28,953 matches
-
sistem de conducere a focului computerizat, telemetru laser și camere termice pentru vedere pe timp de noapte. La apariția tancului M1 Abrams, tancurile din seria M60 au fost transferate treptat de la unitățile active ale armatei americane și infanteriei marine la Garda Națională, fiind folosite până în 1997. În timpul Războiului de Iom Kipur din 1973, echipajele israeliene au sesizat mai multe deficiențe ale tancului. Principala problemă era blindajul insuficient, tancul fiind vulnerabil la rachetele antitanc ale infanteriei. Tancul britanic Centurion era considerat a
M60 (tanc) () [Corola-website/Science/321465_a_322794]
-
A fost botezat și s-a căsătorit cu Anna. Creștinismul a devenit religia oficială a statului rus, Biserica Rusă punându-se sub autoritatea Patriarhiei din Constantinopol. Vladimir trimite împăratului 6000 de soldați, aceștia fiind înrolați într-un corp permanent denumit Gardă Varegă. Ultima campanie a fost pregătită pentru recucerirea Siciliei. O mare armata a fost adunată în Italia, formată din vandali, turci, varegi (vikingi), bulgari, români (valahi balcanici) și macedonieni sub comanda spătarului Oreste. Armata a participat în Italia doar la
Vasile al II-lea () [Corola-website/Science/316333_a_317662]
-
în Italia doar la câteva bătălii minore, campania fiind întreruptă de moartea împăratului, în anul 1025. Ultima să dorința, pe patul de moarte, a fost aceea de a nu fi îngropat în mausoleul basileilor ci în terenul de antrenament al Gărzii Imperiale pentru a auzi mereu strigătele soldaților ce luptă pentru gloria imperiului. A rămas în istorie ca un împărat model, nu a fost niciodata căsătorit și și-a petrecut anii domniei mai mult pe câmpurile de luptă decât în palat
Vasile al II-lea () [Corola-website/Science/316333_a_317662]
-
un șir de posturi importante, Isaac Angelos era socotit la curte drept un om care nu merită atenție, de aceea împăratul Andronic Comnenul nu se temea de el, iertându-i lui Isaac chiar și participarea la rebeliune. Ștefan Hagiochristophorites, șeful gărzii imperiale, era de altă părere: speriat de prezicerea astrologilor cum, că în septembrie 1185, pericolulu pentru tron vine din partea unui om, al cărui nume începe cu literele "i" și "s", el a hotărât să ia inițiativa în mâinile sale. Însă
Isaac al II-lea Angelos () [Corola-website/Science/316306_a_317635]
-
absidei, pe pereții laterali, sunt două panouri de mozaic celebre, executate în 548. În partea dreaptă este un mozaic reprezentându-l pe Împăratul roman, Iustinian I,cu veșminte violet și o aură aurie,stând lângă funcționarii de la curte, Episcopul Maximian, gărzi palatine și diaconi.Aura din jurul capului îi oferă același aspect ca cel al lui Hristos în cupola absidei.Iustinian se află în mijloc,cu soldați la dreapta sa și clericii la stânga sa,scoțând în evidență faptul că el este atât
Bazilica San Vitale () [Corola-website/Science/316363_a_317692]
-
În perioada târzie a Imperiului Roman, gladiusul a fost înlocuit treptat de sabia lungă, după model barbar. Lama spadei medievale are circa 1 metru lungime, două tăișuri și o nervură mediană, destul de groasă pentru a rezista loviturilor. Spada are o gardă solidă și un mâner, prins ferm de lamă, care, împreună cu lama, îi dau forma unei cruci latine. Cavalerii medievali mânuiau spadele cu ambele mâini, deoarece acestea erau prea grele și prea mari pentru o singură mână. Spada cu două tăișuri
Spadă () [Corola-website/Science/316468_a_317797]
-
Sibiului. Cea mai veche spadă din fier descoperită până acum pe teritoriul României este cea de la Dobolii de Jos, comuna Ilieni, județul Covasna. Aceasta păstrează în morfologia mânerului elemente specifice pumnalelor "akinakes" (butonul cu "antene" sau "gheare de vultur" și gardă antropomorfă) dar este prevăzută cu o lamă dreaptă cu lungimea neobișnuită de 1,12 m. și dotată cu șănțuiri. Se estimează că sabia datează din secolele VI-V î.Hr., fiind produsă de sciți. A nu se confunda spada cu sabia
Spadă () [Corola-website/Science/316468_a_317797]
-
s-a desfășurat ceremonia de degradare în Curtea Morlan a școlii militare din Paris: în ropotul tobelor, Dreyfus a fost însoțit de patru artileriști care l-au pus în fața unui executor judecătoresc care i-a citit sentința. Un adjutant al Gărzii Republicane i-a smuls însemnele, dungile aurite ale treselor, ornamentele de pe mâneci și de pe veston. Martorii au consemnat demnitatea lui Dreyfus, care a continuat să-și susțină nevinovăția ridicând mâinile: „Nevinovat, nevinovat! Trăiască Franța! Trăiască Armata!”. Adjutantul a rupt sabia
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
apoi Dreyfus a trecut încet prin fața foștilor săi camarazi. Un eveniment, supranumit „legenda mărturisirilor”, a avut loc înainte de degradare. În trăsura care l-a adus la școala militară, și-ar fi mărturisit trădarea căpitanului . Se pare că în realitate căpitanul Gărzii Republicane doar s-a lăudat și că Dreyfus nu a făcut Din cauza naturii afacerii, cu legături cu siguranța națională, deținutul a fost pus în secret într-o celulă înaintea transferului. La 17 ianuarie, el a fost transferat la ocna din
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
aghiotant al Împăratului în cadrul Marii Armate, comisar imperial în Dalmația, guvernator al Ragusei și al gurilor Kotorului (1806). Este apoi guvernator al Veneției (1807), fiind numit conte al Imperiului (1808) și trimis în Spania, cu funcția de comandant al artileriei Gărzii Imperiale. Este apoi rechemat în Franța și participă la campania din 1809, fiind atașat armatei franceze „din Italia”, participând la bătălia de la Raab (pe 14 iunie), pentru a comanda apoi artileria Gărzii Imperiale la Wagram, unde supraveghează desfășurarea unei Mari
Jacques-Alexandre-Bernard Law de Lauriston () [Corola-website/Science/316474_a_317803]
-
în Spania, cu funcția de comandant al artileriei Gărzii Imperiale. Este apoi rechemat în Franța și participă la campania din 1809, fiind atașat armatei franceze „din Italia”, participând la bătălia de la Raab (pe 14 iunie), pentru a comanda apoi artileria Gărzii Imperiale la Wagram, unde supraveghează desfășurarea unei Mari Baterii de peste 100 de piese de artilerie. Lui Lauriston i se acordă onoarea de a o însoți pe arhiducesa Maria-Luiza de Austria, în drumul spre Paris, unde aceasta din urmă urma să
Jacques-Alexandre-Bernard Law de Lauriston () [Corola-website/Science/316474_a_317803]
-
în apropierea actulei frontiere dintre Finlanda și Rusia și a început stagiul militar in 1925. Înainte de a se alătura forțelor armate, Häyhä a fost fermier și un bun vânător. La vârsta de 17 ani, el s-a alăturat miliției voluntare "„Garda Albă”" ("„suojeluskunta”" în limba finlandeză) și s-a făcut remarcat prin premiile obținute în cadrul concursurilor de tir sportiv, în provincia Viipuri. În timpul acestui război dintre Finlanda și Rusia, a luptat în cadrul armatei finlandeze, în ținută de camuflaj albă, la temperaturi
Simo Häyhä () [Corola-website/Science/322338_a_323667]
-
reprezintă statul suveran Vatican în fotbalul internațional. Este unul din cele opt state suverane (celelalte sunt Monaco, Tuvalu, Kiribati, Micronesia, Nauru, Insulele Marshall, și Palau) neafiliate la FIFA și a UEFA. Din lot fac parte militari voluntari din Garda Elvețiană Pontificală, paznici de muzeu și alți cetățeni italieni. În 2007 a jucat în Cupa Catolică fondată de Vatican pe care a câștigat-o cu scorul de 3-0 în fața NIR-ului. Papa Ioan Paul al II-lea a jucat fotbal
Echipa națională de fotbal a Vaticanului () [Corola-website/Science/322371_a_323700]
-
Forțele de Apărare a Teritoriului (TO) au fost o parte separată a forțelor armate ale fostei Republici Socialiste Federative Iugoslavia. Forțele de Apărare au acționat ca Gărzi Patriotice, corespunzând în mare ca rol unei forțe militare de rezervă sau unor forțe paramilitare guvernamentale oficiale. Fiecare stat constitutent al Iugoslaviei deținea propriile formațiuni militare de Apărare a Teritoriului, în vreme ce armata regulată a întregii federații era Armata Populară Iugoslavă
Forțele de Apărare a Teritoriului (Iugoslavia) () [Corola-website/Science/322386_a_323715]
-
procură din belșug proviziile pentru armata cartagineză și distribui soldaților arme noi, și îmbrăcăminte și încălțăminte pentru să fi fost pregătiți pentru a trece peste munții. În sfârșit, și această ajutare fuse cea mai mare, el și trupele sale constituiră garda în spate a Cartaginezilor, care se temeau fiind atacați în timpul trecerii lor prin teritoriul galilor numiți Alobrogi.[...] În măsura în care umblaseră pe câmpia, șefii diferiți ai alobrogilor, temându-se cavaleria cartagineză și barbarii care-o escortau, ținuseră la distanță. Dar când armata
Alobrogi () [Corola-website/Science/322406_a_323735]
-
lucruri care îi mai pot oferi surprize în existența sa altfel plicticoasă. Leto a pus să se crească o serie de ghola din celulele lui Duncan Idaho, credinciosul maestru spadasin al Casei Atreides. Duncanii au atât rolul de căpitani ai gărzii lui Leto, cât și de figuri familiare menite să îl calmeze pe Leto în clipele de suferință. Ei îi amintesc lui Leto de familia sa, acesta simțind că îi este dator lui Duncan pentru fidelitatea și serviciile aduse Casei Atreides
Împăratul-zeu al Dunei () [Corola-website/Science/322420_a_323749]
-
i-a fost arătată Poteca de Aur de către Leto. Siona este conducătoarea unui grup de rebeli care vrea să îl răstoarne pe Împăratul-Zeu și să descopere rezervele sale de melanj. Fără știrea Sionei, Nayla - prietena sa apropiată și, "de facto", garda ei de corp - îl venerează pe Leto și are ordine de a o apăra pe Siona și de a i se supune întrutotul, dând raportul despre activitățile ei. Deși Leto cunoaște scopul important al Sionei, câtă vreme nu servește scopului
Împăratul-zeu al Dunei () [Corola-website/Science/322420_a_323749]
-
fost lupta naționaliștilor italieni pentru unificarea Italiei, țara împărțită de multă vreme între Franța, Austria, Spania, papalitate și numeroase mici principate italiene. Bătălia a avut loc lângă satele Solferino și Sân Martino, din Italia actuala, aflate la sud de Lacul Gardă între Milano și Verona. Confruntarea s-a dat între austrieci pe de o parte, și forțele franceze și piemonteze care s-au opus înaintării lor. Austriecii se retrăgeau către est după înfrângerea din bătălia de la Magenta. În dimineața zilei de
Bătălia de la Solferino () [Corola-website/Science/322463_a_323792]
-
bănci populare nu au putut fi controlate, o bună perioadă de timp, din cauza unui vid legislativ. BNR le-a luat în colimator din 2002, însă mult timp nu s-a făcut mai nimic pentru a stopa fenomenul. Iar Poliția sau Garda Financiară nu le putea verifica activitatea decât împreună cu experți bancari în condițiile în care aceste pseudo-bănci au funcționat ani de zile fără să fie verificate de cineva, se putea ajunge la situația în care mii de deponenți să își piardă
Cooperativă de credit () [Corola-website/Science/322494_a_323823]
-
sub regența reginei Maria Christina, Infantele Francisco de Paula a fost dezamăgit că nu a fost inclus în noul guvern. La trei luni după moartea lui Ferdinand al VII-lea, Maria Christina s-a căsătorit morganatic cu un sergent din garda regală. Luisa Carlotta s-a certat cu sora ei în legătură cu această căsătorie. În câteva luni, Don Francsico și soția lui au început să conspire împotriva regentei cu sprijinul liberalilor. Spania a fost aruncată în criză cum Don Carlos și adepții
Infantele Francisco de Paula al Spaniei () [Corola-website/Science/322485_a_323814]
-
a reprezentat o unitate militară din componența Gărzii Imperiale Franceze, care a participat la majoritatea marilor bătălii ale războaielor napoleoniene. Făcând parte din „Vechea Gardă”, imortalizați de Bellangé, Charlet, Détaille, Meissonier sau Raffet, grenadierii pedeștri sunt reprezentanții cei mai simbolici ai Gărzii Imperiale. Regimentul își are originea în
Regimentul 1 de grenadieri pedeștri din Garda Imperială () [Corola-website/Science/316832_a_318161]
-
a reprezentat o unitate militară din componența Gărzii Imperiale Franceze, care a participat la majoritatea marilor bătălii ale războaielor napoleoniene. Făcând parte din „Vechea Gardă”, imortalizați de Bellangé, Charlet, Détaille, Meissonier sau Raffet, grenadierii pedeștri sunt reprezentanții cei mai simbolici ai Gărzii Imperiale. Regimentul își are originea în Garda Consulară, organizată prin hotărârea din 28 noiembrie 1799 și care cuprindea două batalioane de grenadieri pedeștri
Regimentul 1 de grenadieri pedeștri din Garda Imperială () [Corola-website/Science/316832_a_318161]
-
reprezentat o unitate militară din componența Gărzii Imperiale Franceze, care a participat la majoritatea marilor bătălii ale războaielor napoleoniene. Făcând parte din „Vechea Gardă”, imortalizați de Bellangé, Charlet, Détaille, Meissonier sau Raffet, grenadierii pedeștri sunt reprezentanții cei mai simbolici ai Gărzii Imperiale. Regimentul își are originea în Garda Consulară, organizată prin hotărârea din 28 noiembrie 1799 și care cuprindea două batalioane de grenadieri pedeștri, de câte 4 companii fiecare. Cele două batalioane se remarcă în mod deosebit la bătălia de la Marengo
Regimentul 1 de grenadieri pedeștri din Garda Imperială () [Corola-website/Science/316832_a_318161]
-
Imperiale Franceze, care a participat la majoritatea marilor bătălii ale războaielor napoleoniene. Făcând parte din „Vechea Gardă”, imortalizați de Bellangé, Charlet, Détaille, Meissonier sau Raffet, grenadierii pedeștri sunt reprezentanții cei mai simbolici ai Gărzii Imperiale. Regimentul își are originea în Garda Consulară, organizată prin hotărârea din 28 noiembrie 1799 și care cuprindea două batalioane de grenadieri pedeștri, de câte 4 companii fiecare. Cele două batalioane se remarcă în mod deosebit la bătălia de la Marengo. După această bătălie, fiecărui batalion i se
Regimentul 1 de grenadieri pedeștri din Garda Imperială () [Corola-website/Science/316832_a_318161]
-
fiecărui batalion i se adaugă 2 companii, apoi, de la 18 mai 1804, se adaugă un corp de veliți, care vor fi trecuți progresiv în rândurile batalioanelor de grenadieri. De la aceeși dată, Mareșalul Imperiului Davout devine colonel comandant al grenadierilor din Gardă, iar comandant al regimentului de grenadieri este numit colonelul Hulin, cu rang de general de brigadă, secondat de maiorul Dorsenne, cu rang de colonel. Regimentul este organizat în iulie 1804, având două batalioane de câte 8 companii. Regimentul avea propriul
Regimentul 1 de grenadieri pedeștri din Garda Imperială () [Corola-website/Science/316832_a_318161]