33,912 matches
-
și a fost pus sub supravegerea poliției. În cursul ocupației hortyste a fost de trei ori concentrat în detașamente de muncă forțată pentru români. În aceste condiții, la încurajările sculptorului Bèny Ferenczy, fiul pictorului Károly Ferenczy, va da admitere la Academia de belle-arte din Budapesta (1942-1944). Și de aici, în timpul verii este dus din nou la muncă forțată. La 8 august 1944 se căsătorește cu pianista Elisabeta Kádár, fiica pictorului băimărean Géza Kádár în casa căruia tânărul Vida și-a petrecut
Gheza Vida () [Corola-website/Science/300727_a_302056]
-
pentru studii, în special la deplasările în Italia. Acuarela a fost folosită de Jean Honoré Fragonard, Hubert Robert sau Louis Durameau. În timpul lui Ludovic al XVI-lea, acuarela, încă confundată cu guașa ca tehnici în tempera, a fost acceptată în Academia Franceză. Dezvoltarea acuarelei a dus la înființarea în Anglia a societății "Royal Watercolour Society", fondată de William Frederick Wells (1762 - 1836) în 1804 la Londra și a "New Water Colour Society" în 1832, iar în Scoția în 1878 s-a
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
Măgura se află o tabără școlară, tabăra Poiana Pinului, care se află langă mănăstirea Ciolanu și schitul Cetățuia. La Măgura s-a organizat, în perioada 1970-1986 "tabăra de sculptură de la Măgura", un eveniment anual ce reunea studenți și absolvenți ai Academiei de Arte din București, precum și elevi la liceele de arte; sculpturile realizate în acea perioadă pot fi văzute pe pajiștile din preajma mănăstirii Ciolanu. În comuna Măgura se află biserica „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” din satul Ciuta, monument de
Comuna Măgura, Buzău () [Corola-website/Science/300828_a_302157]
-
sunt mai frecvente în cadrul familiei. După ce își fac coming out-ul în familie sau după ce părinții descoperă că fiul/fiica lor este homosexual/lesbiană/bisexual/ă, adolescenții sau tinerii sunt respinși, amenințați, devenind centrul disfuncționalității familiei. Un studiu realizat de Academia Americană de Pediatrie în 2008 relevă faptul că respingerea întâmpinată de adolescenții homosexuali din partea familiilor lor este legată de ulterioarele tentative de suicid, episoade de depresie, dar și de abuzul de droguri, respectiv comportamentul sexual deviant. În multe cazuri, familiile
Homofobie () [Corola-website/Science/300839_a_302168]
-
lui Watteau se găsește chiar în Palatul Luxemburg, unde are ocazia să studieze ciclul de tablouri ale lui Rubens consacrate Mariei de Medici. Anul 1709 este plin de evenimente importante în viața pictorului. Artistul intră în competiție pentru câștigarea premiului Academiei Regale de Pictură și Sculptură - "Prix de Rome", dar nu obține decât premiul al doilea. Primele sale opere datând din acest an aveau să fie tablouri cu teme militare: "Tabăra mobilă", "Escorta", "Recrutul" și "Halta". În 1712 se înscrie din
Antoine Watteau () [Corola-website/Science/300896_a_302225]
-
Prix de Rome", dar nu obține decât premiul al doilea. Primele sale opere datând din acest an aveau să fie tablouri cu teme militare: "Tabăra mobilă", "Escorta", "Recrutul" și "Halta". În 1712 se înscrie din nou la concursul organizat de Academie, reușind să câștige premiul finanțat de rege, constând într-o călătorie la Roma. Mai mult decât atât, Watteau este primit în rândurile Academiei ca membru titular. Tema operei pe care artistul - în calitate de nou membru al Academiei - trebuie să o încredințeze
Antoine Watteau () [Corola-website/Science/300896_a_302225]
-
militare: "Tabăra mobilă", "Escorta", "Recrutul" și "Halta". În 1712 se înscrie din nou la concursul organizat de Academie, reușind să câștige premiul finanțat de rege, constând într-o călătorie la Roma. Mai mult decât atât, Watteau este primit în rândurile Academiei ca membru titular. Tema operei pe care artistul - în calitate de nou membru al Academiei - trebuie să o încredințeze instituției este la libera lui alegere. Vor trece însă cinci ani până la desăvârșirea operei "Îmbarcarea spre Citera", insula Afroditei, tărâmul idilic al iubirii
Antoine Watteau () [Corola-website/Science/300896_a_302225]
-
la concursul organizat de Academie, reușind să câștige premiul finanțat de rege, constând într-o călătorie la Roma. Mai mult decât atât, Watteau este primit în rândurile Academiei ca membru titular. Tema operei pe care artistul - în calitate de nou membru al Academiei - trebuie să o încredințeze instituției este la libera lui alegere. Vor trece însă cinci ani până la desăvârșirea operei "Îmbarcarea spre Citera", insula Afroditei, tărâmul idilic al iubirii, distracțiilor și plăcerilor. Artistul prezintă o scenă deschisă, ca un evantai, al cărei
Antoine Watteau () [Corola-website/Science/300896_a_302225]
-
a reconstrui în amănunt viața artistului, operele sale reprezintă o sursă remarcabilă de informații referitoare la mediile pe care le-a frecventat. Watteau s-a aflat încă de la început în mijlocul acelei noi mode a „sărbătorilor” nesfârșite: teatrul, muzica și opera, academiile rafinate și balurile aristocraților, formează „materia fundamentală” a tablourilor artistului. Parisul este cel mai bun loc de întâlnire al actorilor de comedie, al poeților și cântăreților. Din această atmosferă, pictorul desprinde umorul și melancolia, peripețiile amoroase care vor transpare din
Antoine Watteau () [Corola-website/Science/300896_a_302225]
-
(* 14 noiembrie 1887, Manhufe/Portugalia - † 25 octombrie 1918, Espinho) a fost un pictor portughez modernist, precursor al curentelor de avangardă. s-a născut în anul 1887 în Manhufe, în apropierea orașului Amarante. După terminarea liceului în Amarante, frecventează Academia de Belle-Arte din Lisabona și - în același timp - un curs de arhitectură. Își întrerupe însă studiile și, în 1906 pleacă la Paris, instalându-se în cartierul Montparnasse. În Paris vizitează mai multe ateliere, printre care "Academia Viti" a pictorului spaniol
Amadeo de Souza-Cardoso () [Corola-website/Science/300933_a_302262]
-
liceului în Amarante, frecventează Academia de Belle-Arte din Lisabona și - în același timp - un curs de arhitectură. Își întrerupe însă studiile și, în 1906 pleacă la Paris, instalându-se în cartierul Montparnasse. În Paris vizitează mai multe ateliere, printre care "Academia Viti" a pictorului spaniol Anglada Camarasa, și se pregătește pentru a fi admis la "Académie des Beaux-Arts" pariziană, hotărît să se dedice în exclusivitate picturii. În această primă perioadă realizează diverse caricaturi și unele picturi marcate prin caracterul lor naturalist
Amadeo de Souza-Cardoso () [Corola-website/Science/300933_a_302262]
-
primul în această funcție. s-a născut la data de 19 iulie 1932 în comuna Braniște, județul Bălți, pe atunci parte a Regatului României. A studiat la Facultatea de Istorie. Între anii 1957-1976, a lucrat în cadrul Institutului de Istorie al Academiei de Științe al Moldovei, deținând pe rând funcțiile de laborant superior, cercetător științific inferior, cercetător științific superior și apoi secretar științific. Din anul 1976, Alexandru Moșanu și-a desfășurat activitatea didactică la Facultatea de Istorie a Universității de Stat din
Alexandru Moșanu () [Corola-website/Science/301003_a_302332]
-
prof. Mihalache Ilie, născut în anul 1925 în localitatea Cioara,(astăzi satul Năvodari al comunei Seaca, județul Teleorman) 2. Istoria Românilor. E.D.P., R.A. București 1995. 3. Istoria Românilor Epoca Modernă și Contemporană. E.D.P., R.A. București 1995. 4. Istoria României. Editura Academiei României, 1964. 5. Istoria României în Date. Editura Enciclopedică Română, 1971
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
1920 (cea a Mariei și Ion Iliescu) completează peisajul architectonic al locului. Biserica cu hramul Sfântului Nicolae a fost sfințită pentru prima dată în ianuarie 1912. Pictura în ulei din interiorul bisericii este opera renumitului pictor Dimitrie Cabadaeff. Absolvent al Academiei Belle-Arte din Venetia(1903) acesta a fost pictor ,scenograf la Teatrul Național din Craiova și profesor de desen și limbi străine la Institutul Urziceanu din Craiova.Foarte bun pictor de biserici, mai cunoscut în Ardeal,Cabadaeff a fost și un
Balota, Vâlcea () [Corola-website/Science/301977_a_303306]
-
toamna anului 1977, candidații cosmonauți au fost detașați de la locurile lor de muncă la unitatea militară de aviație de la Bacău, fiind incluși într-un program de pregătire multidisciplinar. Pregătirea a cuprins o serie de cursuri de pregătire teoretică efectuate la Academia Militară din București, câteva zeci de ore de zbor pe avioane MIG 15 efectuate la Bacău și educație fizică și cursuri de limba rusă efectuate la Poiana Brașov. Ofițerul responsabil cu pregătirea fizică primise ordin ca în două luni să
Dumitru Prunariu () [Corola-website/Science/296727_a_298056]
-
și Euroatlantică. În anul 1999 a absolvit cursurile Colegiului Național de Apărare, perioadă în care și-a adâncit preocupările și interesul pentru geopolitică. În paralel, predă un curs de Geopolitică și Spațiul Cosmic în cadrul Facultății de Relații Economice Internaționale a Academiei de Studii Economice din București. Din data de 25 octombrie 2000, prin Decretul nr. 422 al Președintelui României, Emil Constantinescu, comandorul Dumitru Prunariu a fost înaintat la gradul de general de flotilă aeriană (general cu o stea) și decorat pentru
Dumitru Prunariu () [Corola-website/Science/296727_a_298056]
-
activitate profesională, fiind membru a numeroase asociații și comisii de specialitate din România și străinătate. Este membru al Comisiei de Astronautică a Academiei Române (1981), membru fondator, alături de alți 24 de astronauți, al Asociației Exploratorilor Spațiului Cosmic (1985), membru corespondent al Academiei Internaționale de Astronautică (1992) și membru titular (2007), membru al Comitetului național COSPAR (1994), membru de onoare al Academiei Române (15 noiembrie 2011). În anul 1984 a fost decorat cu Medalia de aur „Hermann Oberth” a Societății germane de rachete „Hermann
Dumitru Prunariu () [Corola-website/Science/296727_a_298056]
-
Ca o recunoaștere a activității sale de pionierat în domeniul cosmonauticii românești, președintele României i-a conferit, la 1 decembrie 2000, Ordinul Național "Steaua României" în grad de Mare Ofițer . Din mai 2002, Dumitru Prunariu este membru de onoare al Academiei Americano-Române de Arte și Științe înregistrată în California (SUA). De asemenea, este Cetățean de Onoare al câtorva orașe și municipii: Cluj, Brașov (1999), Mediaș (2002) etc. La 12 aprilie 2011, la aniversarea a 50 de ani de la primul zbor spațial
Dumitru Prunariu () [Corola-website/Science/296727_a_298056]
-
de dezvoltare a cercetării de atunci), despre care avem documentare concretă (fig nr.2, partea dreaptă 0 este datată 15 septembrie 1883, și are ca obiect apa minerală provenită din același izvor Borhegyi. Autorul analizei, profesor Ballo Matyas, membru al Academiei Maghiare de Științe, a procedat la efectuarea acestor analize la solicitarea și din împuternicirea proprietarului de atunci al izvorului (Composesoratul silvic Biborțeni. Valorile determinate pentru mineralele ce intră in compoziția apei minerale analizate au o mai mică relevanță, mai ales
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
identității românești din zonă. Ioan Iaru (1937-1995), Constantin Neagoe (1934-1995), Virgil Solomon (născut în 29.07.1949) - actori amatori, conducătorii formației de teatru a Căminului Cultural Barcani, laureata a mai multor premii județene și naționale. Mircea Solomon, profesor universitar la Academia de Educație Fizică și Sport, București. Gheorghe Radu (născut în 1952) - preot, autorul lucrării monografice Istoricul vieții bisericești a românilor din ținutul Buzaielor transilvănene și împrejurimi, teza de licență în teologie, Sibiu, 1979 și a unei monografii a satului natal
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
pepeni, astfel că zona este cunoscută ca „patria lubenițelor”. În zonele unde pământurile sunt mai fertile, se cultivă și cereale. În Călărași a fost înființată SCCCPN (Stațiunea Centrală de Cercetări pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri). SCCCPN Dăbuleni funcționează în subordinea Academiei de Stiinte Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisești” - București. Are sediul în comuna Dăbuleni, județul Dolj, pe Drumul Național - Bechet-Corabia, la 75 km de Craiova și 40 km de Corabia. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Călărași se ridică la
Comuna Călărași, Dolj () [Corola-website/Science/300392_a_301721]
-
morii a fost întrebuințat la scoală pentru tocărie. În 1905 locuitorii din Bărbătești au vândut muntele Bărbat și pietrele de la moară. Apare ca sat în documentul din 4 septembrie 1520 într-un hrisov al lui Basarab Vodă Neagoe publicat de Academie, iar prima familie în Barbatesti apare la 1662 printr-un "Stroie de la Bărbătești" în documentul publicat de Alexandru Ștefulescu. Acest Stroie "de la Bărbătești" era în viață în 1614. Hrisovul lui Gavril Vodă Movilă din 18 noiembrie 1619 tipărit la Târgoviște
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
și Radu cel Frumos.” (Constantin C. Giurescu și Dinu C. Giurescu, "Istoria românilor", vol. II, cap. Istoria politică a Țării Românești în secolul al XVI-lea - 1508-1593, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1976, 370). Institutul de Istorie și Filozofie al Academiei RSR, acest „act de danie” al lui Mihnea Voievod zis și Turcitul scris în chirilică de Bunea Logofăt în „luna ianuarie 20 zile și de la Adam pâna acum, în anul 7095”: „Din mila lui Dumnezeu, I Mihnea Voievod și domn
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
Centrul comunei îl reprezintă localitatea Văleni, unde se află sediul administrativ al Consiliului Local și Primăria. Primarul comunei este Petre Grigorie, născut în localitatea Piscuri în 27 noiembrie 1963,studii superioare complete;facultatea de mine Petroșani promoția 1989-inginer miner,masterat Academia de Studii Economice București ,domeniul Managementul afacerilor publice europene -2004,Doctor în domeniul fundamental ȘTIINȚE INGINEREȘTI,-Universitatea Tehnică Petroșani -2010; ales primar prima oara în anul 2000, reales în 2004,2008 și în 2012. Promovează și execută la nivelul comunei
Comuna Plopșoru, Gorj () [Corola-website/Science/300465_a_301794]
-
ani, James Marr. Părinții lui Marr vorbeau limbi diferite, nici unul dintre ei necunoscând limba rusă. După ce a absolvit Universitatea de Stat din Sankt Petersburg, a predat aici din 1891, ajungând decan al Facultății de Orientalistică, în 1911, și membru al "Academiei Ruse de Științe", în 1912. În această perioadă a participat la săpăturile arheologice de la capitala antică a Armeniei, Ani și a introdus în circuitul științific și public numeroase monumente ale literaturii vechii armenești și georgiene. Marr și-a câștigat o
Nicolai Iakovlevici Marr () [Corola-website/Science/300516_a_301845]