28,267 matches
-
În raport cu tehnicile de persuasiune și manipulare folosite de producători și comercianți. 5. Monitorizarea și supervizarea persoanelor predispuse la comportament adictiv. 1.5. Rolul psihologului de familie În pregătirea tinerilor pentru o societate de consum 1. Familia contemporană strigă help-me! Ultimul deceniu al secolului XX și primul deceniu din secolul XXI pot fi comparate cu o „punte a suspinelor” de bucurie dar și de durere pentru români. Schimbările și provocările antrenate de noua ordine socială, economică și politică au avut și au
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
folosite de producători și comercianți. 5. Monitorizarea și supervizarea persoanelor predispuse la comportament adictiv. 1.5. Rolul psihologului de familie În pregătirea tinerilor pentru o societate de consum 1. Familia contemporană strigă help-me! Ultimul deceniu al secolului XX și primul deceniu din secolul XXI pot fi comparate cu o „punte a suspinelor” de bucurie dar și de durere pentru români. Schimbările și provocările antrenate de noua ordine socială, economică și politică au avut și au un impact multidimensional la nivelul societății
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
să ne orientăm atenția asupra comportamentului consumatorului (de medicamente, bani și servicii bancare, sex, droguri) pentru a delimita obiceiuri și atitudini specifice, dar și posibilități de evaluare, prevenire și modelare a acestuia. 6.1. Atitudini ale consumatorului de medicamente Ultimele decenii ale secolului XX au reorientat oamenii spre tratamente și remedii naturiste, spre valoiazrea calităților curative ale plantelor din flora spontană. Acest fenomen s-a produs o dată cu dezvoltarea industriei de medicamente ca urmare atât a progreselor realizate În cercetarea În domeniul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
când opinia publică dezbătea problematica abuzului de substanțe stupefiante ca pe o „temă occidentală”, ca pe o realitate izolată a consumatorului, a persoanei afectate, prea Îndepărtată pentru o societate aflată În plin proces de reorganizare politico socio-economică. Raportarea neadecvată, specifică deceniului trecut În România, ignora pericolul pe care Îl prezintă drogurile Într-o societate În curs de modernizare. Era prezentat ca o perspectivă liniștitoare faptul că România este doar un coridor al rutei balcanice de trafic al drogurilor, un punct de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
care 19% (521 de cazuri) au recidivat, iar 15 persoane au decedat din cauza supradozei de droguri. La nivel național, În anul 2001, a fost capturată o cantitate de droguri cu 114,5% mai mare (25 199,51 kg) decât În deceniul trecut (1991-2000) și au fost arestate 1 676 de persoane implicate În traficul de droguri ilegal, muncă ce a necesitat urmărirea a 146 de locații suspecte și munca a 44 de polițiști aflați sub acoperire. Cheltuielile sociale directe privind problematica
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
schizofreni spitalizați Într-o clinică de psihiatrie prevalența abuzului sau a dependenței pe Întreaga viață este cuprins Între 20 - 60% pentru toate substanțele luate În considerație. După Cuffel (1992) prevalența adicțiilor comorbide crește În mod constant la schizofreni În ultimele decenii, fenomen explicat de specialiști prin scurtarea duratei de spitalizare și, mai ales, datorită fenomenului de dezinstituționalizare, ceea ce facilitează accesul pacienților la toxinele de abuz. Prevalența schizofreniei În populațiile de toxicomani și de alcoolici În studiul ECA la populația generală depinde
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și 1880, căci bardul de la Mircești era la curent cu mișcarea literară franceză; dar prima veritabilă „școală“ parnasiano-simbolistă din literatura română se datorează lui Alexandru Macedonski, Îndrumătorul cenaclului și revistei „Literatorul”, cu o activitate oarecum singulară și În primele două decenii ale secolului al XX-lea. Alți parnasieni români sunt Ion Pillat, Ion Barbu (ciclul poemelor publicate În „Sburătorul“), ori de cei antologați de Nicolae Davidescu, În 1943, În volumul „Din poezia noastră parnasiană” În care apar poeții: Mircea Demetriad, Gabriel
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În seriile 1919-1921 și 1826-1927 dar și În studiile sale critice și În cenaclul „Sburătorul”. Modernismul românesc trebuie privit tot din perspectiva unei mișcări literare, culturale, artistice si ideatice, incluzând artele vizuale, arhitectura, muzica și literatura, conturate În primele trei decenii ale sec. al XX-lea, ori cum se mai consideră, perioada dintre cele două războaie mondiale. Termenul de „modernism” constituie eticheta aplicată ultimelor forme de expresie ale spiritului inovator În planul creației artistice. În sfera conceptului de modernism intră toate
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
se afirmase În calitate de critic și istoric literar cu două cărți Înscrise În istoria literară, „Viața lui Mihai Eminescu”(1932) și „Opera lui Mihai Eminescu” , În 5 volume, În anii 1932- 1936, dar și cu romanul „Cartea nunții”(1933), spre sfârșitul deceniului, marele scriitor Își dovedea talentul și capacitatea de a pune În pagină probleme de teorie literară cu două cărți de excepție: „Enigma Otiliei”, 1938 și „Principii de estetică”, 1939. La o analiza mai riguroasă, cele două cărți dau impresia că
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
blestemată să trăiască Într-o vreme aprinsă, să moară pentru efemeritatea manifestărilor politice. Experiența a arătat că, din punctul de vedere al organizării politice, toate vremurile merită a fi Înjurate. Politica trece, ca apele, dar pietrele, personalitățile rămân. La sfârșitu deceniului IV, G. Călinescu a publicat două carți de excepție, dacă privim evoluția prozatorului și teoreticianului literar: „Enigma Otiliei”, 1938 și „Principii de estetică”, 1939. La o analiza mai riguroasă, cercetătorul concluzionează că cele două cărți au fost scrise Într-o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
unanim de critica de Întâmpinare a vremii, chiar dacă aceasta era În bună măsură bolnavă de proletcultism. Literatura română trecea În acele momente dramatice printr-o adevărată criză de identitate. Să nu se uite că se afla de abia la jumătatea deceniului blestemat și multe dintre volumele de poezie și de proză fuseseră infectate foarte serios de virusul realismului socialist. Chiar prozatorul Marin Preda, Într-o nuvelă intitulată „Desfășurarea”, publicată se pare prin 1952, fusese atins de molimă. Dar nu e de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
viziune nouă, chiar dacă, inițial, nimeni n-o descoperă. Marin Preda se află, incontestabil, În antiteză cu Liviu Rebreanu, dacă se pun alături cele două viziuni asupra lumii satului românesc, din două repere temporale, despărțite Între ele de numai vreo trei decenii. Liviu Rebreanu fixează timpul și locul romanului la răscruce de veacuri, marcată de evenimente tragice, date paralele cu existența prozatorului. Ceea ce caracterizează timpul și locul acțiunii cărților sale Îl constituie un dramatism cutremurător. Din momentele dramatice sau tragice se nasc
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
faptul că multe dintre ele sunt privite de personajul principal dintr-o perspectivă ironică, starea de care se vorbea mai sus e aproape completă. Dar o construcție romanescă de tipul „Moromeților” nu este nouă, ea are o tradiție de câteva decenii bune, mai ales după 1920. Personajul principal nu iscă și nu pune la cale evenimente cu urmări nedorite, ci este martor al faptelor și Întâmplărilor cotidiene, intrate imediat În derizoriu. O Întâlnire cu Tudor Bălosu ori cu Cocoșilă, o dezbatere
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ceea ce Îl caracterizează pe autorul celebrului „Testament”: „O astfel de structură e aceea a unui revoltat. Revolta poetului pleacă dintr-o paciență lung apăsată, se precizează Încetul cu Încetul, se canalizează. Ea se explică În momentul istoric În care șase decenii de-a rândul a trăit autorul, cu indignare față de ceea ce a fost nedrept, contra prejudecăților inerente, comode și conservatoare care păstrau cu Îndărătnicie ceea ce era absurd, ceea ce sfida logica, dreptatea, adevărul. Revoltatul devine apostol și profet”. (1) O asemene dispoziție
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
unor societăți subdezvoltate preocupate să imagineze strategii de lichidare a subdezvoltării (exemplul României antebelice), societatea se afla într-o dinamică rapidă, dar acesta era rezultatul rezolvării problemelor curente, cumularea lor generând o schimbare continuă, însă neproiectată. De-abia cu câteva decenii în urmă sociologia începuse să dezvolte instrumente de schimbare socială punctuală, în slujba actorilor sociali. În anii ’90 s-a conturat o nouă preocupare a societăților: lansarea unor programe de dezvoltare socială. Dezvoltarea socială a început să apară ca preocupare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
un pesimism cronic. Ea nu are în vedere nici „așteptarea” ca economia de piață națională, integrată în economia mondială, să reprezinte o sursă sigură a dezvoltării și nici reforme structurale „de sus în jos”. În ceea ce privește această ultimă variantă, experiența câtorva decenii a generat o dezamăgire cu privire la incapacitatea sistemului politic corupt și frământat de conflicte interne de a promova o strategie coerentă și susținută de reformă de dezvoltare. Se mizează pe posibilitatea motivării comunităților locale de a stimula voința de a face
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a iniția asemenea procese de dezvoltare comunitară. Din acest motiv s-a preferat sistematic în anii trecuți utilizarea organizațiilor nonguvernamentale ca actori pricipali care să inițieze și să administreze asemenea procese, adesea cu excluderea autorităților locale. Dezvoltarea sectorială. În ultimele decenii se conturează încercări de elaborare a unor strategii de dezvoltare a anumitor sectoare ale societății. Primele asemenea programe s-au referit la sectoare economice: dezvoltarea sectorului energetic, de exemplu. Țările în tranziție au fost, probabil, pioniere, forțate de nevoia unor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
economia trebuind să fie eliberată de jugul impozitelor și al reglementărilor. S-a presupus că economia, intrată într-un ciclu rapid de creștere, va rezolva ea însăși problemele sociale mult mai eficient decât statul bunăstării. După mai puțin de un deceniu de politică neoliberală a dat semne de criză. Eliberată de presiunea impozitelor și a reglementărilor, economia nu a dat semne de creștere miraculoasă, cum se prevăzuse. Pe de altă parte, economia nu a reușit să rezolve problemele sociale, sărăcia crescând
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ascendente a problemelor sociale a) Creșterea importanței unor valori în raport cu care „ceva” devine importantă ca sursă de îngrijorare, de atitudine negativă: libertatea individului, demnitatea umană, egalitatea, performanța economică, legalitatea etc. - în țările nordice, de exemplu, egalitatea a fost în ultimele decenii o valoare importantă care a dominat politicile sociale: cum poate diminua inegalitatea economică? În țările comuniste o egalitate accentuată a fost o valoare centrală. În țările care optează pentru o ideologie liberalistă, egalitatea nu este o valoare. Importanța competitivității economice
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
școlare alternative, fără examinarea procedurii de selecție a acestora, a fost declarată drept simbol al Reformei, rezultatul fiind o depreciere accentuată a calității programelor și confuzii procedurale. Este interesantă opacitatea la explorarea alternativelor tipică primei faze a tranziției. În ultimele decenii, din multiple surse, s-a deschis o nouă perspectivă a paradigmei problemelor cu soluții multiple. Se poate identifica începutul dezvoltării capacității de a formula alternative. O presiune pentru căutarea unor alternative a fost generată de însuși ciclul de adoptare a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de piață, societatea civilă, separația puterilor - adică marile valori liberale susținute de Locke, Hume, Montesquieu, Tocqueville (Tănase, 1995, p. 3). Perioada de înflorire a acestor principii, de metamorfoză a lor în practici sociale a fost relativ scurtă, de circa trei decenii. Ea coincide cu începuturile „erei burgheze” în România, de la 1828 la 1866 (Zeletin, 1925/1991, p. 48-99). Scurt inventar al schimbărilor declanșate de procesul de modernizare Începuturile revoluției burgheze în România semnifică transformări în structura social-economică, politică și culturală a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Ev Mediu. Burghezia apuseană uzează de două „arme” redutabile pentru disoluția vechiului sistem social: cumpărarea unor produse agricole cu prețuri ridicate și oferirea unor produse manufacturate la prețuri scăzute (Zeletin, 1925/1991, p. 64). Rezultatul este spectaculos: în circa trei decenii proprietarii funciari sunt „smulși” din raporturile lor patriarhale și „siliți să lucreze după trebuințele capitalismului” (Zeletin, 1925/1991, p. 65.); economia naturală devine tot mai mult o economie de schimb; vechile meserii și ocupații cad pradă concurenței străine; sporirea relațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fi apreciată ca o contribuție, cu note originale, a sociologiei poporaniste și țărăniste, mai ales dacă o raportăm la stadiul cercetării diferențierii și structurii sociale de către școlile sociologice din străinătate. După afirmațiile unor cunoscuți istorici ai sociologiei, doar în ultimele decenii conceptul de stat, de pildă, a pătruns în problematica diferențierii sociale și a claselor sociale; atât modelul funcționalist pluralist, cât și modelele de clasă ale stratificării operau pe terenul societății, statul fiind considerat fie o funcțiune a claselor, fie ceva
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Răsărit, ci și în Apus” (Bădescu, Dungaciu, Baltasiu, 1996, p. 85). Evaluând recent contribuția teoretică a sociologilor poporaniști și țărăniști, Ilie Bădescu apreciază efortul lor de a regândi legea standard a evoluției capitaliste și de a formula, cu circa cinci decenii în avans față de neoevoluționiștii americani, ideea „potențialului evoluționar” al societăților țărănești, invalidând „mitul evoluționismului unilinear” (Bădescu, Dungaciu, Baltasiu, 1996, pp. 82-102, 161-165). Perspective asupra unei sinteze a modernizării și identității culturale Autoorganizarea competențelor în cadrul Institutului Social Român Înzestrat cu un
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de nevoile vremii: „Era nevoie, pe de o parte, de documentare, pe de alta, de lămurire” pentru a ridica cetățeanul din „empirismul sărac pe care-l oferă cronica zilnică a locurilor comune și a faptelor meschine”. În urmă cu opt decenii a fost creat Institutul Social Român (ISR), din inițiativa eminentului sociolog Dimitrie Gusti (1880-1955), cu sprijinul unor specialiști în știința și practica social-politică, una dintre cele mai interesante instituții de utilitate publică, ce a făcut din ideea de organizare a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]