28,176 matches
-
că disciplinele nu dispar în fapt, însă demersul disciplinar și cel transdisciplinar colaborează la un fel de perspectivă întregită asupra fenomenelor lumii naturale, sociale și culturale). În această accepție recentă, disciplinaritatea și transdisciplinaritatea nu mai sînt niște „inamici”, ci mai degrabă un fel de „complici” (Nicolescu, 1999)1. 1.3. Specificul cercetării educației și modelele de cercetare Specificul cercetării pedagogice este, prin urmare, acela că urmărește, atunci cînd este și pe cît este posibil, abordarea educației „ca educație”. Dar distincțiile pot
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de cazuri ce trebuie studiate pentru ca cercetarea să fie credibilă; studiul de caz se poate referi chiar la un singur subiect. În situația studierii mai multor cazuri, nu se are în vedere o eșantionare, ca în cercetările cantitative, ci mai degrabă se caută „replici” ale unei realități. Interpretarea datelor se realizează în această situație prin raportare la teorie, nu la populație (Yin, 1994, apud Tellis, 1997). Yin identifică trei categorii de studii de caz, în funcție de scopul în care sînt utilizate: exploratorii
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cu un caracter general și global. Deși de cele mai multe ori maniera de formulare și adresare a întrebărilor variază de la un subiect la altul, cel care conduce un interviu nestructurat are în permanență în vedere tema și finalitățile cercetării. Caracterul mai degrabă informal al interviului nestructurat permite surprinderea unor atitudini, sentimente și experiențe care sînt greu de investigat prin intermediul altor metode sau tehnici (Agabrian, 2004). Cu toate acestea, generalizările trebuie lansate cu prudență în cazul utilizării interviului nestructurat și trebuie avută în
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de referință, care nu întotdeauna este potrivită (vezi situația persoanelor din cadrul minorităților etnice, care vorbesc altă limbă decît cea în care este administrat testul). Testele standardizate care includ prea multe răspunsuri închise au fost criticate pentru faptul că evaluează mai degrabă capacitatea de memorare a subiecților, pe cînd testele cu itemi de tip eseu sînt considerate prea subiective. Valoarea testelor depinde în mare măsură de competența celor care le elaborează și de pregătirea celor care le aplică și calculează scorurile, de unde
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
generalități fără semnificație în contextul studiului. Ipotezele cercetării pot fi formulate în modalități diferite, în funcție de nivelul de cunoaștere și investigare a problemei (Krathwohl, 1998): -Dacă literatura de specialitate este săracă în informații privind tema cercetării, iar scopul acesteia este mai degrabă exploratoriu decît explicativ, se recomandă formularea ipotezelor ca interogații. -Dacă cercetătorul a ajuns la o bună cunoaștere a problemei și poate emite judecăți, prin apelul la studiile de specialitate, ipotezele pot lua forma unor afirmații ce trebuie testate. -Dacă cercetătorul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
unor afirmații ce trebuie testate. -Dacă cercetătorul a construit un model explicativ, ipotezele sînt afirmații ce se referă la relațiile complexe între variabile. Redactarea acestei secțiuni poate fi ușurată prin respectarea următoarelor recomandări: -Dacă studiul este descriptiv și încercați mai degrabă să surprindeți fapte decît să căutați explicații, formulați ipotezele ca interogații. -Indicați importanța răspunsurilor la întrebările pe care le adresați în contextul studiului. -Prezentați succint ce alte piste, obiective și ipoteze au fost excluse și explicați decizia de a vă
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
fotbal. Adultul răspunde spunând: “Hai să jucăm fotbal” și se joacă cu copilul. Uneori partenerul de comunicare al copilului are nevoie, pentru a-i răspunde, de o strategie de suport vizual pe care copilul să o Înțeleagă mai ușor, mai degrabă decât a folosi doar un răspuns verbal. Exemplu: un copil cu autism merge, după școală, În diferite locuri. El Întreabă insistent “ Mergem la bunica?” pentru a cunoaște destinația din acea zi. Personalul școlii elaborează un program vizual zilnic reprezentând locațiile
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
determina prezența unei anumite emoții și a motivului pentru care ea a apărut. De exemplu, un copil traversează strada alergând fără să se uite, iar părintele strigă spre el “Oprește-te!”. Luând În considerare contextul, părintele este probabil speriat, mai degrabă, decât supărat, deoarece se teme ca i-ar putea fi accidentat copilul. Casete video cu diferite filme sau emisiuni TV pot fi de asemenea folosite cu succes În Învățarea acestor deprinderi de către copil. Exemplu: un filmuleț Încărcat emoțional de 3-5
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
729. Amenințarea noii direcții de către Moscova a fost primită cu entuziasm în România. Însă dorința lui Gheorghiu-Dej de a adopta un program similar nu era doar o reacție cuminte a unei țări dominate la măsurile conducerii sovietice. Gheorghiu-Dej căuta mai degrabă o soluție pentru criza economiei românești. Obiectivele primului Plan Cincinal care începea cu 1951, nu fuseseră îndeplinite. Din cauza faptului că se pusese un accent prea mare pe industria grea, se înregistra o scădere dramatică a producției de bunuri de consum
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Americii trecea printr-o perioadă majoră de tranziție. În pofida mccarthismului și a Războiului din Coreea, Administrația Eisenhower își schimba, treptat, percepția asupra lumii comuniste. Casa Albă nu mai privea Europa de Est ca pe o simplă prelungire a Uniunii Sovietice, ci mai degrabă ca pe o entitate alcătuită din mai multe părți, fiecare din ele meritînd o atenție deosebită. Prin realegerea lui Eisenhower, în 1956, această tranziție a putut continua. Deși America avea prea puțin sau deloc de-a face cu evenimentele petrecute
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
precum și un Plan pe Șaisprezece Ani, pentru perioada 1960-1975. Prin aceste două planuri, partidul viza o creștere cu 500% a producției industriale și cu 200% a producției agricole. Nu era o variantă a programului chinez de "salt înainte", ci mai degrabă planificarea unei dezvoltări constante pe o perioadă de 16 ani944. Comitetul Central a recomandat ca planurile să fie aprobate la următorul Congres al Partidului. În cursul săptămînii care a debutat la 20 iunie 1960, delegații de partid s-au întîlnit
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
dureroastc " Stimula]i punctele reflexe care se afl\ de aceea[i parte a corpului cu zona dureroas\" Prietenul meu, Bobby, mi-a împărtășit argumentul pe care l-a dat într-o dispută pe tema reflexologiei: Uneori, oamenii sunt judecați mai degrabă după rezultate decât după experiența pe care o au. Este o situație similară cu cea a mecanicilor din micile ateliere, care sunt deseori mai pricepuți decât cei care lucrează în marile companii de automobile. La fel se întâmplă și în
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
E.M. Abrahamson, în cartea sa Body, Mind and Sugar scrie: Alcoolismul este cauzat de o deficiență a hormonilor corticosuprarenali - hormoni care acționează invers decât insulina. Problema s-ar putea să nu fie totuși chiar la nivelul cortexului suprarenalelor, ci mai degrabă la glanda principală, glanda pituitară, care dintr-un motiv sau altul nu reușește să stimuleze suprarenalele în mod corespunzător, așa cum se întâmplă când sistemul endocrin funcționează normal. Mai mult decât atât, se crede că această disfuncție a glandei pituitare nu
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
mișcările naționaliste recurg la extracția esenței identitare din memoria colectivă. Se subînțelege de la sine, fără a mai avea nevoie de elaborări suplimentare, că memoria colectivă însăși, ca bază pentru construirea identității naționale, este la rândul ei o construcție culturală mai degrabă decât o oglindă fidelă a trecutului ori un rezervor de amintiri factuale comune despre trecutul istoric.Construirea națiunii române și a identității naționale este inseparabilă de dezvoltarea memoriei istorice, înțeleasă ca ancorarea pe verticală a comunității în trecutul său istoric
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Naum Râmniceanu, lansată în 1802, de recreare a vechii Dacii într-un stat unitar. Aceste propuneri incipiente de unire politică a etnicilor români într-o singură formațiune statală (i.e., împlinirea principiului naționalismului enunțat de Gellner) trebuie luate ca reprezentând mai degrabă pâlpâiri ideatice, licăriri intelectuale, decât expresia unui program politic bine articulat. Programul unirii politice avea să se configureze progresiv, precizându-se gradual, în decursul primei jumătăți a secolului al XIX-lea, urmând ca ulterior mișcărilor revoluționare de la 1848, tema unirii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ceea ce am putea numi "descoperirea imaginativă" a trecutului. În terminologia lui B. Anderson (2000), românii și-au "imaginat" comunitatea națională, fundamentând-o pe un trecut ficționalizat. Însă acest demers imaginativ nu trebuie asimilat noțiunilor de ficțiune sau invenție, ci mai degrabă trebuie înțeles ca o forțare imaginativă a unor descoperiri istorice. În această cheie pot fi înțelese atât excesele latiniste ale Școlii Ardelene (romanitatea pură a românilor, exterminarea totală a dacilor), cât și replica dacistă (în cea mai autohtonistă formulă aceasta
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
că a avut o naștere laborioasă, o adevărată infrastructură educațională modernă fiind articulată doar în a doua parte a secolului al XIX-lea. Până la Marea Unire din 1918 nu prea are sens să vorbim despre un învățământ românesc, ci mai degrabă despre învățăminte românești. Situația specială a învățământului românesc din Transilvania, aflat sub autoritatea Curții de la Viena, și mai târziu a guvernului maghiar, obligă la tratarea separată a Ardealului de celelalte două provincii istorice românești. Analiza longitudinală realizată în capitolele următoare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sunt necesare pentru clarificarea schemei de mai sus. În ceea ce privește axa verticală text-context, diferența constă în gradul de focalizare a investigației pe texte individuale vs. centrarea mai pregnantă pe contextul societal înăuntrul căreia textele studiate capătă semnificație. Analizele textuale (orientate mai degrabă înspre texte singulare) țin și ele cont de contextul social, însă fac referire la "contextul proximal", din imediata apropiere a respectivului text. În schimb, analizele contextuale investighează corpuri de texte luate ca blocuri de cunoaștere produse într-un "context distal
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
circulație socială, analiza de față își propune să facă "inferențe valide și replicabile de la texte la contextele utilizării acestora" (Krippendorff, 2004, p. 18). În cadrul schemei analizei discursive elaborate de Phillips și Hardy (2002), demersul de față poate fi localizat mai degrabă în zona circumscrisă de abordarea constructivistă, deși se interesează și de cartografierea relațiile de putere care contribuie la structurarea discursivă a realității (în speță, a memoriei naționale românești). Interogațiile de cercetare care au pulsionat demersul pe care l-am întreprins
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nu le conferă studiilor efectuate pe baza analizei de conținut calitatea indezirabilă de sociologie de cabinet. Aceasta deoarece studiind semnificațiile obiectificate textual, așa cum au fost acestea codificate scriptic în cultura materială a unei comunități, metoda analizei de conținut presupune mai degrabă logica de cercetare a unei "sociologii de arhivă", ale cărei eforturi analitice urmăresc să decripteze climatul socio-cultural prevalent în epoca temporală investigată, sau, mai modest, să elucideze relații specifice între anumite fenomene socio-culturale. În contrast flagrant cu sociologia de fotoliu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a guvernării pe baze raționale, de concentrare și centralizare a puterii în figura domnitorului, de extindere a aparatului birocratic, de codificare legislativă, însoțite de o sesizabilă secularizare a vieții publice (Hitchins, 1998, p. 15). Rămas în conștiința istorică românească mai degrabă ca "sistema fatală" care "a supt măduva țării", făcând ca "nefericirea țării rumânești să ajungă la vârf", "veacul de durere" al epocii fanariote ascunde un amplu proces modernizator suferit de societățile principatelor dunărene (Aaron, 1835, pp. xviii, xii). Corectând astigmatismele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de masă", Frederic cel Mare a utilizat educația publică pentru a contracara forțele centrigufale ce acționau în foarte fărâmițata comunitate politică a Prusiei în care prevalau o diversitate de interese locale. Scopul urmărit nu a fost unul emancipativ, ci mai degrabă unul pragmatic-instrumental, acela de a unifica Prusia prin intermediul educației dirijate de stat. Educați să se identifice înainte de toate cu statul și țelurile sale, subiecții prusaci erau astfel scoși din cercurile lor inferioare de socialitate care le suscitau adeziunea sentimentală (stări
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care au sălășluit succesiv în Dacia pe trunchiul roman (Pascu și Gyémánt, 1991, p. xlix). În contextul socio-istoric românesc, mitul universal al permanenței îmbracă forma continuității neîntrerupte a populației cu care se identifică retrospectiv românii (romanii la Școala Ardeleană, mai degrabă dacii la școala romantică a istoriografiei românești). La Școala Ardeleană, continuitatea romanilor după retragerea aureliană a legiunilor la sud de Dunăre la 271 e.n. asigură permanența românească pe teritoriul dacic. Prima formulare a tezei continuității civile a romanilor din istoriografia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
deplasare a accentului de pe chestiunile originii, latinității pure și continuității etnice (asupra cărora s-a concentrat aproape în totalitate investiția istoriografică a Școlii Ardelene) înspre ideile de unitate, independență și continuitate statală. Însă în locul unei rupturi ori negări avem mai degrabă o schimbare de accent. Patrimoniul istoriografic de factură luministă moștenit de la Școala Ardeleană, fără să fie contestat fățis, a fost preluat în mare mare și supus unei îmbogățiri romantice. Conjugarea celor două paradigme istoriografice (luminismul Școlii Ardelene și romantismul pașoptist
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
un accent mai apăsat pe unirea principatelor danubiene, "valachii transdanubieni", cum îi numește Kogălniceanu pe românii ardeleni, neintrând în pragmatica politică a vremii, dar figurând în aspirațiile utopice ale gânditorilor romantici). Întrucât lucrarea de față își propune să investigheze mai degrabă "ariergarda" reprezentată de consensul societal sancționat oficial, care își găsește expresia în literatura didactică elaborată explicit în scopul educației publice, analiza va fi centrată pe imaginea trecutului românesc așa cum a fost ea zugrăvită în manualele de istorie. Centrajul pe conținutul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]