KorAP: Find »[drukola/base=jurisprudență & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...1121 1122 1123 ...1140 >

28,495 matches

Corola-website/Law/272337_a_273666

cu preexistența a două acte administrative emise de autorități publice locale, cărora Guvernul urmărește să le confere legitimitate și eficiență, creând un cadru legal special, destinat în mod particular punerii lor în aplicare. 30. Or, Curtea a stabilit constant în jurisprudența sa că "invocarea elementului de oportunitate, prin definiție de natură subiectivă, căruia i se conferă o eficiență contributivă determinantă a urgenței, ceea ce, implicit, îl convertește în situație extraordinară, impune concluzia că aceasta nu are, în mod necesar și univoc, caracter

DECIZIE nr. 361 din 26 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2016 pentru completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272337_a_273666]
în situația legiferării pe calea ordonanței de urgență a Guvernului, în afara condițiilor art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală. 32. Cu privire la urgența reglementării, cea de-a doua condiție prevăzută de art. 115 alin. (4) din Constituție, Curtea a constatat în jurisprudența sa că "urgența reglementării nu echivalează cu existența situației extraordinare, reglementarea operativă putându-se realiza și pe calea procedurii obișnuite de legiferare" (a se vedea Decizia nr. 421 din 9 mai 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I

DECIZIE nr. 361 din 26 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2016 pentru completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272337_a_273666]
alegerile locale din 5 iunie 2016, astfel cum se hotărâse prin cele două acte administrative ale consiliilor locale. Curtea constată că nici în acest caz nu se poate afirma urgența în sensul art. 115 alin. (4) din Constituție și al jurisprudenței Curții Constituționale. 34. Pe de altă parte, Curtea observă că pretinsa imprecizie sau lacună a Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, cu referire la imposibilitatea organizării concomitente a unui referendum local cu alegerile locale, putea fi complinită

DECIZIE nr. 361 din 26 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2016 pentru completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272337_a_273666]
Corola-website/Law/272313_a_273642

ilegală de fonduri, în cazul în care legea nouă este mai favorabilă sau fapta a fost săvârșită sub imperiul ei. II. Examenul jurisprudențial 2. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a învederat că, în urma verificării jurisprudenței la nivel național, s-a constatat că soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești evidențiază câte două orientări cu privire la fiecare dintre cele două ipoteze și, prin urmare, un caracter neunitar al practicii judiciare III. Soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești 3. În cazul

DECIZIE nr. 4 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272313_a_273642]
din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare, în ipoteza unui prejudiciu produs în aceeași cauză atât bugetului general al Uniunii Europene sau bugetelor administrate de aceasta ori în numele ei, cât și bugetului de stat, întrucât jurisprudența atașată actului de sesizare relevă soluționarea în mod diferit, prin hotărâri judecătorești definitive, a problemelor de drept care fac obiectul judecății. 14. Totodată, judecătorul-raportor a concluzionat că, din interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea

DECIZIE nr. 4 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272313_a_273642]
mod unitar, reține următoarele: 15. Înalta Curte a fost legal sesizată, fiind îndeplinite cerințele impuse de dispozițiile art. 471 și art. 472 din Codul de procedură penală referitoare la titularul sesizării și la depunerea hotărârilor definitive care atestă existența unei jurisprudențe neunitare relativ la problema de drept ce se cere a fi interpretată. 16. Astfel cum se arată în sesizarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, practica neunitară ce formează obiectul recursului în interesul legii a fost

DECIZIE nr. 4 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272313_a_273642]
Corola-website/Law/272362_a_273691

de Administrație al Societății Române de Televiziune, în temeiul Legii nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și a Societății Române de Televiziune. Majoritatea necesară pentru adoptarea hotărârii conform art. 76 alin. (2) din Constituție și jurisprudenței Curții Constituționale trebuia să fie de jumătate plus unu din numărul parlamentarilor prezenți (majoritate simplă). Prin încălcarea dispozițiilor constituționale, Parlamentul României a adoptat Hotărârea nr. 5/2016 cu majoritatea absolută a voturilor (jumătate plus unu din numărul senatorilor și deputaților

DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272362_a_273691]
6 mai 2015 . Autorii sesizării concluzionează, deci, că dispozițiile art. 19 alin. (1) din Legea nr. 41/1994 sunt neconstituționale, arătând că activitatea parlamentară trebuie să se orienteze după aceleași reguli, în sensul de a se raporta la Constituție și jurisprudența Curții Constituționale, ceea ce echivalează cu îndepărtarea de la o reglementare legală care pune aceleași probleme de constituționalitate precum cea analizată în cauza de față. Astfel, norma cuprinsă în art. 19 alin. (7) teza întâi ca normă de trimitere la dispoziția din

DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272362_a_273691]
unei hotărâri parlamentare. Conform dispozițiilor imperative ale art. 146 din Constituție, Curtea Constituțională se pronunță asupra constituționalității legilor, înainte de promulgarea acestora sau hotărăște asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile, ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial. Mai mult, conform jurisprudenței Curții Constituționale, o normă a cărei neconstituționalitate nu a fost constatată de către instanța de contencios constituțional se bucură de prezumția de constituționalitate, o prezumție relativă, pe care numai exercitarea controlului de constituționalitate o înlătură. Astfel, legea la care fac referire

DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272362_a_273691]
de titulari ai sesizării. 22. În continuare, Curtea va analiza îndeplinirea în prezenta cauză a altor condiții de admisibilitate a sesizării, care nu sunt stipulate explicit de lege, dar care reprezintă rezultatul interpretării textelor de lege, dat de Curte în jurisprudența sa anterioară. Curtea a constatat că pot fi supuse controlului de constituționalitate numai hotărârile Parlamentului, adoptate după conferirea noii competențe, hotărâri care afectează valori, reguli și principii constituționale sau, după caz, organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional

DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272362_a_273691]
că obiectul Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 , respectiv desemnarea membrilor Consiliului de administrație al Societății Române de Televiziune, se situează în materia organizării și funcționării unei instituții de rang constituțional. De asemenea, pentru a ne raporta la noțiunile menționate în jurisprudența Curții, respectiv valori, principii sau reguli constituționale, în speță, critica de neconstituționalitate a hotărârii vizează nemijlocit norma consacrată de art. 76 alin. (2) din Constituție, care stabilește cvorumul decizional de adoptare a hotărârilor Parlamentului. 27. Având în vedere cele precizate

DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272362_a_273691]
Societății Române de Televiziune, în data de 29 martie 2016, și de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcția de director general al Societății Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016, Curtea reține că, în jurisprudența Curții Constituționale (a se vedea Decizia nr. 261 din 8 aprilie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 17 aprilie 2015), a fost recunoscută deosebirea esențială dintre atribuțiile Curții Constituționale de verificare a constituționalității și

DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272362_a_273691]
condițiile în care procedura de adoptare a actelor Parlamentului este prevăzută în Constituție, iar temeiurile de drept în virtutea cărora sunt adoptate respectivele acte constituie criterii de evaluare a constituționalității lor. 37. Pornind de la aceste premise, Curtea reține cele statuate în jurisprudența sa, respectiv în Decizia nr. 261 din 8 aprilie 2015 , la paragrafele 27-29. În ceea ce privește adoptarea hotărârilor fiec��rei Camere sau ale Camerelor reunite ale Parlamentului, Legea fundamentală stabilește, în cuprinsul art. 76 alin. (1) și (2), cvorumul decizional necesar adoptării

DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272362_a_273691]
ședințe separate, cu excepția celor referitoare la regulamentele proprii de organizare și funcționare, urmează regula stabilită de dispozițiile art. 76 alin. (2) din Constituție, respectiv se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți în fiecare Cameră. 38. În aplicarea dispozițiilor constituționale este jurisprudența constantă a Curții Constituționale care, prin Decizia nr. 989 din 1 octombrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 716 din 22 octombrie 2008, a constatat că art. 155 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, potrivit căruia

DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272362_a_273691]
legiferare; din contră, aceste erori trebuie corectate pentru ca actele normative să contribuie la realizarea unei securități sporite a raporturilor juridice [...]; mutatis mutandis, activitatea parlamentară trebuie să se orienteze după aceleași reguli, în sensul de a se raporta la Constituție și jurisprudența Curții Constituționale, ceea ce echivalează cu îndepărtarea de la o reglementare legală care pune aceleași probleme de constituționalitate precum cea analizată în cauza de față". Mai mult, prin aceeași decizie, Curtea a statuat că "Senatul nu are opțiunea de a alege între

DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272362_a_273691]
nu are opțiunea de a alege între aplicarea unei legi (organice, în cazul de față) sau a Constituției, din moment ce art. 1 alin. (5) consacră, în mod expres, supremația Constituției și respectarea acesteia, iar art. 76 alin. (2) din Constituție și jurisprudența Curții Constituționale sunt neechivoce cu privire la majoritatea de vot necesară a fi întrunită pentru adoptarea hotărârilor parlamentare, altele decât cele care privesc ipotezele de excepție reglementate prin Constituție" (paragraful 31). "Pe de altă parte, este evident că sediul materiei pentru stabilirea

DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272362_a_273691]
adoptare, rezultă că aceasta urmează regula stabilită de dispozițiile art. 76 alin. (2) din Constituție, respectiv a fost adoptată cu votul majorității membrilor prezenți la ședința comună a celor două Camere. 42. În concluzie, Curtea constată că, în acord cu jurisprudența instanței constituționale, Hotărârea Parlamentului nr. 5/2016 a fost adoptată cu respectarea prevederilor consacrate de art. 76 alin. (2) din Legea fundamentală, astfel încât criticile de neconstituționalitate formulate urmează a fi respinse ca neîntemeiate. 43. Pentru considerentele expuse, în temeiul art.

DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272362_a_273691]
Corola-website/Law/274448_a_275777

a excepției de neconstituționalitate a sintagmei "la care se atașează dovada de primire/procesul-verbal și înștiințarea prevăzute la art. 163" din cuprinsul art. 154 alin. (4) din Codul de procedură civilă, Curtea reține că în mod constant a statuat în jurisprudența sa că, în conformitate cu dispozițiile art. 146 lit. d) din Constituție și ale art. 29 și următoarele din Legea nr. 47/1992 , o excepție de neconstituționalitate nu poate fi ridicată direct în fața instanței constituționale, ci numai în fața unei instanțe judecătorești (a

DECIZIE nr. 365 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 666 din Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară modificării prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi a unor acte normative conexe. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274448_a_275777]
numai în fața unei instanțe judecătorești (a se vedea în acest sens, Decizia nr. 285 din 1 iulie 1997 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 183 din 5 august 1997), astfel încât aceasta nu poate fi analizată. 40. Potrivit jurisprudenței Curții, reprezentată, de exemplu, prin Decizia nr. 22 din 21 ianuarie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 9 martie 2015, paragraful 18, în temeiul Deciziei de admitere nr. 895 din 17 decembrie 2015 , prezenta

DECIZIE nr. 365 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 666 din Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară modificării prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi a unor acte normative conexe. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274448_a_275777]
Corola-website/Law/274483_a_275812

principiului egalității cetățenilor în fața legii și a dreptului la un proces echitabil, dispozițiile de lege criticate aplicându-se în mod egal tuturor destinatarilor normei juridice, în funcție de instituția juridică aleasă de părțile sau subiecții procesuali din conflictul de drept penal. În jurisprudența sa, de exemplu, în Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994 , Curtea Constituțională a statuat că principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci

DECIZIE nr. 447 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 alin. (2) din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator şi ale art. 16 alin. (1) lit. g) teza finală din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274483_a_275812]
Corola-website/Law/274521_a_275850

2015. 2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, concretizată prin Decizia nr. 425 din 8 iulie 2014 și Decizia nr. 533 din 9 octombrie 2014 . CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 4. Prin Încheierea din 3 noiembrie 2015, pronunțată

DECIZIE nr. 460 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, şi, în special, cele ale art. 16 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274521_a_275850]
Așa fiind, dispozițiile constituționale ale art. 21 alin. (4) din Constituție nu au legătură cu prevederile art. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 (a se vedea Decizia nr. 425 din 8 iulie 2014 , precitată). 18. În jurisprudența sa, Curtea, în repetate rânduri, a stabilit că prestațiile judecătorești nu trebuie și nu pot fi în toate cazurile gratuite. Astfel, prin Decizia nr. 87 din 20 ianuarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din

DECIZIE nr. 460 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, şi, în special, cele ale art. 16 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274521_a_275850]
sa întreținere sau a familiei sale, poate beneficia de asistență judiciară, în condițiile legii speciale privind ajutorul public judiciar (a se vedea Decizia nr. 425 din 8 iulie 2014 , precitată). 20. În ceea ce privește prevederile constituționale privind dreptul de petiționare, Curtea, potrivit jurisprudenței sale (a se vedea Decizia nr. 389 din 24 martie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 471 din 5 iulie 2011), a statuat că, potrivit art. 51 alin. (1) din Constituție, dreptul de petiționare este diferit

DECIZIE nr. 460 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, şi, în special, cele ale art. 16 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274521_a_275850]
sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituție, cetățenii sunt obligați să contribuie prin impozite și taxe, stabilite în condițiile legii. 22. Întrucât criticile de neconstituționalitate din prezenta cauză privesc aspecte similare cu cele examinate în jurisprudența Curții Constituționale și având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. 23. Pentru argumentele expuse, în temeiul art. 146 lit.

DECIZIE nr. 460 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, şi, în special, cele ale art. 16 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274521_a_275850]
și taxe, stabilite în condițiile legii. 22. Întrucât criticile de neconstituționalitate din prezenta cauză privesc aspecte similare cu cele examinate în jurisprudența Curții Constituționale și având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. 23. Pentru argumentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.

DECIZIE nr. 460 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, şi, în special, cele ale art. 16 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274521_a_275850]