28,495 matches
-
de bancrută frauduloasă, lipsa unei definiții legale a acesteia face imposibilă determinarea conținutului constitutiv al acestei infracțiuni, dar și a conduitei pe care justițiabilul trebuie să o adopte pentru a evita incidența acestei norme de incriminare. Se face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la principiul legalității incriminării și la standardele de calitate a legii. Se susține, totodată, că textele criticate nu respectă nici cerința accesibilității legii, făcându-se trimitere la considerentele deciziilor
DECIZIE nr. 272 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 143 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei şi ale art. 241 alin. (1) lit. a) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273948_a_275277]
-
definiții legale a acesteia face imposibilă determinarea conținutului constitutiv al acestei infracțiuni, dar și a conduitei pe care justițiabilul trebuie să o adopte pentru a evita incidența acestei norme de incriminare. Se face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la principiul legalității incriminării și la standardele de calitate a legii. Se susține, totodată, că textele criticate nu respectă nici cerința accesibilității legii, făcându-se trimitere la considerentele deciziilor Curții Constituționale nr. 363 din
DECIZIE nr. 272 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 143 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei şi ale art. 241 alin. (1) lit. a) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273948_a_275277]
-
de apreciere, sfera obiectului material al infracțiunii de bancrută frauduloasă. Se face trimitere la Decizia Curții Constituționale nr. 553 din 16 iunie 2015. 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Se susține că jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului la care autoarea excepției face trimitere arată, în egală măsură, că legile nu pot avea un grad de precizie absolută și că acestea prezintă caracter de generalitate, pentru a fi evitată rigiditatea lor în aplicare
DECIZIE nr. 272 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 143 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei şi ale art. 241 alin. (1) lit. a) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273948_a_275277]
-
legile nu pot avea un grad de precizie absolută și că acestea prezintă caracter de generalitate, pentru a fi evitată rigiditatea lor în aplicare sau imposibilitatea adaptării normelor pe care le cuprind la situații nou-apărute. Se arată că, prin aceeași jurisprudență, instanța europeană a statuat că pentru clarificarea sensului normelor juridice contribuie inclusiv interpretarea dată acestora de către instanțele de judecată și că, nu în ultimul rând, trebuie avut în vedere și destinatarul normei, iar în ipoteza în care acesta este un
DECIZIE nr. 272 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 143 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei şi ale art. 241 alin. (1) lit. a) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273948_a_275277]
-
este neîntemeiată. Se susține că noțiunile invocate de autoarea excepției, chiar dacă nu sunt expres definite de legiuitor, fac ca textele criticate să fie suficient de clare și precise pentru a putea fi aplicate. Se face trimitere, în acest sens, la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 29, Hotărârea din 25 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Wingrove împotriva Regatului Unit, paragraful 40, Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza
DECIZIE nr. 272 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 143 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei şi ale art. 241 alin. (1) lit. a) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273948_a_275277]
-
alin. (3) lit. a) din Legea fundamentală, legiuitorul are competența exclusivă ca, subordonându-se principiilor statuate în art. 16 alin. (3), art. 37 și art. 40 din Constituție, să stabilească modalitățile și condițiile de funcționare a sistemului electoral. Atât în jurisprudența Curții Constituționale, cât și a Curții Europene a Drepturilor Omului s-a admis posibilitatea existenței unor condiționări în exercițiul acestor drepturi, având în vedere că statele au o marjă largă de apreciere a sistemului electoral și a condițiilor de aplicare
DECIZIE nr. 357 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273961_a_275290]
-
că obligația prevăzută de art. 19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , referitoare la depunerea unei liste cu 25.000 de semnături ale membrilor fondatori necesare la înregistrarea unui partid politic, este neconstituțională. 18. Astfel, referitor la jurisprudența sa în materie, Curtea reține că, prin Decizia nr. 288 din 11 mai 2016 *), încă nepublicată la data pronunțării acestei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I, a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate, constatând, pentru argumentele acolo expuse
DECIZIE nr. 357 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273961_a_275290]
-
va analiza, în prealabil, cererea de renunțare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 51 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 115/2015 , formulată de reprezentantul autorului excepției în ședință publică. 19. Cu privire la această cerere, Curtea constată că, potrivit jurisprudenței sale, renunțarea la judecată, chiar și cu privire numai la anumite aspecte ale excepției de neconstituționalitate invocate în fața instanței de judecată, nu este compatibilă cu procedura din fața Curții Constituționale, având în vedere dispozițiile art. 55 din Legea nr. 47/1992
DECIZIE nr. 358 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) şi ale art. 51 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273957_a_275286]
-
la Curtea Constituțională cu nr. 4.002 din 9 mai 2016 și nr. 3.939 din 9 mai 2016, punctul său de vedere în sensul că dispozițiile legale criticate nu încalcă prevederile constituționale invocate. Referindu-se în acest sens la jurisprudența Curții Constituționale ( deciziile nr. 1.013/2012 și nr. 503/2010), Avocatul Poporului reține că, în virtutea art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție, legiuitorul are competența exclusivă de a stabili modalitățile și condițiile de funcționare a sistemului electoral. Din
DECIZIE nr. 290 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49, art. 51 şi art. 52 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273949_a_275278]
-
Constituționale ( deciziile nr. 1.013/2012 și nr. 503/2010), Avocatul Poporului reține că, în virtutea art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție, legiuitorul are competența exclusivă de a stabili modalitățile și condițiile de funcționare a sistemului electoral. Din aceeași jurisprudență rezultă că adăugarea prin lege a unor condiții suplimentare pentru ca o persoană să poată ocupa demnități publice elective este motivată de importanța acestora, de rolul organelor reprezentative în exercitarea puterii suverane a poporului și de ideea unei reprezentări responsabile și
DECIZIE nr. 290 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49, art. 51 şi art. 52 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273949_a_275278]
-
să poată ocupa demnități publice elective este motivată de importanța acestora, de rolul organelor reprezentative în exercitarea puterii suverane a poporului și de ideea unei reprezentări responsabile și eficiente, ca o garanție a reprezentativității acestora. În același sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materie, care se referă la o largă marjă de apreciere a statelor în alegerea sistemului electoral și a condițiilor de aplicare a acestuia, fără însă a limita drepturile în discuție atât de mult încât
DECIZIE nr. 290 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49, art. 51 şi art. 52 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273949_a_275278]
-
care autorul excepției de neconstituționalitate face referire, atât semnificația, cât și modul în care acestea sunt dezvoltate în legislația infraconstituțională au fost analizate de Curtea Constituțională în cauze în care a examinat critici de neconstituționalitate asemănătoare. 22. Astfel, într-o jurisprudență constantă, Curtea a statuat că "suveranitatea națională, principiu fundamental al statului român, aparține, potrivit art. 2 din Constituție, poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum. Textul constituțional invocat
DECIZIE nr. 290 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49, art. 51 şi art. 52 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273949_a_275278]
-
politice și cei independenți. Astfel fiind, contrar susținerilor autorului excepției, nu se poate reține încălcarea art. 16 din Constituție referitor la egalitatea în drepturi. 28. Cât privește proporționalitatea acestei măsuri, Curtea constată că sunt aplicabile, mutatis mutandis, considerentele care fundamentează jurisprudența sa în care a analizat constituționalitatea aceleiași condiții legale impuse candidaților independenți, în care a reținut că o astfel de soluție legislativă impune "o condiție necesară, rezonabilă și legitimă pentru exercitarea dreptului de a fi ales, ce nu constituie o
DECIZIE nr. 290 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49, art. 51 şi art. 52 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273949_a_275278]
-
o constituție imperială prin care însărcina o comisie formată din nouă membri să creeze două codice. Primul trebuia să conțină constituțiile imperiale emanate de la împăratul Constantin până la el (Teodosiu). Cel de-al doilea codice trebuia să conțină și textele de jurisprudența luate din operele celor mai importanți jurisconsulți romani. În redactarea celor două codice, comisarii (opt funcționari împărătești: Antioh, Theodor, Eudiciu, Eusebiu, Ioan, Comazonte, Eubul; și un jurisconsult: Apelle) nu aveau nici un permis să interpoleze texte. Era împărțit în 16 cărți
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
devină pictor, dar la presiunile tatălui său este nevoit să renunțe în favoarea carierei de notar După absolvirea liceului în Baia Mare, devine practicant la un birou notarial din Szapáryfalva. Reîntors la Baia Mare în 1907, timp de un an se ocupă de jurisprudență în calitate de practicant, apoi se înscrie la Academia de Drept din Eperjes. Plănuia să-și continue studiile la Facultatea de Drept a Universității din Budapesta, dar în cele din urmă, banii strânși pentru taxa de școlarizare îi cheltuie prin localuri, astfel
Józsi Jenő Tersánszky () [Corola-website/Science/300034_a_301363]
-
asistate; 9. întrucât Comisia ar trebui să continue să respecte interesul legitim al întreprinderilor de a-și proteja secretele de afaceri și alte informații confidențiale; 10. întrucât ar trebui să se asigure compatibilitatea între practicile administrative curente ale Comisiei și jurisprudența Curții de Justiție și a Curții de Primă Instanță ale Comunităților Europene în conformitate cu nota Comisiei referitoare la regulile de procedură internă pentru prelucrarea cererilor de acces la dosar în cazurile prevăzute la art. 85 și 86 din Tratat, art. 65
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/89088_a_89875]
-
de înțeles, devine asfel o teorie generală a regulilor de interpretare. Punând accentul pe conținut și semnificație, indiferent de formă sau amănunte de redactare, hermeneutica se deosebește astfel de exegeză. În zilele noastre se vorbește și despre o hermeneutică a jurisprudenței și despre una artistică, fiind înțeleasă ca metodologie a interpretării normelor juridice și operelor de artă. Este interesant că hermeneutica a influențat și studiile din ultimii ani asupra inteligenței artificiale, unii cercetători în acest domeniu considerând inadecvată metoda cognitivistă sau
Hermeneutică () [Corola-website/Science/300520_a_301849]
-
un termen impropriu fundamentalism islamic. Unii autori musulmani consideră că e vorba de o neînțelegere a autorilor occidentali, care au încercat să găsească în Islam un termen analog Cruciadei creștine. Întreaga concepție despre jihadul minor pleacă de la diviziunea proclamată de jurisprudența islamică, diviziune care împarte lumea în două părți antagonice: (i) Dar al-Islam (reședința Islamului), lumea musulmană, care trăiește după revelația pretins autentică dată de Allah, prin Arhanghelul Djabrail (Gavriil), profetului Mahomed. Această lume trebuie să se extindă, potrivit credinței musulmane
Jihad () [Corola-website/Science/298566_a_299895]
-
obișnuia să-l numească tânărul lord păstrător. Studiind lucrările lui Aristotel, își dă seama că multe din concepțiile științifice ale acestuia erau eronate. În iunie 1576, Bacon intra la Gray's Inn la Londra, una din școlile unde se studia jurisprudența și avocatură. Trei luni mai tarziu pleca în Franța cu Șir Amias Paulet, ambasadorul englez la Paris. Despre Franța va păstra o părere negativă care se va notă în "Notes on Present State of Christendom", scrisă în 1582. Scrie că
Francis Bacon (filozof) () [Corola-website/Science/298635_a_299964]
-
tânărul Piotr să urmeze studii de drept. Cu toate acestea, de la vârsta de 5 ani, el a început să studieze pianul. În anul 1854 a murit mama sa, fapt ce i-a pricinuit o adâncă tristețe. A urmat colegiul de jurisprudență, a luat diploma în drept și s-a angajat ca secretar la Ministerul Justiției. În același timp, se ocupa de muzică, în calitate de amator. Munca sa la minister nu-i stârnea nici un interes, motiv pentru care i-a scris surorii sale
Piotr Ilici Ceaikovski () [Corola-website/Science/299588_a_300917]
-
în crearea dispozitivelor explozibile. Carta Mișcării Hamas trasează ideile acestei organizații ale căror origine se regăsește parțial în concepte islamice. Carta menționează apartenența la organizația Fraților Musulmani și îmbrățișarea preceptelor islamice în toate domeniile vieții. Teritoriul israelian este considerat potrivit jurisprudenței musulmane, un loc „waqf“ islamic astfel acceptarea existenței statului Israel reprezintă o încălcare a aceleiași jurisprudențe musulmane. Din această cauză statele arabe consideră teritoriile pe care este situat statul Israel ca „teritoriile ocupate“ (Arabă: الاراضي المحتلة). Aripa politică și-a
Hamas () [Corola-website/Science/299042_a_300371]
-
parțial în concepte islamice. Carta menționează apartenența la organizația Fraților Musulmani și îmbrățișarea preceptelor islamice în toate domeniile vieții. Teritoriul israelian este considerat potrivit jurisprudenței musulmane, un loc „waqf“ islamic astfel acceptarea existenței statului Israel reprezintă o încălcare a aceleiași jurisprudențe musulmane. Din această cauză statele arabe consideră teritoriile pe care este situat statul Israel ca „teritoriile ocupate“ (Arabă: الاراضي المحتلة). Aripa politică și-a făcut simțită prezența în alegerile din teritoriile palestiniene însă participarea sa nu se dorește o acceptare
Hamas () [Corola-website/Science/299042_a_300371]
-
inovație. O diferență importantă față de modelul bizantin este rolul principal al teologiei între subiectele de studiu în instituțiile din lumea islamică. De exemplu, Al-Azhar (fondată în 975 în Cairo, Egipt) avea facultăți de teologie și lege islamică alături de cele de jurisprudență, gramatică, astronomie, filozofie și logică . Cele două concepte administrative, cel bizantin al facultăților și cel islamic al titlurilor academice, au fost combinate în noi instituții fondate în vestul Europei: a din Bologna (1088), Oxford (cca. 1170) , Universitatea din Paris (1200
Universitate () [Corola-website/Science/299120_a_300449]
-
cunoștințele umane despre cauze și efecte, și nu la cauzele și efectele însele. Unii critici ai determinismului afirmă că dacă oamenii nu sunt capabili de liber arbitru, nu poate exista nici o bază rațională pentru moralitate, prin urmare unele aspecte ale jurisprudenței și legislației penale și civile par să fie iraționale și nedrepte. Cum poate cineva să fie pedepsit(ă) pentru o faptă involuntară? Pentru a menține integritatea instituțiilor sociale care se bazează parțial pe culpabilizarea oamenilor pentru acțiunile lor, în ochii
Determinism () [Corola-website/Science/299827_a_301156]
-
curent, în schimbul obligației asumate de clientul consumator de a procura pentru comerciant alți clienți. Atunci când aceștia din urmă se prezintă și, la rândul lor, se obligă, în aceleași condiții, să aducă noi clienți, cumpărătorul inițial își primește avantajul scontat. Astfel, jurisprudența franceză a decis că reprezintă o vânzare tip ,bulgare de zăpadă" atunci când se oferă nouă perechi de ciorapi la un preț interesant oricărei cliente care furnizează trei comenzi similare ale altor consumatoare . Nu are nici o relevanță împrejurarea că consumatorul are
Concurență neloială () [Corola-website/Science/298754_a_300083]