28,559 matches
-
muribunda Alexandrine pomenește de viziunea Domnului și a Sfintei Fecioare. Era și timpul să se gîndească la aceasta, comentează AriŁs. O astfel de menționare tardivă a viziunii divine demonstrează că ea era resimțită ca secundară, în ciuda tuturor eforturilor pioase : adevărata fericire a Paradisului este reunirea cu cei dragi. Erodînd tendința marilor instituții ale modernității de a-și subordona individul, modernitatea tîrzie a curățat mentalul european de transcendențele obiectivate și mai ales de încrederea în asemenea obiectivări. Singura instanță creditată ca purtătoare
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
o țintă cunoscută. Istoria trebuia parcursă pentru ca tot neamul omenesc să ajungă în fața Judecății finale și a stării eschatologice. în modernitatea timpurie, istoria a început să-și piardă sensul religios, dar nu și dinamica liniară. Idealul progresului nelimitat și al fericirii imanente a laicizat dinamica istoriei, politica i-a legiferat autonomia față de transcendent, iar științele aplicate și tehnologia au accelerat această dinamică prin rezultatele lor. Toată umanitatea trebuia să ajungă la o civilizație de tip occidental modern, în care rațiunea omului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
literar vorbind, pregătirea necesară. SCRIERI: Yesterday, București, 1990; Anno Domini 1989, București, 1991; Haimanaua, București, 1994; Părintele Mavrodin, București, 1996; Pedeapsa, București, 1997; Champs-Elysées, București, 1998. Repere bibliografice: Bogdan Popescu, Goana după libertate, CC, 1994, 12; Bogdan Popescu, Pledoarie pentru fericirea eternă, CC, 1996, 6-7; Narcis Zărnescu, Transhumanța ca nevroză istorică, VR, 1998, 4-5; Vasile, Proza, 176-181. M.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288195_a_289524]
-
de reguli O întrebare esențială Dacă toate comportamentele umane ar fi direct modelate de contigențele de întărire, ar trebui să admitem că expunerea la contingențe este întotdeauna indispensabilă într-un anumit moment al istoriei individuale. Am putea obiecta că, din fericire, imensa majoritate a oamenilor nu-și omoară semenii și, deci, că aceștia n-au fost niciodată expuși direct consecințelor negative (morale sau sociale) ale unui astfel de comportament. Este deci legitim să ne punem următoarele întrebări: cum se face că
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sine și a fi mândru de sine. Si dacă altruismul este benefic pentru sănătate? „Nu este necesar să acumulăm anchete științifice privind beneficiile altruismului: fiecare poate observa, în mod obișnuit, că activitățile care diminuează suferința aproapelui sau care contribuie la fericirea acestuia sunt, prin excelență, conduite ce aduc satisfacție”. Asociațiile de pacienți Asociațiile de pacienți pot juca un rol important în cele trei perioade cheie ale întâlnirii unei persoane în suferință cu psihoterapia. Acest rol va trebui să fie, în viitor
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
achiziționarea prăjiturii de Anul Nou. Anxietatea era majoră (8/8), dar ea dorea să facă acest lucru pentru copii. In timp ce aștepta, atunci când avea impresia că se va sufoca imediat, s-a concentrat pe o imagine care-i sugera fericire și calm. Anxietatea sa a coborât la 4/8 și a reușit să-și îndeplinească sarcina; - mers la cinematograf împreună cu soțul său și cu fetițele, atunci când sala era ocupată destul de mult, și așezarea la capătul rândului cu acces facil spre
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
baza unor amintiri care s-au dovedit a fi fabricate. Trebuie deci, caz cu caz, să găsim elemente de coroborare care să permită stabilirea unei legături fiabile între fapte și un răspuns de stres post-traumatic. In unele cazuri, rare din fericire, acest lucru este dificil, aproape imposibil. Criterii ale DSM-IV TR DSM-IV și versiunea sa revizuită, DSM-IV TR, fac din stresul post-traumatic un sindrom care regrupează consecințele emoționale ale interpretării personale a unei situații amenințătoare din punct de vedere obiectiv. Poate
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
prioritățile și preferințele sale. Așa după cum spune Doamna B: „Am învățat să supraviețuiesc și aceasta era condiția sine qua non pentru a putea să învăț să trăiesc; de acum înainte calitatea vieții este ceea ce mă preocupă, o viață în care fericirea își găsește locul și rațiunea de a exista”. Inserm, 2004 ∗ Autorii: Ovide Fontaine Psihiatru, profesor, șef de serviciu onorific, secția de psihologie a sănătății, Universitatea din Liège, fondator al AEMTC (Asociația pentru studiul, modificarea și terapia comportamentului) și ex-președinte al
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
i se urează celui credincios ca Dumnezeu să-i dăruiască un timp lung de pace, sănătate, prosperitate și mai ales bucurie, astfel încât să se poată simți încărcat de bunăvoința divină. Acest simțământ de plinătate de bine și prosperitate, tradus cu „fericire” sau „sațietate”, este conținut în cuvântul ebraic šălôm care încheie această binecuvântare și care, în mod obișnuit, este tradus cu „pace”, dar care, cu siguranță, la bază are o încărcătură mult mai amplă decât în limbile moderne. Harul divin „activat
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
sarcofagul de la locul său: Șahar, Șamaș, Nikkal și Nusku să stârpească numele și locul tău dintre cei vii, să pieri de o moarte rea și să-ți distrugă descendența” (KAI 225, liniile 5-11). În concluzie, bunăstarea - și cea materială - și fericirea vieții sunt, pentru vechii evrei, un dar al lui Dumnezeu făcut celor credincioși lui, în vreme ce nenorocirea, tristețea sau lipsa descendenței sunt rezultatul unei dispoziții divine răuvoitoare față de respectiva persoană. În fața unui pericol, boală sau a unei situații disperate, era obiceiul
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
să nu se burghezească. Dornic să știe cât mai mult, preferă „diletantismul universal unei specializări universale”. Cel care își acuză slăbiciunea și profesează inutilitatea efortului era totodată stăpânit de nesațul de a călători, călătoriile fiind pentru el „singurele momente de fericire”, de a vedea, în Germania sau în Italia, muzee, catedrale, domuri, opere celebre. La stările depresive mărturisite mereu au contribuit, în mod cert, căsătoria nefericită cu Gina Manolescu-Strunga și campania de defăimare dusă împotriva lui de ziarul Credința. Marcat de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
singularitatea epocii, creativitatea făuritorului. Constantă în această retorică este încrederea în partidul care știe și face și în conducătorul acestuia. Numai el, Partidul și numai el, Conducătorul, cunosc calea cea bună, au secretul drumului inițiatic, dețin formulele magice ale cuceririi fericirii cu ajutorul metodei științifice, adică al „învățăturii” livrate de „forța conducătoare”. Totul este deci obiectiv, calculat, planificat, nu există putință de abatere. Această certitudine ar trebui să genereze convingeri ferme, ar trebui să confere tuturor un sentiment stenic de încredere și
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cunoștințe, inclusiv amenințarea vieții private<footnote J. Naisbitt, Megatendințe. Zece noi direcții care ne transformă viața, Editura Politică, 1989. footnote>; stres crescut, care se datorează faptului că oamenii doresc să-și îmbunătățească permanent stilul de viață, lăsând pe ultimul loc fericirea și bunăstarea culturală. Oamenii, pentru a-și menține nivelul de trai, au mai multe locuri de muncă, chiar dacă în rapoartele diferitelor comisii internaționale, acesta ar fi crescut în ultimele decenii<footnote M. Malița, Zece mii de culturi. O singură civilizație. Spre
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
50% din PIB-ul mondial. Desigur, obținerea eficienței economice nu este automată. Numai perfecționarea tehnologiei, fără reingineria proceselor de afacere, poate să genereze doar creșterea costurilor. De aceea, este necesară colaborarea întreprinderii cu furnizorii de TIC și cu consultanții. Din fericire, după ani de dezvoltare nepolarizată, a apărut voința politică de promovare a societății informaționale în România. Afirmația se susține prin următoarele argumente: înființarea Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, domeniul TIC fiind deci reprezentat în Guvern; crearea Grupului de Promovare a
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Sighișoara, mai 1995). Rubrica „O carte în dezbatere”, înlocuită de „Lecturi deschise”, propune seriale de discuții asupra unor apariții ce se detașează ca repere editoriale: Istoria critică a literaturii române de Nicolae Manolescu, Istoria literaturii române de Ion Negoițescu, Jurnalul fericirii de N. Steinhardt, Jurnalul lui Mircea Zaciu. Încă din primii ani postdecembriști, în paginile revistei este intens discutată „memorialistica rezistenței”. Inițial abordată ca „tehnică și retorică a supraviețuirii”, pe măsura exploziei de memorii și jurnale, „literatura mărturisirilor” - „poate singura mișcare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
fel, în această lume, există oameni la diferite niveluri de dezvoltare. Unii vor înțelege Adevărul. Deci Buddha s-a decis să-l facă cunoscut. El a hotărât să nu intre în Nirvăna, să nu se bucure de unul singur de fericirea eliberării, ci să proclame Evanghelia Luminii, potrivit căreia facultatea iluminării (bodhicitta) este inerentă fiecărei ființe vii. Trezirea acestei conștiințe a fost lucrarea lui Buddha. El a înțeles că sensul vieții sale este de a-i elibera pe oameni de suferință
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
fiecare să predice individual în toată țara. El le adresează următoarele cuvinte: „O, călugări, m am eliberat de toate legăturile umane și divine și voi, de asemenea, v-ați eliberat. Porniți la drum și umblați pentru binele celor mulți, pentru fericirea celor mulți, din compasiune pentru lume, spre folosul, spre binele, spre fericirea zeilor și a oamenilor. Nu urmați doi același drum. Propovăduiți Legea, care este binefăcătoare la începutul său, binefăcătoare la mijlocul ei, binefăcătoare la sfârșitul ei. Propovăduiți-o în spiritul
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
O, călugări, m am eliberat de toate legăturile umane și divine și voi, de asemenea, v-ați eliberat. Porniți la drum și umblați pentru binele celor mulți, pentru fericirea celor mulți, din compasiune pentru lume, spre folosul, spre binele, spre fericirea zeilor și a oamenilor. Nu urmați doi același drum. Propovăduiți Legea, care este binefăcătoare la începutul său, binefăcătoare la mijlocul ei, binefăcătoare la sfârșitul ei. Propovăduiți-o în spiritul ei, în litera ei, arătați, în toată puritatea sa, practica vieții religioase
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
a respecta cu sfințenie tot ceea ce predicase Maestrul pe parcursul vieții sale. Tradiția din Ceylon consemnează că, imediat după decesul lui Buddha, un călugăr pe nume Subhaddha le-a pus tovarășilor săi: „Nu vă mâhniți, nu vă tânguiți! Am scăpat din fericire de Marele Ascet. Eram sătui să ne tot spună:« Asta vi se cade, asta nu vi se cade»; dar acum vom putea să facem ce vrem, iar ceea ce nu vrem nu vom mai fi siliți să facem”. Asemenea cuvinte necesitau
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
cer, deasupra locuinței sale din Himalaya, o mare petrecere a zeilor. Întrebându-i de ce se bucură, aceștia i-au răspuns: „Copilul Înțelepciune, giuvaierul / Așa de prețios că pereche nu-și are, / S-a născut la Lumbīnī, pe pământ Śăkya / Pentru fericire și bucurie în lumea oamenilor”. Auzind acestea, Asita a zburat până la Kapilavatthu, a cerut să-l vadă pe noul-născut, l-a luat în brațe și, înțelegând că va ajunge Buddha, a început să plângă, știind că el, bătrânul, nu va
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
a cărui față era plină de seninătate. „Dar omul acesta cine este?” - întreabă el suprins. I se răspunde că cel pe care tocmai îl văzuse este un ascet, un om care a renunțat la tot și care a dobândit astfel fericirea. „Această priveliște îl consolează, arătându-i că religia este susceptibilă de a te vindeca de mizeriile vieții omenești”. Referindu-se la cele patru întâlniri legendare ale tânărului Siddhărtha, Emil Cioran comentează: „Unui prinț hindus i-a fost de ajuns să
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
sfărâmat, Acoperișul a zburat în țăndări; Îmbinările lemnelor sale nu mai există; Spiritul meu a ajuns la stingerea dorințelor”. Apoi el a rămas așezat timp de șase zile cu picioarele încrucișate la poalele copacului Iluminării, absorbit în starea sa de fericire. A meditat îndelung asupra noii înțelegeri a robiei oricărei existențe individualizate: forța fatală a ignoranței înnăscute, care își împrăștie vraja asupra tuturor viețuitoarelor; setea irațională de viață de care e pătruns totul după aceea; ciclul nesfârșit al nașterii, suferinței, decăderii
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
acestor șapte zile, Buddha s-a ridicat și a mers până la un banyan, „copacul păstorului de capre”, la poalele căruia și-a reluat poziția cu picioarele încrucișate; și acolo, vreme de încă șapte zile, s-a scufundat din nou în fericirea iluminării sale. Apoi, s-a ridicat din nou și, părăsind banyanul, s-a dus la un al treilea copac mare. Din nou s-a așezat și a experimentat vreme de șapte zile starea de liniște elevată. Acest al treilea copac
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
și a experimentat vreme de șapte zile starea de liniște elevată. Acest al treilea copac a fost numit „copacul regelui-șarpe Muchalinda”. Se spune că Muchalinda, o cobră miraculoasă, locuia într-o scorbură printre rădăcini. De îndată ce Buddha trecu în starea de fericire, șarpele presimți că începe să se adune un mare nor de furtună, neobișnuit la vremea aceea. Atunci, el ieși tăcut din cotlonul său întunecos și cu inelele trupului său îl înfășură de șapte ori pe Iluminat; desfăcându-și uriașa glugă
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
unui om care, nepierzând contactul cu pământul ferm al realității, acceptându-și și înnobilându-și corporalitatea, dar fără să se agațe și fără să fie dependent de ea, se află în armonie cu sine și cu lumea. Câtă seninătate și fericire i se citesc pe chip; cât calm și stăpânire de sine în fiecare membru al trupului; câtă tăcere și armonie profundă! O armonie contagioasă care i se transmite privitorului. Nu mai există dorință, necesitate, agitație, nesiguranță, goană după obiecte din
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]