284,573 matches
-
DN56A face parte dintr-un program amplu de modernizare a drumurilor naționale și europene din România. Acesta este motivul principal pentru includerea acestui drum, alături de multe altele, în etapa a V-a a Proiectului de reabilitare a drumurilor, și asigurarea finanțării externe în acest scop. Dar DN56A prezintă o importanță particulară datorită faptului că scurtează legătura dintre aripa sudică a Coridorului IV Pan-European și granița româno-bulgară. Practic, deși prin trasarea de către Uniunea Europeană a aripii sale sudice Coridorul IV face un
DN56A () [Corola-website/Science/314667_a_315996]
-
de turiști îl vizitează anual. Lucrarea a fost întreruptă la data de 31 octombrie 1941, la 14 de ani de la demararea lucrărilor, din cauza intrării Statelor Unite în cel de la doilea război mondial. La puțin timp după aceea, din lipsa surselor de finanțare, lucrarea a fost declarată drept finisată. Ideea unui monument fusese sugerată încă din 1923 de Doane Robinson, însă proiectul a fost aprobat de guvernul statului abia în 1925, în dorința de a atrage turiști în zonă. Proiectul prevedea sculpturi care
Muntele Rushmore () [Corola-website/Science/314680_a_316009]
-
biserică s-a ridicat pe vremea împăratului Iosif au II- lea, cu participarea episcopului ”neuniților”, Ghedeon Nichitici. Tradiția susține ca și ctitor pe un localnic cu numele Teleguț, care a cedat un loc, pentru înălțarea bisericii, și a contribuit la finanțarea lucrărilor, drept mulțumire pentru o comoară găsită pe una din proprietățle sale. Piatra de mormânt cu numele ctitorului se regăsește așezată în preajma bisericii . Caracteristicile arhitecturale ale bisericii o încadrează în tipologia lăcașurilor de cult ridicate în zona Zlatna- Abrud- Cîmpeni
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
rolul regional al podului, acela de a conecta sud-vestul României și nord-vestul Bulgariei, state membre ale Uniunii Europene, printr-o legătură modernă și rapidă. România și Bulgaria au semnat acordul pentru construirea podului Calafat-Vidin în anul 2000. În 2001, folosind finanțarea asigurată de banca germană Kreditanstalt fuer Wiederaufbau (KfW) (tradus "Institutul de Credit pentru Reconstrucție"), în zona selectată pentru construcția podului (kilometrul fluvial 796+000) au fost elaborate studii preliminare geotehnice și hidrotehnice de către compania Ruhr Ingenieurgesellschaft (RRI) ("Societatea Inginerească Ruhr
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
de către compania Ruhr Ingenieurgesellschaft (RRI) ("Societatea Inginerească Ruhr") din Germania, în asociere cu compania bulgară GUS și cea română IPTANA București. Studiile au confirmat corectitudinea alegerii și au asigurat datele preliminare topografice și geologice necesare proiectării. Între 2001-2003, folosind aceeași finanțare KfW, consorțiul alcătuit din Erm Lahmeyer din Germania, Irin și Geomarin din Bulgaria, și Agraro Consult din România, a elaborat „Studiul de Evaluare a Impactului Asupra Mediului pentru Podul peste Dunăre Vidin, Bulgaria - Calafat, România”. Studiul a fost prezentat opiniei
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
Valoarea contractului pentru podul construit de compania Fomento de Construcciones y Contratas se ridică la 99.955.946 euro. Costul total al lucrării este stabilit la 236 milioane de euro. Conform panourilor investiției amplasate pe cele două maluri ale Dunării, finanțarea lucrărilor podului și accesului de pe malul bulgăresc s-a făcut după cum urmează: Finanțarea accesului de pe malul românesc a fost asigurată de: Caietele de sarcini pentru selecția de oferte au putut fi cumpărate până pe data de 7 mai 2004, iar depunerea
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
ridică la 99.955.946 euro. Costul total al lucrării este stabilit la 236 milioane de euro. Conform panourilor investiției amplasate pe cele două maluri ale Dunării, finanțarea lucrărilor podului și accesului de pe malul bulgăresc s-a făcut după cum urmează: Finanțarea accesului de pe malul românesc a fost asigurată de: Caietele de sarcini pentru selecția de oferte au putut fi cumpărate până pe data de 7 mai 2004, iar depunerea ofertelor s-a făcut până pe data de 14 iunie. Scopul acestei selecții, numită
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
șantier al podului Vidin-Calafat, în prezența lui Erhard Busek, coordonatorul din acea vreme al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est. În cazul României, proiectul de construire a infrastructurii rutiere și feroviare de acces la pod a fost acceptat pentru finanțare din fonduri ISPA de preaderare în 2005, sub numărul de înregistrare 2004RO16PPT009. În România s-au calificat la licitația pentru construcția infrastructurii rutiere și feroviare de acces la podul peste Dunăre de la Calafat - Vidin cinci consorții: Comisia de evaluare a
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
a declarat că podul va fi unic în întreaga Uniune Europeană și incomparabil mai ieftin decât dacă s-ar folosi orice altă tehnologie de construcție. Potrivit domnului Jiponov, această tehnologie este extrem de populară în Japonia. Conform estimărilor din Memorandumul de Finanțare, până în 2030 podul ar urma să fie traversat de 8.400 de vehicule și 30 de trenuri pe zi. Ivailo Moskovski, ministrul Transporturilor din Bulgaria, estimează că traficul ar ajunge la 100.000 de vehicule în primul an de operare
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
cea cuprinsă între jumătatea lui și malul românesc va reveni României. Stația de taxare rutieră va fi amplasată pe teritoriul românesc, iar taxele rutiere vor fi încasate de România, în timp ce taxele feroviare vor fi încasate de Bulgaria, conform memorandumului de finanțare a podului. Presa română și cea bulgară au publicat recent posibilele valori ale taxelor rutiere care vor fi percepute pentru traversarea podului: 2 euro pentru autoturisme, 12 euro pentru autovehiculele cu masa cuprinsă între 3,5 și 7,5 tone
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
Bulgaria, Stelian Vârbanov, prezent la o întrunire organizată de partea română, au anunțat că vor depune la Uniunea Europeană un studiu de piață cu privire la construirea unui pod peste Dunăre în dreptul localităților Corabia și Plevna. Deși documentația a fost ulterior respinsă de la finanțare de către UE, autoritățile locale de pe cele două maluri ale Dunării anunțau în iulie 2009 că susțin în continuare construcția acestui pod, de data aceasta ca un parteneriat public-privat. Investiția ar costa 300.000.000 euro, din care guvernul român ar
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
propunerea de a se construi o telegondolă peste Dunăre, care să lege Giurgiu de Ruse paralel cu podul existent. Odată cu ușurarea traficului și creșterea mobilității între cele două orașe, telegondola ar servi și ca atracție turistică. S-a propus ca finanțarea, estimată la 8.000.000 euro, să se facă prin Programul Operațional de Cooperare Transfrontalieră pentru perioada 2007 - 2013, parte a Fondului Regional European de Dezvoltare. Tot în noiembrie 2008 prim-ministrul român de atunci, Călin Popescu-Tăriceanu, a prezentat posibilitatea
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
martie 1999, după lucrările Trilateralei Grecia-România-Bulgaria ținute la Sinaia, președintele român Emil Constantinescu anunța, preluat de presa românească, faptul că „autoritățile de la București studiază în prezent inițiativa Bulgariei de construire a unui pod peste Dunăre în zona Vidin-Calafat, a cărui finanțare să fie asigurată în întregime de autoritățile de la Sofia”. Constantinescu mai preciza că a abordat această problemă în cursul unei întâlniri bilaterale cu omologul său bulgar, Petăr Stoianov. Pe 14-15 mai 1999 s-a ținut la Lvov, în Ucraina, cea
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
Uniunea Europeană, prin intermediul lui Bodo Hombach, coordonatorul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, a început să se implice mai puternic pentru soluționarea disputei româno-bulgare. Pe data de 25 martie 2000, într-o vizită făcută la Arad, Bodo Hombach declara: În legătură cu finanțarea podului: La sfârșit, Bodo Hombach concluziona: Trei zile mai târziu, pe data de 28 martie, premierii român și bulgar din acea perioadă, Mugur Isărescu și Ivan Kostov, au semnat la București, în prezența președintelui Constantinescu și a lui Bodo Hombach
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
primit de la Uniunea Europeană acceptul ca traseul rutier și feroviar care va lega podul de frontiera cu Ungaria să fie cu circa 120 km mai lung, trecând prin Craiova și Valea Jiului. Presa bulgară mai sugera că o treime din banii pentru finanțare ar urma să fie asigurați de UE. În realitate, acest lucru nu s-a mai întâmplat. Pentru a crea o legătură rutieră între viitorul pod Calafat-Vidin și granița cu Ungaria, guvernul României, acesând fonduri ISPA și cofinanțând investițiile, a decis
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
însă Ministerul a refuzat, argumentând că această plată trebuia luată în calcul de constructor la semnarea contractului pentru pod. Însă probabil problema cea mai spinoasă s-a datorat faptului că podul este cofinanțat din fonduri de preaderare ISPA. Valabilitatea acestei finanțări ar fi expirat la sfârșitul anului 2010, cu o posibilitate de prelungire de șase luni, deci înainte de termenul estimativ de dare în folosință a podului. Așa că, în teorie cel puțin, Bulgaria ar fi fost nevoită să înapoieze acești bani Uniunii
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
termenul în care banii pot fi cheltuiți. Ei au făcut apel la Comisia Europeană să permită celor două țări să extindă termenul de folosire a fondurilor până la 31 decembrie 2012. Pe 29 martie 2010, cotidianul bulgar "Sega" a reluat problema finanțării podului. Ziarul atrăgea atenția că, deși discuțiile dintre premierii României și Bulgariei, Emil Boc și Boiko Borisov, s-au intensificat, nu exista nicio certitudine în legătură cu finalizarea la timp a lucrărilor de construcție a podului peste Dunăre. Cotidianul trăgea semnalul de
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
dintre această separare rămâne în litigiu. Drepturile de exprimare au fost extinse în mod semnificativ într-o serie de hotărâri judecătorești în secolele al XX-lea și al XXI-lea care au protejat diverse forme de expresie politică, expresie anonimă, finanțare a campaniilor electorale, pornografie, și exprimare în cadrul școlilor; aceste hotărâri definesc o serie de . Curtea Supremă a anulat precedentul din de creștere a poverii dovezii în procesele de și calomnie, mai ales în ' (1964). Exprimarea comercială este mai puțin protejată
Bill of Rights () [Corola-website/Science/314056_a_315385]
-
și pentru integritatea cu care-și conduc afacerile. Consiliul Spiritual oferă asistență și balanța spirituală și morală românilor din această zonă fiind uniți pe diferite proiecte de interes comunitar, iar Consiliul Oamenilor de Afaceri se ocupă de partea administrativă și finanțarea proiectelor adopate de organizație. August 2006 împreună cu alți membri inimoși din organizația Romanian-American Society a organizat campionatul românesc al amatorilor de fotbal cu participarea a 18 echipe ale românilor din Chicago, Detroit, Las Vegas, Los Angeles, Phoenix, Portland, Sacramento și
Mircea Lubanovici () [Corola-website/Science/314186_a_315515]
-
duceau de către BIM discuții și cu guvernele Ungariei și Bulgariei, pentru crearea unor centre similare). Tratativele au fost materializate într-un acord tripartit între Guvernul român, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, (PNUD - o agenție specializată ONU, care se ocupa de finanțarea proiectelor de asistență ONU), și BIM. Acest acord a fost semnat la Geneva, în ziua de 30 mai 1967, de către reprezentanții acestora : Petre Lupu, președinte al „Comitetului de Stat pentru Muncă și Salarii“ (CSMS), administratorul PNUD și David Morse, director
Centrul de perfecționare a cadrelor de conducere din întreprinderi () [Corola-website/Science/314165_a_315494]
-
arăta mai jos). Cele trei părți semnatare ale acordului s-au angajat să contribue la resursele Centrului. În toate proiectele de asistență ale Organizației Națiunilor Unite este generalizată asocierea Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, care este agenția specializată responsabilă de finanțarea fondurilor puse la dispoziție pentru realizarea proiectelor de dezvoltare aprobate. Pentru Centrul de Perfecționare a Cadrelor de Conducere din Întreprinderi contribuția PNUD a fost de 2,85 milioane dollari SUA (la data încheierii acordului), fonduri care erau repartizate astfel: Pentru
Centrul de perfecționare a cadrelor de conducere din întreprinderi () [Corola-website/Science/314165_a_315494]
-
principale pentru a putea face față provocărilor timpurilor. În primii ani postbelici, Fondul s-a concentrat asupra gestionării migrației lucrătorilor în Europa, apoi a trecut la combaterea șomajului în rândul tinerilor și al lucrătorilor cu calificări reduse. Pentru perioada de finanțare actuală, 2007-2013, pe lângă direcționarea sprijinului către grupurile care întâmpină dificultăți specifice în găsirea unui loc de muncă, precum femeile, tinerii, lucrătorii mai în vârstă, migranții și persoanele cu dizabilități, finanțările FSE sprijină, de asemenea, întreprinderile și lucrătorii în vederea adaptării la
Fondul Social European () [Corola-website/Science/314277_a_315606]
-
tinerilor și al lucrătorilor cu calificări reduse. Pentru perioada de finanțare actuală, 2007-2013, pe lângă direcționarea sprijinului către grupurile care întâmpină dificultăți specifice în găsirea unui loc de muncă, precum femeile, tinerii, lucrătorii mai în vârstă, migranții și persoanele cu dizabilități, finanțările FSE sprijină, de asemenea, întreprinderile și lucrătorii în vederea adaptării la schimbare. Acest lucru este posibil prin susținerea inovației la locul de muncă, a învățării de-a lungul vieții și a mobilității lucrătorilor. Strategia de bază a Uniunii Europene o constituie
Fondul Social European () [Corola-website/Science/314277_a_315606]
-
unor obiective și a unor priorități comune în domeniul ocupării forței de muncă. Aceste priorități comune sunt dezvoltate în liniile directoare privind ocuparea forței de muncă și introduse în programele naționale de reformă redactate de fiecare stat membru în parte. Finanțările FSE sunt implementate de statele membre în vederea sprijinirii programelor lor naționale de reformă, precum și a cadrelor strategice naționale de referință (CSNR), prin care se stabilesc principalele priorități ale statelor membre pentru cheltuirea fondurilor structurale comunitare pe care acestea le primesc
Fondul Social European () [Corola-website/Science/314277_a_315606]
-
lungul vieții, adaptându-se la schimbare și la mobilitate. FSE este administrat prin cicluri de programare pe o durată de șapte ani. Strategia și bugetul FSE sunt negociate de statele membre UE, Parlamentul European și Comisia Europeană. Strategia definește obiectivele finanțărilor FSE, pe care le împărtășește parțial sau integral cu alte fonduri structurale. Pentru ciclul curent de finanțare FSE, aceste obiective sunt: De asemenea, strategia trasează „axe prioritare” cuprinzătoare - acțiunile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor și care sunt eligibile pentru finanțare. Nivelul
Fondul Social European () [Corola-website/Science/314277_a_315606]