28,559 matches
-
fiii lui Dumnezeu se vor chema. (Matei 5, 9). Pacea întemeiată pe adevăr, dreptate și dragoste este cel mai mare bun social pentru oameni și popoare. Ea îmbunătățește condițiile de viață ale omului și înalță popoarele, aducându-le propășire și fericire. Profeții Vechiului Testament au descris împărăția mesianică a lui Hristos ca pe o împărăție a păcii și a dreptății, iar îngerii au cântat în noaptea Nașterii Domnului: „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
sine însuși. Aceștia îndeplinesc o lucrare asemănătoare celei săvârșite de Fiul lui Dumnezeu, Care a venit în lume să împace pe omul păcătos cu Dumnezeu. De aceea, Dumnezeu le făgăduiește numele haric de „fii ai lui Dumnezeu”, însoțit, firește, de fericirea vrednică de acest nume. Porunca de a face pace se adresează tuturor, precum citim în epistola către evrei: „ Căutați pacea cu toți și sfințenia, fără de care nimeni nu va vedea pe Domnul” (Evr. 12, 14). Fericiți cei prigoniți pentru dreptate
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
care L-a rostit și după Înviere. El ne îndeamnă să ne bucurăm de tot ceea ce ne dă Dumnezeu, de speranța în viață, în bine, să fim căutători de dreptate și făcători de pace. Toate virtuțile cuprinse în cele nouă fericiri sunt strâns legate nu numai una de alta, ci și cu cele trei virtuți teologice: credința, nădejdea și dragostea, care constituie izvorul, temelia și motorul tuturor virtuților creștine<footnote id="12">Mitropolit Dr. N. Mladin., op.cit., p. 152<footnote>. 1
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
călăuzesc viața și activitatea oamenilor în comunitate; inițierea micilor școlari în practicarea unui comportament civic activ, responsabil, tolerant, deschis, comunicativ, autoevaluativ. La gimnaziu, programa școalară la disciplina religie oferă un sprijin important în formarea virtuților și conduitelor morale. Prin studierea Fericirilor, la Unitatea de învățare „Trăirea învățăturii creștine” (clasa a VII-a), elevul se confruntă cu un anume mod al identității creștine, învață să dobândească virtuțile morale pentru a se menține în comuniune cu Dumnezeu și cu semenii, și își întărește
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
confruntă cu un anume mod al identității creștine, învață să dobândească virtuțile morale pentru a se menține în comuniune cu Dumnezeu și cu semenii, și își întărește sufletul pentru înțelegerea unei concepții superioare de viață. Valorificarea virtuților prezentate în textul Fericirilor, conduce la progres în achizițiile de cunoștințe la religie și la modificări comportamentale dezirabile. Din conținutul pildelor studiate (Pilda vameșului și a fariseului, Pilda Samarineanului milostiv, Pilda talanților, Pilda fiului risipitor etc.) elevii pot desprinde ca principii de viață: bunătatea
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
serioasă și permanentă la glasul conștiinței. Generozitatea, atitudinea morală care te îndeamnă să-l ajuți pe cel care are nevoi, a fost dezvoltată elevilor prin intermediul mai multor lecții: pilda Samarineanul milostiv, pilda Bogatul nemilostiv și a săracului Lazăr, Cele 9 Fericiri etc., dar și prin implicarea elevilor în mai multe activițăti caritabile organizate ocazional (oferirea de daruri copiilor de la Școala specială Comănești, cu prilejul Nașterii sau Învierii Domnului) sau în situații speciale (ajutorul acordat copiilor de pe Valea Asăului în urma inundațiilor). Elevii
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
credincioșii se roagă unii pentru alții. Atmosfera și lucrarea tainică a Sfintei Liturghii pot influența în mod deosebit predispoziția religioasă a elevilor și să o dezvolte în asemenea măsură încât ei să fie capabili de profunde trăiri religioase. Prin studierea Fericirilor, la unitatea de învățare „Trăirea învățăturii creștine”, elevul se confruntă cu un anume mod al identității creștine, învață să dobândească virtuțile morale pentru a se menține în comuniune cu Dumnezeu și cu semenii, și își întărește sufletul pentru înțelegerea unei
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
confruntă cu un anume mod al identității creștine, învață să dobândească virtuțile morale pentru a se menține în comuniune cu Dumnezeu și cu semenii, și își întărește sufletul pentru înțelegerea unei concepții superioare de viață. Valorificarea virtuților prezentate în textul Fericirilor (smerenia, pocăința, blândețea, dreptatea, milostenia, curăția inimii, concilierea, dreptatea, statornicia în credință), conduce la progres în achizițiile de cunoștințe la religie și la modificări comportamentale dezirabile. Acestea au un rol important în formarea virtuților creștine și în consolidarea comportamentului moral-religios
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
adevărului (I Tim. 3,15) și instituția întemeiată pentru sfințirea și mântuirea oamenilor. Prin credință puternică în Dumnezeu, prin primirea harului Duhului Sfânt prin Sfintele Taine, ei pot tinde spre împlinirea pentru care au fost creați: asemănarea cu Dumnezeu și fericirea veșnică. În această etapă elevii trebuie să utilizeze în diferite contexte expresiile și noțiunile religioase nou învățate, realizând corelații interdisciplinare (istorie, literatură, muzică, geografie, artă). Demersul didactic va avea finalitățile scontate în măsura în care vom ști să rămânem fideli principiilor evanghelice și
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
fi realizată prin prelegeri moralizatoare”. Sentimentele superioare religioase au un rol esențial pentru progresul și moralitatea socială. Aceste sentimente dinamizează indivizii unei societăți, furnizează energia și responsabilitatea creatorului, atât în știință, cât și în artă; ele sunt definitorii atât pentru fericirea și mulțumirea personală cât și pentru echilibru psihic. Ambițiile materiale dau satisfacții limitate. O dovedește realitatea că în lipsa educației religioase și în condițiile unor relații familiale șubrede, fiii unor oameni foarte bogați își părăsesc căminele, încep să se drogheze, recurg
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
a înțelege viața duhovnicească. Muzica religioasă pătrunsă în școală are darul de a dezvălui elevilor aspecte pe care alte discipline nu le pot atinge. Textele evanghelice oferă momente educaționale cu mare încărcătură emoțională. Un exemplu în acest sens îl reprezintă „Fericirile”. Pentru a putea interpreta cântările religioase, elevii apelează la cunoștințele dobândite la obiectul muzică (notele muzicale, solfegii, ritm, nuanțe). Sărbătorile religioase sunt oglindite în literatura populară într-un mod deosebit (colinde), în acest mod făcându se legătura cu muzica dar
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
numește paralizie. El era obligat să stea tot timpul la pat, fără a se putea mișca, fiind slăbit de putere. De aceea paraliticului i se mai spune și slăbănăg.” Metoda explicației este folosită în mod deosebit pentru a prezenta semnificația Fericirilor date de Iisus Hristos, în Predica de pe Munte. La fericirea a III-a, Fericiți cei blânzi, că aceia vor moșteni pământul, profesorul prezintă virtutea blândeții, explicând că aceasta reprezintă forma de manifestare concretă a iubirii, prin care este biruită mânia
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
pat, fără a se putea mișca, fiind slăbit de putere. De aceea paraliticului i se mai spune și slăbănăg.” Metoda explicației este folosită în mod deosebit pentru a prezenta semnificația Fericirilor date de Iisus Hristos, în Predica de pe Munte. La fericirea a III-a, Fericiți cei blânzi, că aceia vor moșteni pământul, profesorul prezintă virtutea blândeții, explicând că aceasta reprezintă forma de manifestare concretă a iubirii, prin care este biruită mânia, lăcomia și violența. Elevii sunt îndrumați să practice această virtute
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
le învețe și apoi de a le reproduce într-o formă liberă, personală, desigur respectând adevărul științific. Exemple: Clasa a VII-a Unitatea de învățare: „Trăirea învățăturii creștine” Pentru a dezvolta capacitatea elevilor de a identifica virtuțile creștine menționate în Fericiri, în viața unor personalități biblice, profesorul va adresa elevilor întrebări ajutătoare: „Care sunt virtuțile prezentate în cele nouă Fericiri?” ...smerenia, pocăința, blândețea, dreptatea, milostenia, curăția inimii, concilierea, statornicia în credință; „Cine este modelul suprem de smerenie?” - Mântuitorul Iisus Hristos „care
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
a VII-a Unitatea de învățare: „Trăirea învățăturii creștine” Pentru a dezvolta capacitatea elevilor de a identifica virtuțile creștine menționate în Fericiri, în viața unor personalități biblice, profesorul va adresa elevilor întrebări ajutătoare: „Care sunt virtuțile prezentate în cele nouă Fericiri?” ...smerenia, pocăința, blândețea, dreptatea, milostenia, curăția inimii, concilierea, statornicia în credință; „Cine este modelul suprem de smerenie?” - Mântuitorul Iisus Hristos „care S-a făcut Om pentru mântuirea noastră”; „Care din personajele cunoscute de voi la religie manifestă pocăință?” - fiul risipitor
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
lui Spencer, sprijinit într-o oarecare măsură pe lucrările economiștilor clasici englezi (Adam Smith), este tipic holist. Schematic, el este următorul: diviziunea muncii duce la o creștere a productivității și deci a bogăției; creșterea bogăției duce la o creștere a fericirii colectivității; fiind, în ultimă instanță, orientată spre creșterea fericirii membrilor săi, societatea va adopta și stimula diviziunea muncii. După cum se poate observa, explicația propusă de Spencer este holistă și funcțională. Diviziunea este un instrument de creștere a fericirii colectivității și
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
economiștilor clasici englezi (Adam Smith), este tipic holist. Schematic, el este următorul: diviziunea muncii duce la o creștere a productivității și deci a bogăției; creșterea bogăției duce la o creștere a fericirii colectivității; fiind, în ultimă instanță, orientată spre creșterea fericirii membrilor săi, societatea va adopta și stimula diviziunea muncii. După cum se poate observa, explicația propusă de Spencer este holistă și funcțională. Diviziunea este un instrument de creștere a fericirii colectivității și este adoptat de către aceasta din acest motiv. Punctul de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
creștere a fericirii colectivității; fiind, în ultimă instanță, orientată spre creșterea fericirii membrilor săi, societatea va adopta și stimula diviziunea muncii. După cum se poate observa, explicația propusă de Spencer este holistă și funcțională. Diviziunea este un instrument de creștere a fericirii colectivității și este adoptat de către aceasta din acest motiv. Punctul de vedere al lui Durkheim este tipic pentru individualismul metodologic. Două obiecții sunt formulate de către sociologul francez. În primul rând, este discutabil că fericirea colectivității a crescut ca urmare a
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
este un instrument de creștere a fericirii colectivității și este adoptat de către aceasta din acest motiv. Punctul de vedere al lui Durkheim este tipic pentru individualismul metodologic. Două obiecții sunt formulate de către sociologul francez. În primul rând, este discutabil că fericirea colectivității a crescut ca urmare a dezvoltării sistemului industrial, a promovării diviziunii muncii. Mai degrabă, avem motive să credem contrariul. În al doilea rând, o asemenea motivație - creșterea fericirii colectivității - reprezintă un factor prea difuz pentru a deveni o forță
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sunt formulate de către sociologul francez. În primul rând, este discutabil că fericirea colectivității a crescut ca urmare a dezvoltării sistemului industrial, a promovării diviziunii muncii. Mai degrabă, avem motive să credem contrariul. În al doilea rând, o asemenea motivație - creșterea fericirii colectivității - reprezintă un factor prea difuz pentru a deveni o forță efectivă, capabilă să pună în mișcare efortul colectiv. Explicația alternativă propusă de Durkheim este cauzal-individualistă. Cauza diviziunii muncii este „densitatea morală”. Creșterea volumului populației generează nu numai o densitate
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
organizări sociale centrate pe om. Din acest motiv, sociologia acordă o mare importanță umanizării mijloacelor. Nu numai scopurile trebuie să fie umane, ci și mijloacele. Nu se poate realiza bunăstarea colectivității sacrificând, în procesul de producere a acesteia, bunăstarea și fericirea participanților. Umanitatea mijloacelor reprezintă pentru sociolog un scop în sine. Se remarcă aici încă o funcție a colectivității sociologice: aceea de a conduce orientarea transsectorială, globalistă și umanistă a activității sociologilor, de a preveni implicarea unilaterală în susținerea intereselor sectoriale
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
eficace. Acesta este motivul principal pentru care știința nu poate fi doar structurală. Ea trebuie să fie în mod necesar și evenimențială. În jocul mare pe care o structură îl permite evenimentului - hazardului, dar și inițiativei umane - se poate înscrie fericirea sau nefericirea umană. Probabil acesta este argumentul esențial pentru care, atunci când este vorba de el însuși, omul nu se mai poate mulțumi doar cu o știință a generalului, care să explice numai caracteristicile mari, făcând abstracție de variațiile datorate întâmplării
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
n-or clipi. Cela ce se bate pentru a lui țară Sufletu-i e focul soarelui de vară. Mergeți la sultanul care v-a trimis, Ș-orice drum de pace spuneți că e-nchis! Apoi către curte domnul se Îndreaptă. Fericirea țării de la noi s-așteaptă. De deșarte vise să nu ne-nșelăm: Moarte și sclavie la străini aflăm. Viitor de aur țara noastră are, Și prevăz prin secoli a ei Înălțare. Însă mai-nainte trebuie să știm Pentru ea cu toții
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
multă și cu vâlvă mare, hotărât să sfarme - odată pentru totdeauna - cuibul acesta de viteji, care de-atâta timp stăteau străji nedormite la porțile Europei apusene și nu lăsau puterea Semilunei să-și Întindă mai departe valurile-i cotropitoare. Pentru fericirea poporului nostru, pe vremea aceea, Domn În Țara Românească era Mihai Viteazul, una din cele mai eroice figuri din istoria omenirii. Văzând el ce potop de oaste vine asupră-i și cugetând că o luptă În câmp deschis nu e
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
zice d-abia stăpânindu-și tremurătura bărbii: Maria ta, Dumnezeu știe numai ce se petrece acuma În sufletul unui biet dascăl ca mine, venit aici din părțile românești de dincolo. Rog pe Dumnezeu să te ție sănătos și voinic pentru fericirea poporului românesc. Mintea, brațele, sângele nostru și al acestor copii sunt de acuma Închinate neamului român, patriei române, domnului român, Măriei tale ! La aceste vorbe, toată lumea s-a ridicat În picioare, și vodă asemenea; nimeni nu mai putea sta jos
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]