și lacuri artificiale) situate la diferite altitudini deasupra nivelului mării. În general, se consideră că scufundarea este efectuată la altitudine atunci când mediul acvatic se află la o altitudine mai mare de 300 m. Determinarea corectă a altitudinii se face
Scufundare la altitudine () [Corola-website/Science/313632_a_314961]
-
Scufundarea la altitudine este scufundarea efectuată cu aparat autonom de respirat sub apă în medii acvatice (lacuri naturale și lacuri artificiale) situate la diferite altitudini deasupra nivelului mării. În general, se consideră că scufundarea este efectuată la altitudine atunci când mediul acvatic se află la o altitudine mai mare de 300 m. Determinarea corectă a altitudinii se face cu ajutorul unui altimetru
Scufundare la altitudine () [Corola-website/Science/313632_a_314961]
-
artificiale) situate la diferite altitudini deasupra nivelului mării. În general, se consideră că scufundarea este efectuată la altitudine atunci când mediul acvatic se află la o altitudine mai mare de 300 m. Determinarea corectă a altitudinii se face cu ajutorul unui altimetru. Lacurile naturale cele mai propice efectuării de scufundări la altitudine sunt lacurile de munte, în special lacurile glaciare. Lacurile glaciare sunt formate în circurile sau văile glaciare sub acțiunea ghețarilor. Majoritatea lacurilor glaciare din România sunt situate la altitudini cuprinse între
Scufundare la altitudine () [Corola-website/Science/313632_a_314961]
-
consideră că scufundarea este efectuată la altitudine atunci când mediul acvatic se află la o altitudine mai mare de 300 m. Determinarea corectă a altitudinii se face cu ajutorul unui altimetru. Lacurile naturale cele mai propice efectuării de scufundări la altitudine sunt lacurile de munte, în special lacurile glaciare. Lacurile glaciare sunt formate în circurile sau văile glaciare sub acțiunea ghețarilor. Majoritatea lacurilor glaciare din România sunt situate la altitudini cuprinse între 1900 m și 2000 m. Extremitatea altitudinală este dată de lacul
Scufundare la altitudine () [Corola-website/Science/313632_a_314961]
-
la altitudine atunci când mediul acvatic se află la o altitudine mai mare de 300 m. Determinarea corectă a altitudinii se face cu ajutorul unui altimetru. Lacurile naturale cele mai propice efectuării de scufundări la altitudine sunt lacurile de munte, în special lacurile glaciare. Lacurile glaciare sunt formate în circurile sau văile glaciare sub acțiunea ghețarilor. Majoritatea lacurilor glaciare din România sunt situate la altitudini cuprinse între 1900 m și 2000 m. Extremitatea altitudinală este dată de lacul Capra din Munții Făgăraș, situat
Scufundare la altitudine () [Corola-website/Science/313632_a_314961]
-
atunci când mediul acvatic se află la o altitudine mai mare de 300 m. Determinarea corectă a altitudinii se face cu ajutorul unui altimetru. Lacurile naturale cele mai propice efectuării de scufundări la altitudine sunt lacurile de munte, în special lacurile glaciare. Lacurile glaciare sunt formate în circurile sau văile glaciare sub acțiunea ghețarilor. Majoritatea lacurilor glaciare din România sunt situate la altitudini cuprinse între 1900 m și 2000 m. Extremitatea altitudinală este dată de lacul Capra din Munții Făgăraș, situat la 2230
Scufundare la altitudine () [Corola-website/Science/313632_a_314961]
-
Determinarea corectă a altitudinii se face cu ajutorul unui altimetru. Lacurile naturale cele mai propice efectuării de scufundări la altitudine sunt lacurile de munte, în special lacurile glaciare. Lacurile glaciare sunt formate în circurile sau văile glaciare sub acțiunea ghețarilor. Majoritatea lacurilor glaciare din România sunt situate la altitudini cuprinse între 1900 m și 2000 m. Extremitatea altitudinală este dată de lacul Capra din Munții Făgăraș, situat la 2230 m deasupra nivelului mării și având adâncimea de 8 m. Cel mai adânc
Scufundare la altitudine () [Corola-website/Science/313632_a_314961]
-
lacurile de munte, în special lacurile glaciare. Lacurile glaciare sunt formate în circurile sau văile glaciare sub acțiunea ghețarilor. Majoritatea lacurilor glaciare din România sunt situate la altitudini cuprinse între 1900 m și 2000 m. Extremitatea altitudinală este dată de lacul Capra din Munții Făgăraș, situat la 2230 m deasupra nivelului mării și având adâncimea de 8 m. Cel mai adânc lac glaciar este lacul Zănoaga din munții Retezat cu adâncimea de 29 m, la altitudinea de 2010 m. Lacurile artificiale
Scufundare la altitudine () [Corola-website/Science/313632_a_314961]