282,134 matches
-
a început să fie considerat un teritoriu valoros al SUA. Sumner a raportat estimările rusești privind populația Alaskăi, și anume 2.500 de ruși și metiși, plus 8.000 de indigeni, în total circa 10.000 de oameni aflați sub administrarea directă a companiei rusești de blănuri, plus, poate 50.000 de inuiți și autohtoni alaskani aflați în afara jurisdicției sale. Rușii se stabiliseră în 23 de puncte de comercializare a blănurilor, aflate pe insule și în apropierea coastei. În așezările cele
Achiziția teritoriului Alaska () [Corola-website/Science/321079_a_322408]
-
(ARBDD) este o instituție din România care are ca scop administrarea patrimoniului natural din domeniul public de interes național al Rezervației Biosfera Delta Dunării (RBDD), precum și refacerea și protecția unităților fizico-geografice de pe teritoriul RBDD. ARBDD a fost înființată în anul 1990 și este o instituție publică aflată în subordinea Ministerului Mediului
Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării () [Corola-website/Science/321084_a_322413]
-
de boieri din Moldova. El a ocupat dregătoria de mare vistiernic în timpul primei domnii a lui Petru Rareș (1527-1538), prima sa menționare printre dregătorii sfatului domnesc având loc într-un document din 3 martie 1535. În calitate de vistiernic, Mateiaș avea responsabilitatea administrării veniturilor țării dar și ale curții domnești. El a fost un boier de încredere al domnitorului, fiindu-i încredințate și misiuni diplomatice. El a fost trimis cu diferite misiuni în Transilvania, pentru a trata cu Ioan I Zápolya sau cu
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Horodniceni () [Corola-website/Science/321076_a_322405]
-
sta autonom sub suzeranitatea otomană. Venizelos a jucat un rol important în negocierea acestei soluții, nu doar ca lider al rebelilor cretani, dar și ca diplomat priceput, comunicând frecvent cu amiralii marilor puteri. Cele patru mari puteri și-au asumat administrarea Cretei. Prințul George al Greciei, al doilea fiu al regelui George I, a fost numit Înalt comisar, iar Venizelos ministru de justiție (1899 - 1901) . Prințul George a fost numit Înalt comisar al Statului Cretan pentru un mandat de trei ani
Eleftherios Venizelos () [Corola-website/Science/321041_a_322370]
-
lideri ca urmare a faptului că prințul a permis trupelor bulgare să intre în oraș. O unitate bulgară, ale cărei efective aveau să crească până la dimensiunea unei divizii, s-a mutat în oraș și a început aproape imediat să impună administrarea comună, în ciuda asigurărilor inițiale, făcându-se se înțeleagă că prezența lor va deveni permenantă. În fața protestelor lui Venizelos, Constantin i-a cerut premierului să-i ordone să-i scoată cu forța pe bulgari din oraș, o opțiune care ar fi
Eleftherios Venizelos () [Corola-website/Science/321041_a_322370]
-
de Mailly avea să devină religioasă. Cardinalul Fleury, șeful miniștrilor regelui, a încercat să intervină deoarece el o prefera pe Madame de Mailly ca metresă regală în fața ambițioasei ei surori. EL nu voia ca Madame de La Tournelle să intervină în administrarea Franței. Totuși, Ludovic l-a informat că în timp ce el a preluat controlul asupra afacerilor politice ale regatului, nu va prelua și controlul asupra vieții personale a regelui. Madame de La Tournelle a cerut o poziție oficială la curte și titlul de
Marie Anne de Mailly () [Corola-website/Science/321130_a_322459]
-
, sau Mandatul Palestinei, a fost o împuternicire legală pentru administrarea Palestinei, care a fost aprobată oficial de Consiliul Ligii Națiunilor pe 24 iulie 1922 și care a intrat în vigoare pe 26 septembrie 1923. Documentul se baza pe principiile conținute în Articolul 22 al Convenției Ligii Națiunilor și în rezoluția
Mandatul britanic pentru Palestina () [Corola-website/Science/321129_a_322458]
-
Palestina a unui cămin național pentru evrei. Puterile aliate se angajaseră să se îngrijească de apărarea drepturilor civile și religioase atât a comunităților evreiești cât și a celor neevreiești din Palestina. Obiectivul oficial al instituirii sistemului mandatelor Ligii Națiunilor era administrarea teritoriilor ce aparținuseră defunctului Imperiu Otoman în Orientul Mijlociu începând cu secolul al XVI-lea. Mandatele aveau să înceteze când teritoriile sub mandat erau capabile să se autoguverneze. Atunci când Imperiul Otoman s-a alăturat Puterilor Centrale în timpul Primului Război Mondial (aprilie 1915), liniile
Mandatul britanic pentru Palestina () [Corola-website/Science/321129_a_322458]
-
În timpul unei întâlniri de la Deauville din 1919, David Lloyd George (Regatul Unit) și Georges Clemenceau (Franța) au definitivat înțelegerile care fuseseră făcute încă din decembrie 1918. Noua înțelegere treceau Palestina și vilayetul Mosul sub controlul britanicilor, iar francezii primeau în administrare Siria și Libanul. În octombrie 1919, militarii britanici din Siria și ultimii soldați britanici staționați la răsărit de Iordan au fost retrași, iar regiunea a trecut sub controlul lui Faisal bin Hussein. În timpul Conferinței de Pace de la Paris, premierul britanic
Mandatul britanic pentru Palestina () [Corola-website/Science/321129_a_322458]
-
adăuga că Liga trebuia să se limiteze la supravegherea punerii în aplicare a deciziile Aliaților și puterilor asociate, iar puterile mandatare trebuiau să fie supravegheate, dar nu controlate, de Ligă. Balfour definea mandatele ca o limitare benevolă a drepturilor de administrare a teritoriilor cucerite. Principalele puteri aliate au avut fiecare în parte o contribuție la conceperea termenilor mandatelor , deși unele dintre ele, așa cum au fost Statele Unite, nu declaraseră război Imperiului Otoman și nu aveau să devină membre ale Ligii Națiunilor. Acordul
Mandatul britanic pentru Palestina () [Corola-website/Science/321129_a_322458]
-
pentru mandate pe 29 septembrie 1923. Tratatul prevedea ca rezidenții sirieni și libanezi să aibă aceleași drepturi de pescuit și navigație pe lacul Hula, lacul Tiberiada și râul Iordan ca și cetățenii mandatului Palestinei, guvernul Palestinei fiind însă responsabil pentru administrarea lacurilor. Mișcarea sionistă a făcut presiuni asupra francezilor și britanicilor pentru includerea cât mai multor resurse de apă între frontierele viitoarei Palestine. Aceste intervenții au influențat negocierile și au dus în cele din urmă la includerea întregii Mării Galileei, a
Mandatul britanic pentru Palestina () [Corola-website/Science/321129_a_322458]
-
mandatul său a devenit efectiv începând cu 1 iulie. Samuel a continuat să ocupe funcția de Înalt comisar și după intrarea efectivă în vigoare a mandatului, în 1923. Oficialitățile britanice au trimis Ligii națiunilor în octombrie 1923 un raport cu privire la administrarea Palestinei pentru 1920 - 1922, care acoperea perioada până la intrarea oficială în vigoare a mandatului pentru Palestina. Statele Unite ale Americii, care nu erau membre ale Ligii Națiunilor, nu a trebuit să-și expună poziția oficială față de legalitatea mandatului pentru Palestina. SUA
Mandatul britanic pentru Palestina () [Corola-website/Science/321129_a_322458]
-
localitate”. O analiză juridică făcute de Curtea Internațională de Justiție a notat că în cazul Convenției Ligii Națiunilor existau prevederi care recunoșteau comunitățile din Palestina drept națiuni independente. Mandatele au marcat doar o perioadă tranzitorie, cu singurul obiectiv acela al administrării teritoriilor pe drumul spre independență. Judecătorul Higgins a explicat faptul că poporul Palestinei este îndreptățit să-și administreze propriul teritoriu, să-și exercite dreptul la autodeterminare și să aibă propriul stat. Curtea a afirmat că toate garanțiile cu privire la liberul acces
Mandatul britanic pentru Palestina () [Corola-website/Science/321129_a_322458]
-
Ierusalimului”, a cărei autoritate era limitată în mod tradițional la o regiune geografică restrânsă, a fost modificată în „Marele muftiu al Palestinei. În plus, a fost creat un „Consiliu Suprem Musulman”. Acest consiliu a fost împuternicit să se ocupe de administrarea așezămintelor religioase islamice, numirea cadiilor (judecătorii religioși) și a muftiilor locali. În timpul perioadei otomane, aceste sarcini cădeau în sarcina birocrației de la Constantinopol. Britanicii au preferat ca, în ceea ce-i privește pe arabii palestinieni, să negocieze mai degrabă cu elitele comunității
Mandatul britanic pentru Palestina () [Corola-website/Science/321129_a_322458]
-
Universitatea Jacobs e organizat în trei unități academice: Universitatea Jacobs oferă programe de studii cu finalizare în Diploma de Licență în 3 ani, Diploma de Master în 1,5 până la 2 ani, Diplomă de Doctor sau Diploma de Master în Administrarea Afacerilor. Programele de studiu la Universitatea Jacobs cuprind 21 de programe de studiu pentru licență, 20 de programe pentru Master și Doctorat, 2 programe pentru Master în Administrarea Afacerilor, ca și 5 programe de Doctorat adiționale oferite de Scoala Internațională
Jacobs University Bremen () [Corola-website/Science/321174_a_322503]
-
5 până la 2 ani, Diplomă de Doctor sau Diploma de Master în Administrarea Afacerilor. Programele de studiu la Universitatea Jacobs cuprind 21 de programe de studiu pentru licență, 20 de programe pentru Master și Doctorat, 2 programe pentru Master în Administrarea Afacerilor, ca și 5 programe de Doctorat adiționale oferite de Scoala Internațională de Master în Științe Sociale Bremen (Bremen International Graduate School of Social Sciences - o colaborare academică între Universitatea Jacobs și Universitatea din Bremen). Universitatea Jacobs are diverse acorduri
Jacobs University Bremen () [Corola-website/Science/321174_a_322503]
-
lumânărilor” din 1847. O serie de tensiuni dintre călugării catolici și ortodocși din Palestina s-au agravat datorită Franței, care făcea eforturi tot mai mari încă din 1840 pentru creșterea influenței sale în regiune. Bisericile din Palestina se aflau în administrarea diferitelor comunități creștine, iar renovarea lor era extrem de importantă. Puterile protectoare au făcut diferite intervenții la cel mai înalt nivel pentru condamnarea guvernatorului otoman din Palestina. El era învinuit că a poruncit paza bisericii Sfântului mormânt punând soldații înăuntrul lăcașului
Millet (Imperiul Otoman) () [Corola-website/Science/321214_a_322543]
-
Street. Apoi, datorită numeroaselor imitații, în 1888 Vuitton a creat imprimeul "Damier" (tablă de dame) la care a adăugat un logo în care scrie ""marque L. Vuitton dépossé"", adică "marcă înregistrată L. Vuitton". În 1892 L.Vuitton a murit, iar administrarea grupului a trecut în mâna fiului său, Georges. Pentru a promova la nivel internațional compania, Georges Vuitton a expus produsele la Chicago World's Fair în 1893. În 1896 a fost lansat celebrul imprimeu Monogram care a devenit emblema companiei
Louis Vuitton (designer) () [Corola-website/Science/321238_a_322567]
-
fost descrisă cel mai bine de generalul Sak Sutsakhan (devenit șef de stat major al FANK): „Imaginea Republicii Khmerilor era cea a unui om bolnav care mai trăia doar susținut din exterior și căruia, în starea în care ajunsese, nici măcar administrarea de medicamente nu i-ar mai fi fost de vreun folos.” La 12 aprilie, constatând că totul este pierdut (și fără a anunța guvernul khmer), Statele Unite au evacuat personalul ambasadei cu elicopterul prin Operațiunea "Eagle Pull". Printre cele 276 de
Războiul Civil Cambodgian () [Corola-website/Science/321212_a_322541]
-
Problemele nerezolvate au fost mai apoi negociate în cadrul Ligii Națiunilor, așa cum a fost cazul provinciei Mosul (1925). Dezintegrarea Imperiului Otoman a dus la formarea statelor arabe și a Republica Turcia așa cum le cunoaștem în zilele noastre. Liga Națiunilor a permis administrarea unora dintre teritoriile otomane de către puterile mandatare europene. Siria și Libanul au fost trecute sub administrația Franței, Mesopotamia și Palestina (divizată mai târziu în două teritorii mai mici, Palestina și Transiordania) au trecut sub mandatul Regatului Unit. Anumite teritorii ale
Împărțirea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/320525_a_321854]
-
pentru efectuarea de expediții militare și de jaf în aceste zone (inclusiv Pskov, jefuit în 1213). În total, între 1201 și 1236, lituanienii au lansat cel puțin 22 de incursiuni în Livonia, 14 în Rutenia, și 4 în Polonia. O administrare continuă a teritoriilor cucerite avea însă nevoie și de o mare putere centrală unificată. Unele dovezi arată că lituanienii au început să-și unească forțele la începutul secolului al XIII-lea. De exemplu, în 1207, în Lituania au fost recrutați
Istoria Lituaniei (1219–1295) () [Corola-website/Science/320528_a_321857]
-
din acest teritoriu, aparținând statului Queensland. Marginea exterioară a Marii Bariere de Corali este granița dintre Queensland și Teritoriul Insulelor Mării de Coral. Teritoriul este o posesiune a Australiei, administrată din Canberra de "Departamentul Avocatului General" (înainte de 29 noiembrie 2007 administrarea a fost în sarcina "Departamentului pentru Infrastructură, Transport, Dezvoltare Regională și Administrație Locală)." Apărarea este responsabilitatea Australiei și teritoriul este vizitat regulat de Marina Regală Australiană. Australia are stații meteorologice automate pe multe insule și recife, și pretinde o zonă
Insulele Mării de Coral () [Corola-website/Science/320564_a_321893]
-
de Riga - Albert. Datorită prezenței germane din ce în ce mai numeroase, Riga devine cel mai important centru comercial din golful baltic, la gurile râului Daugava. În 1270, Riga devine un oraș-membru al Ligii Hanseatice. Populația locală, indiferent de apartenența tribală, este exclusă de la administrarea orașului, având un statut de paria. Anii 1520 afectează și statutul credincioșilor germani din Riga, când sub influența puternică a luteranismului, cavalerii Ordinului Fraților de Sabie încearcă să sustragă Bisericii Catolice toate proprietățile. Populația băștinașă este și ea implicată, chiar
Istoria Letoniei () [Corola-website/Science/320586_a_321915]
-
Marile Puteri (Regatul Unit, Franța, Imperiul Rus și Regatul Italiei) au încercat să impună ceea ce ele au crezut a fi soluția ideală a problemei aflate în conflict: Creta a fost proclamat un stat autonom, cele patru puteri și-au asumat administrarea insulei, iar principele George, (al doilea fiu al regelui George I al Greciei) a devenit Înalt Comisar al Cretei. Această soluție a fost gândită pentru prevenirea conflictelor viitoare și pentru a evita dezvoltarea sentimentelor revanșarde în Grecia. Unul dintre cei
Megali Idea () [Corola-website/Science/320575_a_321904]
-
sunt prezente dovezi de deteriorare directă a organelor. Reducerea prea agresivă a tensiunii arteriale nu este lipsită de riscuri. În starea hipertensivă de urgență este recomandată reducerea treptată a tensiunii arteriale în cursul a 24 până la 48 de ore prin administrarea de medicamente. Hipertensiunea arterială apare în aproximativ 8-10% din sarcini. Cele mai multe femei cu hipertensiune arterială în sarcină au hipertensiune arterială primară preexistentă. Tensiunea arterială mare în sarcină poate fi un prim semn de preeclampsie, o stare gravă manifestată în partea
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]