28,559 matches
-
de la soldați. Pălăria Îi căzuse prin pod, În otavă, dar nici prin gând nu-i trecea s-o mai caute. Și, tot astfel, nu băga de seamă că pe pâinea albă când mușca din ea, erau picuri mari, lacrimi de fericire, ce izvorau În neștire din ochii lui bătrâni. Cuvinte : a dat gură de primăvară = a venit primăvara; otavă = iarbă fragedă care crește În acel an, după ce câmpul a fost cosit o dată. MĂRĂȘEȘTI după Mihail Sadoveanu Era după iarna grozavă a
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
să audă marea veste, se aduna pe câmpia Întinsă din față. Era o roire de necrezut. Cum pe vremea aceea nu erau microfoane, cei ce vorbeau mulțimii adunate se mutau de la o tribună la alta. Pe fețele tuturora se citea fericirea. Era ceva ce te făcea să uiți totul și să nu te mai saturi privind marea de capete ce sorbeau vorbele oratorilor. Seara, În timp ce ne Întorceam spre casă, am trecut pe lângă cimitirul unde tata Își dormea somnul. Frate, dacă ar
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
produs În țara noastră În domeniul sociologiei au fost, În vechiul regim, atât de dure și de Întinse, Încât imediat după 1989 doar tradițiile interbelice mai puteau legitima chiar și o firavă intenție de abordare sociologică. Conflictul latent, care, din fericire sau, poate, din nefericire, nu s-a declanșat, a avut, de asemenea, un rol important În Întreținerea unei „timidități” ușor vinovate. Unii sociologi s-au orientat imediat spre lucrări și cercetări de sociologie contemporană din Occident, acomodându-se rapid regulilor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pentru scriitori în perioada dur dogmatică, stalinistă a regimului totalitar comunist. A publicat volume de critică și ideologie literară, însemnări de călătorie, de proză scurtă și roman, a scris câteva piese de teatru, dintre care cea mai cunoscută este Pentru fericirea poporului, semnată împreună cu Aurel Baranga (1951; Premiul de Stat). A avut o masivă prezență publicistică, prin articole de ideologie și comentarii literare, jurnalistică politică etc., colaborând - după debutul din 1935 la „Vitrina” - la „Păreri libere”, „Criza”, „Atlas” ș.a. A folosit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288249_a_289578]
-
etc. Totul într-o „limbă de lemn”, impregnată de jargon stalinist, jdanovist, cu multe „considerații” rizibile. Contribuțiile așa-zis analitice și eseistice ale lui M. nu-și au, de fapt, locul în istoria criticii literare românești. Promovată propagandistic, piesa Pentru fericirea poporului, alcătuită în colaborare cu Aurel Baranga și republicată într-o versiune definitivă sub titlul Anii negri (1958), încearcă reconstituirea unor aspecte ale societății românești de la sfârșitul anilor ’30, în special activitatea clandestină a comuniștilor și reprimarea acesteia de oficialitățile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288249_a_289578]
-
verbozitate în cele din urmă vulgară. Ilare sunt mai cu seamă secvențele de „ședință de partid”, desigur romanțate. SCRIERI: Vremuri noi - țară nouă, București, 1946; Iugoslavia azi, București, 1946; Realismul în literatură, București, 1948; Studii și eseuri, București, 1950; Pentru fericirea poporului (în colaborare cu Aurel Baranga), București, 1951; ed. (Anii negri), București, 1958; Prin Republica Sovietică Socialistă Belorusă. Din țara constructorilor comunismului, București, 1953; Prin țara vulturilor. Note de drum, București, 1957; În lumea contrastelor. Jurnal de călătorie în America de Sud
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288249_a_289578]
-
Ca soră mai mare mă informez pentru a fi îngerul ei păzitor. Ce sunt drogurile? Din dicționar am aflat că sunt substanțe care se folosesc la prepararea unor medicamente sau ca stupefiant, și îți dau o stare de bine, de fericire, de uitare. Dar doamna învățătoare ne-a învățat să nu alegem niciodată calea cea mai ușoară în rezolvarea problemelor, să ne folosim creierul și să căutăm soluții mai sănătoase. Zborul nostru în viață nu trebuie curmat de astfel de obiceiuri
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by CHIRILĂ BIANCA-GEORGIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1904]
-
încă prunci cu cunoștința. Era o stare mai veche decât facerea lumii, potrivită puterilor celor mai presus de lume, o stare mai presus de timp, veșnică, pururea fiitoare; în ea, Ziditorul și Creatorul tuturor a făcut creaturi: lumină spirituală, potrivită fericirii celor ce-L iubesc pe Domnul, firile raționale și nevăzute și toată podoaba celor spirituale, câte depășesc mintea noastră, ale căror nume nici nu este cu putință să le descoperim. Acestea umplu lumea cea nevăzută, după cum învață Pavel, zicând: În
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
PSB, vol. 9, p. 93) Scopul primei Lui veniri n-a fost ca să judece pe oameni, ci ca să-i învețe prin cuvânt și faptă ce trebuie să facă și ce nu, nu să pedepsească pe cei răi și să dea fericire celor buni, ci ca să vestească, în chip minunat și cu putere dumnezeiască, învățătura Sa la întreg neamul omenesc, așa după cum fusese prezis de către prooroci”. (Origen, Contra lui Celsus, Cartea a II-a, cap. XXXVIII, în PSB, vol. 9, p. 131
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
folosit de această numire pentru a da de înțeles prin ea bunătățile cele mai presus de toate. Căci dacă ar fi fost ceva mai sus între oameni decât împărăția, ar fi înaripat sufletul auzitorului prin numirea aceluia spre dorirea negrăitei fericiri. Pentru că nu e cu putință a se descoperi oamenilor, prin numirile lor proprii, acele bunătăți care sunt mai presus de simțurile și de cunoștința omenească. Căci nici ochiul, zice, nu le-a văzut, nici urechea nu le-a auzit, nici
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
acele bunătăți care sunt mai presus de simțurile și de cunoștința omenească. Căci nici ochiul, zice, nu le-a văzut, nici urechea nu le-a auzit, nici la inima omului nu s-a suit (I Cor. 2, 9). Dar pentru ca fericirea nădăjduită Să nu rămână în afară de orice presupunere, ni se dă să auzim despre cele negrăite atât cât putem să cuprindem după smerenia firii noastre”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre fericiri, cuvântul II, în PSB, vol. 29, p. 343) „... bunătățile făgăduite
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
nu s-a suit (I Cor. 2, 9). Dar pentru ca fericirea nădăjduită Să nu rămână în afară de orice presupunere, ni se dă să auzim despre cele negrăite atât cât putem să cuprindem după smerenia firii noastre”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre fericiri, cuvântul II, în PSB, vol. 29, p. 343) „... bunătățile făgăduite celor ce vor viețui cum se cuvine, nu sunt de natură să poată fi exprimate prin cuvinte. Căci cum s-ar putea descrie ceea ce ochiul n-a văzut, urechile n-
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
afla întru strălucire și se va veseli și se va îngrășa de bunătățile de la Dumnezeu ...74”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Închinare în Duh și Adevăr, Cartea a Șaptesprezecea, în PSB, vol. 38, p. 590) 74 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Varietatea în fericire și în strălucire va fi potrivită cu numărul celor ce vor ajunge la viața viitoare întru fericire, lângă Hristos, a Cărui lumină iubitoare îi va umplea pe măsura apropierii duhovnicești de El, sporită în viața pământească. Dar cei mai fericiți
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Chiril al Alexandriei, Închinare în Duh și Adevăr, Cartea a Șaptesprezecea, în PSB, vol. 38, p. 590) 74 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Varietatea în fericire și în strălucire va fi potrivită cu numărul celor ce vor ajunge la viața viitoare întru fericire, lângă Hristos, a Cărui lumină iubitoare îi va umplea pe măsura apropierii duhovnicești de El, sporită în viața pământească. Dar cei mai fericiți în iubirea gustată, nu se vor simți 85 „Pentru că precum felurită este viața sfinților, așa e și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
e și a cununilor, Dumnezeu măsurând răsplata potrivit cu faptele fiecăruia”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Închinare în Duh și Adevăr, Cartea a Șaptesprezecea, în PSB, vol. 38, p. 612) „... Hristos, prin Care și în Care duși în Împărăția cerurilor, vom primi fericirea prelungită în veacurile fără sfârșit, trăind o viață curată, cuviincioasă, și eliberată de orice vină”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Glafire la a doua Lege, 1, în PSB, vol. 39, p. 456-457) „Dar celor ce au un cuget sincer față de El
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a gradelor de iubire nu va slăbi comuniunea între ei. (n. s. 635, p. 590) 75 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: A fi în veci înseamnă a iubi sau a fi iubit de cineva în veci. Hristos mă ține în veci în fericire, pentru că mă iubește în veci și sunt susținut de iubirea Lui ca să-L iubesc și eu în veci ... (n. s. 1551, p. 820) 76 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: E o mare bucurie a privi și a fi privit de cel ce
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
vol. Despre Feciorie, Apologia vieții monahale, Despre creșterea copiilor..., p. 351-352) „Acolo toate sunt liniștite și netulburate, neclintite și continue, netrecătoare și nedescrise, veșnice și nestricăcioase”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Problemele vieții, p. 66) „Starea viitoare a fericirii nu are sfârșit”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Problemele vieții, p. 67) „Când este sărbătoare aici pe pământ, se adună mulțime de oameni, care aduc nenumărate mărfuri: grâu, orz și tot felul de roade, turme de oi și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de vite, haine, veșminte și altele asemenea. Unii vând și alții cumpără. Există asemenea lucruri în ceruri? Nu, există însă unele mai importante. Nu găsim acolo grâu, orz sau alte roade ale pământului; prisosesc însă roadele Duhului: iubirea, bucuria, pacea, fericirea, bunătatea, blândețea. Nu se găsesc acolo turme de oi și cirezi de vite, ci duhurile drepților, care au ajuns la desăvârșire și sufletele împodobite cu virtuți. Nu se află acolo haine frumoase și bijuterii strălucitoare, ci cununi mai prețioase ca
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Cetatea cerească, unde lumina nu este stinsă niciodată de întuneric, unde ziua nu este sugrumată nicicând de noapte, unde lumina izvorăște pentru totdeauna și ziua împărătește pururea”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Problemele vieții, p. 71) „... știți că fericirea vieții acesteia este numai un simplu nume, lipsit de conținut, pe când bunătățile cele viitoare sunt statornice, neclintite, nemișcătoare, veșnice”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Scrisori către alte persoane, scrisoarea a 107-a către preoții Cast, Valerie, Diofant și Chiriac, în
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
unei rodnicii mai mari, adică puterea de-a naște un egal cu Sine? Un Dumnezeu care nu e astfel n-ar cunoaște și n-ar trăi iubirea ca tot ce este mai înalt și forma celei mai înalte bucurii și fericiri. Negând Dumnezeirea Fiului, neagă astfel întreaga fire a lui Dumnezeu, care nu poate să nu fie rodnică și iubitoare, existând concret în Tatăl, în Fiul și în Sfântul Duh. (n. s. 1820, p. 969-970) 96 adevărul învierii, dacă nu i-
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
poate vorbi de Biserică. Sunt convins că despre acestea și voi gândiți la fel”. (Sf. Ignatie Teoforul, Epistole, (către tralieni), cap. III, 1-2, în PSB, vol. 1, p. 204) „Căci de fapt merită să fie socotită drept cea mai mare fericire darul ce s-a dat de Dumnezeu de a deosebi ce-i fals de ceea ce-i drept și curat, precum și de a vesti fără rezerve credința Sfinților Părinți, această credință (a Bisericii - n.n.) pe care și noi am primit-o
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
la Evanghelia Sfântului Ioan, Fragmente din Cărțile 7 și 8, în PSB, vol. 41, p. 746) „Iar prin viața veșnică nu înțelegem o mare durată temporală, de care se vor împărtăși toți după înviere, buni și răi, ci viețuirea în fericire. Putem înțelege prin viața veșnică și binecuvântarea tainică prin care Hristos ne sădește viața Lui, prin împărtășirea de trupul Său, dată credincioșilor, după spusa: Cel ce mănâncă trupul Meu și bea sângele Meu are viață veșnică (In. 6, 54)”. (Sf.
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
248, 249)”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a V-a, cap. II, 14.1.-14.2., în PSB, vol. 5, p. 318-319) „Tot astfel (Celsus - n.n.) recunoaște corect învățătura potrivit căreia cei ce duc o viață virtuoasă vor ajunge cândva la fericire, pe când cei nedrepți vor avea parte de osândă veșnică. Dealtfel, din tot ce a scris vreodată Celsus mă entuziasmează cuvintele următoare, care formează o adevărată concluzie la cele spuse mai înainte: aceasta e o învățătură pe care nici creștinii și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Mare, Omilii și cuvântări, omilia a XXI-a, XII, în PSB, vol. 17, p. 565) „Poate că v-aș arăta-o îndeajuns spunându-vă atât numai, că dacă cineva ar aduna cu mintea și ar strânge la un loc toată fericirea de când există oameni, ar găsi că nu poate fi egalată nici cu cea mai mică parte din bunătățile acelei vieți, ci, mai mult, toate bunurile din această lume sunt mai prejos ca valoare decât cel mai mic dintre bunurile celeilalte
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pământului în viața aceasta”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre viața lui Moise sau despre desăvârșirea prin virtute, în PSB, vol.29, p.68) „Pe de o parte, viața veșnică stă în a vedea pe Dumnezeu”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre fericiri, Cuvântul VI, în PSB, vol.29, p.378) „Căci viața cerească este iubirea, deoarece binele este vrednic de iubirea celor ce-l cunosc și Dumnezeu se cunoaște pe Sine. Iar cunoașterea dă naștere iubirii, fiindcă obiectul cunoașterii este prin excelență
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]