28,176 matches
-
Redusă astăzi mai degrabă la fome specifice zonelor din vecinătatea granițelor (Sandu et al., 2004), „migrația cu valiza” a antrenat la începutul anilor ’90 sute de mii de români. Ca și în cazul migrației etnice, importanța sa este astăzi mai degrabă legată de consecințele asupra structurării sistemului migrației în România, multe dintre plecările inițiale pentru comerț reprezentând doar prima etapă într-un traseu migratoriu către statele dezvoltate ale Vestului european (Diminescu, 2003). Controlul strict al ieșirilor din țară în perioada anterioară
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de origine, având tendința de a se diminua odată cu dezvoltarea (la care ea însăși contribuie). Plecările de pe piața forței de muncă ar trebui, teoretic, să exercite o presiune asupra creșterii salariilor, care, la rândul lor, ar trebui să stimuleze mai degrabă rămânerea în spațiul de referință decât migrația. Este, fundamental, perspectiva economiei neoclasice, care susține că nu se poate ajunge la situații de deficit de forță de muncă. Discuția noastră despre cazul concret al României trebuie să aibă în vedere tocmai
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
activitatea sau o parte dintre activități în alte zone, unde nu există încă o presiune pentru creșterea salariului? „Semnalele” care vin din zonele de concentrare ridicată a migrației, fără a fi vorba despre studii sistematice (Lăzăroiu, 2003) sugerează că mai degrabă aceasta este tendința în spațiul românesc. Pe de altă parte, între tipurile de migrație care afectează forța de muncă din România, o proporție însemnată o reprezintă, probabil, migranții circulatori (cei care alternează stagii de muncă în străinătate cu perioade în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
înaltă, în domenii cu o dinamică accentuată fac obiectul unei discuții ce a suscitat și suscită încă mult interes în migrația internațională. Alături de migrația pentru studii, acest tip de deplasări delimitează migrația de tip brain drain. „Migrația creierelor” este mai degrabă o migrație difuză, cu un număr mare de destinații, bazată pe necesitățile crescute și capacitatea de a atrage specialiști a economiilor dezvoltate. Resursele individuale (capitalul uman) ale migranților joacă un rol fundamental, iar indivizii beneficiază de regulă, de sprijin în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
noi, inclusiv în forme ostentative pentru anumite arii (Diminescu, 1996), sunt, se pare, principalele direcții de investiție a banilor trimiși sau aduși de migranții externi. Orientarea resurselor financiare furnizate de migrație către activități generatoare de venit pare a fi mai degrabă rezultatul unei a doua „etape” în investiție (după achiziționarea bunurilor din categoria menționată anterior), neinvestigată sistematic, dar semnalată sporadic pentru unele zone (spre exemplu, în forma achiziției unor utilaje agricole în zonele rurale). Asocierea banilor veniți din migrație cu consumul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
altor piețe, cum ar fi cea a creditului. Pe de altă parte, lipsa infrastructurii fizice (sau slaba ei dezvoltare) este adesea specifică țărilor exportatoare de forță de muncă, cu un nivel mai slab de dezvoltare. Ambele circumstanțe acționează însă mai degrabă ca piedici în dezvoltarea investițiilor. Există și o serie de circumstanțe specifice, care țin de tipurile de migrație ce contribuie preponderent la sumele trimise în țară. Migrația pentru muncă în segmentul secundar (fie că este bazată pe plecare cu contract
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
migrația este un fenomen dinamic, iar tipul predominant de migrație se poate schimba (fluxul către Germania, spre exemplu, a evoluat de la unul preponderent clandestin către unul preponderent pe baza contractelor de muncă); Întrebarea dacă există efecte ale migrației sau mai degrabă tipuri de migrație cărora le sunt asociate tipuri de efecte rămâne, după părerea noastră, deschisă. Fudamental, migrația, indiferent de tip, se reduce la același fapt: dispariția pentru o perioadă (care poate deveni definitivă) a unui individ dintr-un spațiu. La
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care le au depind de contextul în care se întorc și de modalitatea în care sunt utilizați. Pentru a extrage beneficii din migrație, probabil că prima condiție ar fi ca ea să nu fie privită ca o soluție, ci mai degrabă ca unul dintre factorii care pot contribui la dezvoltare, iar intervenția statului să se bazeze pe cunoașterea fenomenului și a dinamicii sale specifice. Bibliografie Anghel, Remus, 2005, „Milano Centrale. Status ilegal, piețe de muncă și practicI transnaționale la migranții români
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ani. Au fost abordate, în special, trei aspecte considerate fundamentale ale conceptului de dezvoltare durabilă: economic, ecologic și social (Holmberg, 1992; Harris, 2000). În cadrul Summitului pentru Dezvoltare Durabilă de la Johannesburg (2002), progresul înregistrat în privința dezvoltării durabile a fost considerat mai degrabă dezamăgitor având în vedere creșterea sărăciei și accentuarea degradării mediului, în locul unei noi dezbateri politico-filosofice fiind de dorit „un summit al acțiunilor și rezultatelor” (The Johannesburg Summit, 2002). Obiectivele de dezvoltare ale mileniului, rezultat al conferințelor internaționale și al summiturilor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a bunurilor și serviciilor la inegalitate și existența unor grupuri defavorizate. Indicatori raportați la „scară” prezintă o semnificație mult mai mare în înțelegerea stării unei comunități și în îmbunătățirea acestei stări. Domeniul indicatorilor sociali nu este limitat sociologic, ci mai degrabă interdisciplinar. The Geography of Well Being in The United States (Smith, 1973) este una dintre primele lucrări care analizează componenta teritorială. Tot în 1973, Maloney a testat un indice al vulnerabilității sociale, indicatorii privind veniturile familiei, procentul familiilor sărace, ocuparea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
problemei diversității societăților pe care acești indici își propun să le compare. Din această cerință, el formulează alte criterii pentru astfel de măsuri sociale: nu trebuie să presupună că „dezvoltarea” are aceeași valoare în toate societățile; trebuie să măsoare mai degrabă output-uri (cât pot oamenii să citească și să scrie) decât input-uri (cât s-a cheltuit pe educație); trebuie să reflecte distribuția beneficiilor sociale. De aceea, nu trebuie să folosească valori medii care pot deghiza importante distribuții inegale ale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Rms HN25 .U55 2004
Jefferson or Adams Bldg General or Area Studies Reading Rms HN25 .U55 2004</call-num><urls><related-urls><url>http://www.gao.gov </url></related-urls></urls></record></Cite></EndNote>(United States Government Accountability Office, 2004) reprezintă mai degrabă o excepție, întrucât de o perioadă bună de timp guvernul nord-american a abandonat proiectul unui raport social ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Estes</Author><Year>2005</Year><RecNum>19</RecNum><record><rec-number>19</rec-number><ref-type name="Book Section">5
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
style face="normal" font="default" charset="238" size="100%">București</style></pub-location><urls></urls></record></Cite></EndNote>(UNDP, România, 2005). Modificările constante ale formulei de calcul (atât de agregare, cât și a indicatorilor compoziți) fac posibilitățile de comparație anuală mai degrabă scăzute. O serie de critici au fost aduse IDU ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Raworth</Author><Year>2005</Year><RecNum>48</RecNum><Prefix>pentru o trecere în revistă, vezi </Prefix><record><rec-number>48</rec-number><ref-type name="Book Section">5
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
rapoartele de evaluare ale proiectelor europene, ale Băncii Mondiale, ale DFID sau ale unor instituții cum ar fi Fondul (Voicu, Voicu, Șerban, 2004) Român de Dezvoltare Socială. În ciuda înmulțirii rapoartelor de evaluare, în România monitorizarea reprezintă încă o activitate mai degrabă marginală în cadrul activităților instituțiilor responsabile de dezvoltare. Elaborarea indicatorilor de performanță, precum și monitorizarea și evaluarea impactului (și nu doar a cheltuielilor) nu fac încă parte din cultura și practica instituțională (vezi și Popescu et al., capitolul 21). În peisajul instituțional
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de diseminare Număr (%) Publicare în Monitorul Oficial 10 (36%) Publicare a formei finale pe site-ul instituției 13 (46%) Diseminare în cadrul structurilor instituției în teritoriu 12 (43%) Diseminare către alte instituții 12 (43%) Totuși, strategiile au încă un circuit mai degrabă restrâns. Spre exemplu, din totalul de 13 strategii declarate a fi larg diseminate (pe Internet), doar nouă erau de găsit în octombrie 2004. În schimb, pe lângă cele declarate, alte trei strategii pot fi găsite pe Internet. Fiecare instituție tinde să
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de măsuri sau de implementare). Deși teoretic corectă, această distincție are un oarecare grad de artificialitate în realitatea instituțională românească. În cadrul multor instituții nu se face distincție între strategii și planuri de implementare; precizările de genul „strategia X este mai degrabă un plan de acțiune” sau „planul de acțiune Y este mai curând o strategie” abundă. În plus, așa cum am arătat, un sfert dintre strategii includ planuri de acțiune, ca parte componentă sau ca anexă, în timp ce alte strategii deși nu includ
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
au un plan de acțiune ca document de sine stătător. Cu alte cuvinte, se observă la nivelul instituțiilor guvernamentale tendința de a elabora strategii, și nu planuri de acțiune sau, în tot cazul, de a denumi documentele de planificare mai degrabă strategii decât planuri de acțiune sau de măsuri. Așa cum menționam mai sus, două subobiective PNAinc nu sunt acoperite nici de o strategie și nici de un plan de acțiune. La extrema opusă, subobiectivul referitor la asigurarea accesului la apă potabilă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
proiecte Deși teoretic există diferențe marcante între programe și proiecte, monitorizarea CASPIS le-a neglijat, tratând împreună programele și proiectele, dată fiind lipsa de armonizare a termenilor între instituțiile guvernamentale. Cercetarea empirică a arătat că instituțiile guvernamentale monitorizate utilizează mai degrabă aleatoriu termenii program, proiect și măsură. Spre exemplu, programele includ între două și 324 de proiecte, dar și unele proiecte includ între unul și 145 de proiecte. Reamintim că monitorizarea CASPIS nu a evaluat rezultatele sau impactul programelor/proiectelor, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
elaborate în 2003 sau 2004, și sunt oficial aprobate și asumate de Guvern. Se observă la nivelul instituțiilor guvernamentale tendința de a elabora strategii, și nu planuri de acțiune sau, în tot cazul, de a denumi documentele de planificare mai degrabă drept strategii decât planuri de acțiune, sau de măsuri. În vederea elaborării celor mai multe strategii și planuri de acțiune, a fost inițiat un proces consultativ. Totuși, planurile de acțiune/implementare au un circuit și mai restrâns decât strategiile. Există, în mod evident
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
contribuit la acest volum. Ambele povestiri sunt preluate din Rao și Walton (2004a). Prezentare preluată din Kottak (1990). Metafore folosite în diferite teorii ale modernizării și dezvoltării. Folosesc ghilimele pentru că percepția agricultorilor nu avea o conotație morală negativă, fiind mai degrabă vorba despre o reciprocitate negativă (Sahlins, 1972): „furtului” muncii țărănești de către CAP-uri i se răspundea conceptual cu „luarea” unor produse de pe câmp. Adică acea parte a producției care nu era predată la stat și care nu apărea în acte
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a producției care nu era predată la stat și care nu apărea în acte. De multe ori, studiile de antropologie culturală sunt, dacă nu descalificate ca nereprezentative, cel puțin privite cu suspiciune din cauza concentrării asupra vieții unei singure comunități, mai degrabă decât a ansamblului unei societăți. Celor care au astfel de temeri li se poate sugera că procesele descrise în această carte au avut loc în mii de sate din toată Europa de Est. Punctul forte al acestui gen de studiu este capacitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
două ori în intervalul 1989-2003. Diferențe majore de culegere a datelor au intervenit la prima schimbare, în 1995, dat fiind faptul că metodologia anterioară nu mai răspundea contextului social și economic de la mijlocul anilor ’90. A doua schimbare este mai degrabă o perfecționare a metodologiei decât o schimbare propriu-zisă. Dată fiind diferența metodologică INSSE nu a prezentat comparații oficiale pe întreaga perioadă și, prin urmare, și comparațiile din prezentul studiu trebuie tratate cu prudență. Adoptată la Summitul Națiunilor Unite din anul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
bună a candidatului și capacitatea de a munci. Dirty, dangerous, difficult. După 1992, activitatea statului român în domeniul migrației se concentrează asupra semnării acordurilor bilaterale de readmisie a cetățenilor români (Sandu et al., 2004). Acest tip de acorduri sunt mai degrabă reflexia unei atitudini de pasivitate, de acceptare implicită a existenței migrației clandestine și a măsurilor de combatere pe care le aplică statele de destinație. În 2002, din totalul contractelor de muncă mediate de OMFM, 58,56% erau contracte pentru Germania
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sovietice au executat sute de evrei, sub diverse pretexte imaginare 54. Apariția unităților Armatei a 4-a române în Odessa în 16 octombrie 1941 nu avea aproape nimic din atmosfera intrării triumfale a unei armate victorioase. În fapt, era mai degrabă luarea în stăpânire a unui oraș evacuat în prealabil de trupele sovietice 55 de către o armată română epuizată în urma asediului prelungit și disprețuită de populația locală, care îi considera pe cuceritori drept "străini înfometați și vrednici de dispreț"56. Temerile
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
specialiști evrei. 6/. Obligarea tuturor întreprinderilor de a forma ucenici români și acordarea de încurajări morale și materiale în acest scop. 7/. Finanțarea excepțională cu ajutorul Statului și al Băncii Naționale Române, a comerțului și industriei românizate. 8/. Trecerea cât mai degrabă a bunurilor evreești expropriate, în patrimoniul unor cumpărători români, aleși dintre categoriile cele mai îndreptățite din punct de vedere național, dar capabili să le pună în valoare și să suporte toate sarcinile economice și fiscale ale acestor proprietăți urbane, agricole
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]