30,776 matches
-
se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,03%). Pentru 2,68% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,3%). Pentru 2,68% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În secolul al XVII-lea, zona era locuită de moșneni, care au vândut în 1685 un teren spătarului Mihai Cantacuzino, în schimbul sumei de 700 de taleri. Acesta a
Slănic () [Corola-website/Science/297199_a_298528]
-
era comună urbană, reședința plaiului Vărbilău din județul Prahova, fiind format din două părți: Groșani (partea de nord) și Prăjani (partea de sud), având în total 4488 de locuitori. În oraș erau o școală înființată în 1855 și 5 biserici ortodoxe — una fondată în Groșani de Stoica Gioarsă în 1724 (inițial de lemn, reconstruită din piatră de Neagu Toma în 1774), una datând din 1732, una construită de vel clucer Ion Hagi Moscu în 1800, una fondată de Safta Zăneasca în
Slănic () [Corola-website/Science/297199_a_298528]
-
Făgețel. Satul Micfalău din cadrul comunei Malnaș din nordul județului Covasna, locuit în trecut în majoritate de români colonizați în 1763, și-a pierdut naționalitatea în urma maghiarizării lingvistice a locuitorilor în secolele XIX și XX. Astăzi, puțini dintre ei mai sunt ortodocși sau greco-catolici, majoritatea îmbrățișând romano-catolicismul. La marginea nordică, vestică și sudică a ariei locuite de secui se află mai multe localități cu majorități românești. Sub aspectul toponimiei, numele orașului Vlăhița a fost menționat în documente în anul 1406 sub numele
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (84,25%), cu o minoritate de maghiari (9,12%). Pentru 5,84% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,09%), dar există și minorități de reformați (8,14%) și romano-catolici (1,4%). Pentru 5,9% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 3.969 locuitori, dintre care 2.781 români, 941
Ocna Sibiului () [Corola-website/Science/297216_a_298545]
-
locuitori sunt letoni, 29 % sunt ruși, 3,9 % sunt belaruși, 2,6 % sunt ucrainieni, 2,5 % polonezi, 1,4 % lituanieni, iar restul de 2,1 % - alte naționaltăți, (conform recensământului din 2003). Cei mai mulți letoni sunt protestanți, în timp ce rușii sunt afiliați Bisericii Ortodoxe Ruse. Riga este amplasată pe locul unei așezări antice a livonienilor, un trib antic fino-ugric, la confluența râurilor Daugava și Ridzene (în letonă: "Rīdzene"). Râul Ridzene era cunoscut la începuturi sub numele de Riga, într-un moment dat formând un
Riga () [Corola-website/Science/297227_a_298556]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (85,51%), cu o minoritate de romi (9,98%). Pentru 4,47% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,85%), cu o minoritate de baptiști (6,64%). Pentru 4,58% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Baia de Aramă () [Corola-website/Science/297209_a_298538]
-
se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,57%). Pentru 6,5% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,08%). Pentru 6,5% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Orașul este locuit încă din epoca de piatră. Între dealurile care îl înconjoară, pe "Valea Bradului", au fost găsite urme a unei așezări din "epoca neolitică": unelte din
Ocnele Mari () [Corola-website/Science/297217_a_298546]
-
vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, cu o minoritate de sârbi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de persoane fără religie și atei (%) și ortodocși Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Biograd na Moru () [Corola-website/Science/297243_a_298572]
-
unui număr de 12-15 familii de ortodocși. În 1864 familiile de români primesc de la un donator necunoscut o suprafață de teren unde își vor construi o mică biserică din lemn și actualul cimitir. În anul 1901 se construiește actuala biserică ortodoxă. Pe locul bisericii evanghelice actuale, în secolul XV s-a construit un turn de pază în jurul căruia a luat ființă localitatea care azi constituie vatra veche a orașului. Bătrânii povestesc că acest turn era mic punct de vamă pentru comercianții
Copșa Mică () [Corola-website/Science/297211_a_298540]
-
se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (75,07%). Principalele minorități sunt cele de romi (11,16%) și maghiari (8,31%). Pentru 4,96% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,05%), cu minorități de romano-catolici (4,33%), evanghelici-luterani (2,81%), reformați (1,41%), penticostali (1,3%) și baptiști (1,13%). Pentru 4,98% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.170
Copșa Mică () [Corola-website/Science/297211_a_298540]
-
direct, România") al Radio România Internațional, care transmite 24 de ore, și postul TVR1. În plus, alte canale românești sunt disponibile prin serviciul DTH oferit de filială sârbă a companiei românești de telecomunicații RCS & RDS. Revista Biruința apare în Parohia Ortodoxă Română de la Toracu Mare. În anul 2006 a fost înființat postul de radio Victoria, care emite 24 ore în limba română pe frecvența 107,9 MHz FM program infomativ, muzical, cultural, fiind unicul radio minoritar în limba română cu program
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
anul 2006 de către tinerii intelectuali din Banatul sârbesc la inițiativa tânărului Ioan Tudoran care este și fondatorul acestor posturi de radio televiziune. În Voivodina funcționează 40 de parohii românești istorice în care activează 42 de preoți, aflate sub jurisdicția Episcopiei ortodoxe române "Dacia Felix" cu sediul la Vârșeț, condusă de Prea Sfinția Să, Daniil Partoșanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei. Drept reacție la faptul că statul sârb și Patriarhia Ortodoxă Sârbă nu au recunoscut fosta Episcopie Română cu sediul la Vârșeț
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
istorice în care activează 42 de preoți, aflate sub jurisdicția Episcopiei ortodoxe române "Dacia Felix" cu sediul la Vârșeț, condusă de Prea Sfinția Să, Daniil Partoșanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei. Drept reacție la faptul că statul sârb și Patriarhia Ortodoxă Sârbă nu au recunoscut fosta Episcopie Română cu sediul la Vârșeț, la care Prea Sfinția Să Episcopul Daniil a fost, mai întâi, administrator pentru românii din Iugoslavia, apoi pentru românii din Șerbia și, la urma, doar pentru românii din Banatul
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
Să Episcopul Daniil a fost, mai întâi, administrator pentru românii din Iugoslavia, apoi pentru românii din Șerbia și, la urma, doar pentru românii din Banatul sârbesc, episcopia a fost mutată la Deta în România unde a fost înființată că Episcopia Ortodoxă Română Dacia Felix cu același Episcop-administrator pentru românii din Banatul sârbesc. Episcopia a fost în final restabilită la Vârșeț sub noul nume. Începând cu anul 2006, religia în limba română a fost introdusă în școlile de stat din Voivodina, cu
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
noul nume. Începând cu anul 2006, religia în limba română a fost introdusă în școlile de stat din Voivodina, cu cinci ani mai târziu decât în cazul tuturor celorlalte confesiuni tradiționale din Șerbia. Potrivit lui Moise Ianeș, Părintele Vicar al Vicariatului Ortodox Român vinovată pentru această întârziere a fost Biserică Ortodoxă Română, care a respins din anul 2001 (anul introducerii religiei în școli) să intre în învățământul Șerbiei (de altfel, patriarhia Bisericii Ortodoxe Române s-a remarcat în ultimii ani prin neglijarea
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
română a fost introdusă în școlile de stat din Voivodina, cu cinci ani mai târziu decât în cazul tuturor celorlalte confesiuni tradiționale din Șerbia. Potrivit lui Moise Ianeș, Părintele Vicar al Vicariatului Ortodox Român vinovată pentru această întârziere a fost Biserică Ortodoxă Română, care a respins din anul 2001 (anul introducerii religiei în școli) să intre în învățământul Șerbiei (de altfel, patriarhia Bisericii Ortodoxe Române s-a remarcat în ultimii ani prin neglijarea comunităților românești din Șerbia, această atitudine fiind prezenta și
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
din Șerbia. Potrivit lui Moise Ianeș, Părintele Vicar al Vicariatului Ortodox Român vinovată pentru această întârziere a fost Biserică Ortodoxă Română, care a respins din anul 2001 (anul introducerii religiei în școli) să intre în învățământul Șerbiei (de altfel, patriarhia Bisericii Ortodoxe Române s-a remarcat în ultimii ani prin neglijarea comunităților românești din Șerbia, această atitudine fiind prezenta și astăzi la sud de Dunăre). Sunt publicate totodată două manuale noi pentru elevii care învață religia în limba română, menite claselor I
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
Sunt publicate totodată două manuale noi pentru elevii care învață religia în limba română, menite claselor I și a II-a elementare, care au fost aprobate de "Comisia Guvernului Republicii Șerbia pentru Educația Religioasă în Școlile Elementare și Medii". Episcopia Ortodoxă Română "Dacia Felix" din Șerbia este structurată în 2004 șase protopopiate: Din 2002 apare revista "Dealul Vârșețului", un periodic al Bisericii Ortodoxe Române din Vârșeț. Numărul preoților din eparhia de Vârșeț este insuficient, fapt pentru care Biserică Ortodoxă Română asigura
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
care au fost aprobate de "Comisia Guvernului Republicii Șerbia pentru Educația Religioasă în Școlile Elementare și Medii". Episcopia Ortodoxă Română "Dacia Felix" din Șerbia este structurată în 2004 șase protopopiate: Din 2002 apare revista "Dealul Vârșețului", un periodic al Bisericii Ortodoxe Române din Vârșeț. Numărul preoților din eparhia de Vârșeț este insuficient, fapt pentru care Biserică Ortodoxă Română asigura preoți misionari pentru ocuparea locurilor vacante. În Constituția Republicii Șerbia ("Monitorul oficial al Republicii Șerbia", nr.1/90) la articolul 8 este
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
Medii". Episcopia Ortodoxă Română "Dacia Felix" din Șerbia este structurată în 2004 șase protopopiate: Din 2002 apare revista "Dealul Vârșețului", un periodic al Bisericii Ortodoxe Române din Vârșeț. Numărul preoților din eparhia de Vârșeț este insuficient, fapt pentru care Biserică Ortodoxă Română asigura preoți misionari pentru ocuparea locurilor vacante. În Constituția Republicii Șerbia ("Monitorul oficial al Republicii Șerbia", nr.1/90) la articolul 8 este prevăzut că în Republică Șerbia în uz oficial este limba sârbă și alfabetul chirilic, iar grafia
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
sale cu ape minerale cloruro-sodice. În trecut, orașul era renumit și pentru calitatea berii ce se producea aici, fabrica de bere deschisă în anul 1810 fiind considerată una dintre cele mai vechi din România. În Solca se află o biserică ortodoxă ctitorită între anii 1612-1622 de către domnitorul Moldovei Ștefan Tomșa al II-lea (1611-1615, 1621-1623) și care a funcționat până în 1785 ca mănăstire de călugări. Biserica este asemănătoare cu cea a Mănăstirii Dragomirna, fiind foarte înaltă, cu ziduri groase de 2
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
plămân și un parc balnear în imediata apropiere. Stațiunea și parcul din vecinătate dezvoltă o adevărată industrie turistică, celebre fiind, pe la sfârșitul secolului al XIX-lea “restaurațiunile de lângă pădure”, adică restaurantele din parc și din vecinătate, inclusiv cel al parohului ortodox Epifanie Bacinschi, cu nimic mai prejos decât restaurantele lui Kramer, Adamovici, Reck sau Isopescu. În zonă, se construiesc vile de vacanță, pe care le închiriau familii precum Koch, Chilimon, Vasiloschi, Rath, Lazarovici, Abraham, Malarciuc sau Rott. Solca devine o țintă
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,89%), cu o minoritate de romi (1,42%). Pentru 2,05% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,48%), dar există și minorități de penticostali (5,26%), romano-catolici (2,42%) și adventiști de ziua a șaptea (1,55%). Pentru 2,06% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Conform recensământului efectuat în 1930, populația orașului Solca se
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
și una de evrei (6,80%). Alte persoane s-au declarat: maghiari (1 persoană), ruși (12 persoane), ruteni (3 persoane), sârbi\croați\sloveni ( 1 persoană), cehi\slovaci ( 3 persoane), armeni (1 persoană). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (60,75%), dar existau și romano-catolici (30,5%), mozaici (6,80%) și evanghelici\luterani (0,80%) . Alte persoane au declarat: greco-catolici (8 persoane), armeno-gregorieni ( 2 persoane), baptiști (18 persoane), altă religie (10 persoane), fără religie ( 3 persoane).
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
teritorială care a făcut ca anumite zone periferice să fie atașate municipalitățiilor vecine. La recensământul din 2002, 39.2% din locuitorii Lublianei erau catolici; 30.4% erau credincioși care nu aparțineau unei religii; 19.2% erau ateiști; 5.5% erau ortodocși; 5% erau musulmani; și restul de 0.7% erau protestanți sau aparțineau altei religii. Evoluția demografică Ljubljana generează aproximativ 25% din PIB-ul Sloveniei. În 2003, nivelul populației active era la 62%; 64% lucrau în sectorul privat și 36% în
Ljubljana () [Corola-website/Science/297235_a_298564]