28,953 matches
-
de serviciu militar puteau fi admiși în al doilea regiment, iar după 1 an de serviciu în cadrul acestuia, puteau fi admiși în primul regiment. Același decret prevedea că soldații care serveau cel puțin 6 ani în regimentele de pușcași ai Gărzii puteau trece în cel de-al doilea regiment, iar după un an de serviciu aici, puteau trece în primul regiment. În 1813, după dezastruoasa campanie din Rusia, în urma ravagiilor făcute de nemiloasa iarnă rusească în rândurile grenadierilor, toți soldații din
Regimentul 1 de grenadieri pedeștri din Garda Imperială () [Corola-website/Science/316832_a_318161]
-
pierderi uriașe, dar rămâne în stare de luptă și, reformat, participă la războiul celei de-a Șasea Coaliții. Un contingent din cadrul regimentului îl însoțește pe Împăratul Napoleon I în exil pe insula Elba. În timpul celor o sută de zile, întreaga Gardă participă la campania din Belgia, luptând eroic la bătălia de la Ligny. La bătălia de la Waterloo, regimentul 1 este angajat spre seară în cadrul atacului Gărzii, fiind în linia a doua. După retragerea Gărzii, regimentul își păstrează formația și acoperă retragerea. În
Regimentul 1 de grenadieri pedeștri din Garda Imperială () [Corola-website/Science/316832_a_318161]
-
pe Împăratul Napoleon I în exil pe insula Elba. În timpul celor o sută de zile, întreaga Gardă participă la campania din Belgia, luptând eroic la bătălia de la Ligny. La bătălia de la Waterloo, regimentul 1 este angajat spre seară în cadrul atacului Gărzii, fiind în linia a doua. După retragerea Gărzii, regimentul își păstrează formația și acoperă retragerea. În 1815, Restaurația franceză desființează regimentul 1 de grenadieri pedeștri din Garda Imperială.
Regimentul 1 de grenadieri pedeștri din Garda Imperială () [Corola-website/Science/316832_a_318161]
-
Elba. În timpul celor o sută de zile, întreaga Gardă participă la campania din Belgia, luptând eroic la bătălia de la Ligny. La bătălia de la Waterloo, regimentul 1 este angajat spre seară în cadrul atacului Gărzii, fiind în linia a doua. După retragerea Gărzii, regimentul își păstrează formația și acoperă retragerea. În 1815, Restaurația franceză desființează regimentul 1 de grenadieri pedeștri din Garda Imperială.
Regimentul 1 de grenadieri pedeștri din Garda Imperială () [Corola-website/Science/316832_a_318161]
-
Ligny. La bătălia de la Waterloo, regimentul 1 este angajat spre seară în cadrul atacului Gărzii, fiind în linia a doua. După retragerea Gărzii, regimentul își păstrează formația și acoperă retragerea. În 1815, Restaurația franceză desființează regimentul 1 de grenadieri pedeștri din Garda Imperială.
Regimentul 1 de grenadieri pedeștri din Garda Imperială () [Corola-website/Science/316832_a_318161]
-
Principalele părți componente ale stiletului sunt lama și mânerul. Lama poate avea două fețe, unul sau două tăișuri și un vârf, în timp ce mânerul se compune dintr-o prelungire a lamei, denumită tija mânerului sau talonul. Pe talon se află montate garda și butonul terminal. În epoca renascentistă mânerul era realizat cel mai adesea din lemn sau corn, dar existau și exemplare de lux cu mâner din os sculptat sau din fildeș. Teaca stiletelor era confecționată la început din piele, apoi din
Stilet () [Corola-website/Science/316867_a_318196]
-
stiletelor era confecționată la început din piele, apoi din lemn acoperit cu piele și este prevăzută cu întărituri metalice numite buterola și gura tecii. Stiletul a apărut în Italia, la începutul secolului al XVI-lea, ca un pumnal mic, cu garda scurtă. Era considerat o armă periculoasă, deoarece putea fi ascuns cu ușurință în cizmă, jartieră, manșetă sau în pieptar. Începând cu secolul al XVII-lea, stiletul a fost purtat și de către femei, fiind mai degrabă un obiect de cochetărie. Stiletele
Stilet () [Corola-website/Science/316867_a_318196]
-
o armă periculoasă, deoarece putea fi ascuns cu ușurință în cizmă, jartieră, manșetă sau în pieptar. Începând cu secolul al XVII-lea, stiletul a fost purtat și de către femei, fiind mai degrabă un obiect de cochetărie. Stiletele aveau mânerul și garda drepte sau în forma de S. La Muzeul Județean Argeș din Pitești este expus un stilet care i-a aparținut lui Ion Antonescu, înregistrat cu numărul 6904500-5060 în lista de Bunuri culturale mobile clasate în Patrimoniul Cultural Național. Stiletul are
Stilet () [Corola-website/Science/316867_a_318196]
-
coreene, incluzând bucătăria regală și medicina tradițională coreeană. Povestea se desfășoară în Coreea în timpul domniilor regelui Seongjong, regelui Yeonsan-gun (1494-1506) și a regelui Jungjong (1506-1544). Povestea începe cu Regina Yun, mama regelui Yeonsan-gun, care este otrăvită de un grup din garda imperială aflată sub comanda regelui. După incident, un paznic imperial, Seo Cheon-Soo, care a însoțit grupul, suferă un accident în drum spre casă. El este salvat de un enigmatic ermit, care îi spune că viața lui va gravita în jurul a
Giuvaierul palatului () [Corola-website/Science/316878_a_318207]
-
cei acuzați pedeapsa capitală. În preambulul procesului, pe 1 decembrie 1987, la Întreprinderea de Autocamioane s-a ținut așa-numita adunare generală a oamenilor muncii. Participanții au fost selectați cu atenție, iar în incinta fabricii au fost aduse detașamente ale gărzilor patriotice, pregătite să intervină în cazul în care situația ar fi degenerat. Luările de cuvânt au fost stabilite dinainte, iar adunarea a fost transmisă în direct pentru conducerea de partid de la București. Pe lângă obișnuitele discursuri de "înfierare cu mânie proletară
Revolta de la Brașov () [Corola-website/Science/316961_a_318290]
-
penitenciarul Jilava. Gruparea a organizat cea mai puternică și lungă rezistență anticomunistă din Europa. În anul 1942 a fost admis la Școala de Ofițeri de Cavalerie „Regele Ferdinand I”, iar un an mai târziu este detașat stagiar la Regimentul de Gardă Călare (cu gradul de elev sergent). La 15 aprilie 1944 este avansat la gradul de sublocotenent și absolvă Școala de Ofițeri de Cavalerie, clasându-se al patrulea în promoția sa. În septembrie 1944 a fost trimis pe front în războiul
Toma Arnăuțoiu () [Corola-website/Science/316982_a_318311]
-
1944). La 26 decembrie 1944 a fost rănit în luptele din Ungaria. După trei luni de spitalizare revine în activitatea militară la Cercul Teritorial Gorj și apoi la Regimentul 5 Roșiori. La 20 iunie 1946 este mutat la Regimentul de Gardă Călare, iar la 11 august 1946 este trecut din oficiu în cadrul disponibil. La 6 august 1947 este avansat la gradul de locotenent. La data de 9 august 1947 este trecut în rezervă, conform I.D. nr. 1652/07. În anul 1949
Toma Arnăuțoiu () [Corola-website/Science/316982_a_318311]
-
ale populației de culoare. A fost avocat în New York începând cu 1938, a lucrat apoi pentru concesiunile Ford și diverse alte companii din industrie, devenind la un moment dat un investitor pe piața imobiliară. În anii războiului a servit în Garda de coastă americană și a locuit până la moarte în cartierul bogat Yorkville, din Manhattan, New York. Coretta King, văduva lui Martin Luther King Jr. spunea că "dacă puțini cunosc dimensiunea contribuțiilor lui Levison la mișcările municitorească, de drepturi civile și pacifistă
Stanley David Levison () [Corola-website/Science/328872_a_330201]
-
Emesa. Zenobia a fost forțată să se refugieze în Palmira, unde a organizat ultima rezistență. Forță de invazie care a compus armata lui Aurelian a fost compus din legiuni din provinciile Moesia, Pannonia, Noricum și Raetia, trupe de elită din cadrul Gărzii pretoriene, și cavalerie din Dalmația și Mauretania; contingente numeroase auxiliare din , Mesopotamia, Fenicia și Palestina romană. Nu se cunosc exact efectivele armatei palmireze, se consideră că la Emesa s-au numărat 70.000 de oameni înarmați, mulți dintre ei au
Asediul Palmirei () [Corola-website/Science/328965_a_330294]
-
este ucisă în bătaie, de sclavele primei soții a lui Aybak, iar trupul îi este aruncat dintr-un turn. Aybak (1250-1257) a fost primul sultan mameluc. Dinastia este împărțită în două ramuri: (1250-1390) și (1382-1517). Mamelucii baḥrizi proveneau din rândul gărzilor cumpărate de ayyubidul al-Șăliḥ. În politica lor de a-și construi gărzi din sclavi străini, ayyubizii au urmat precedentul califilor de la Bagdad, cu aceleași rezultate nefaste. Burğizii au fost aduși ulterior, tot ca gărzi. Dinastia lor este întemeiată de mamelucul
Dinastia Mamelucă () [Corola-website/Science/329002_a_330331]
-
trupul îi este aruncat dintr-un turn. Aybak (1250-1257) a fost primul sultan mameluc. Dinastia este împărțită în două ramuri: (1250-1390) și (1382-1517). Mamelucii baḥrizi proveneau din rândul gărzilor cumpărate de ayyubidul al-Șăliḥ. În politica lor de a-și construi gărzi din sclavi străini, ayyubizii au urmat precedentul califilor de la Bagdad, cu aceleași rezultate nefaste. Burğizii au fost aduși ulterior, tot ca gărzi. Dinastia lor este întemeiată de mamelucul baḥrid (1279-1290). Au existat 24 de mameluci baḥrizi, în afară de Šağar-al-Durr și 23
Dinastia Mamelucă () [Corola-website/Science/329002_a_330331]
-
1382-1517). Mamelucii baḥrizi proveneau din rândul gărzilor cumpărate de ayyubidul al-Șăliḥ. În politica lor de a-și construi gărzi din sclavi străini, ayyubizii au urmat precedentul califilor de la Bagdad, cu aceleași rezultate nefaste. Burğizii au fost aduși ulterior, tot ca gărzi. Dinastia lor este întemeiată de mamelucul baḥrid (1279-1290). Au existat 24 de mameluci baḥrizi, în afară de Šağar-al-Durr și 23 de burğizi. Burğizii nu recunoșteau principiul succesiunii ereditare și nu au dus o politică de nepotism. În timpul lor, tronul îi aparținea celui
Dinastia Mamelucă () [Corola-website/Science/329002_a_330331]
-
și nu de un fiu. Sultanii mameluci s-au menținut la putere în medie șase ani. (1260-1277) este cel mai vestit sultan mameluc. Fost sclav turkmen, fusese cumpărat de ayyubidul al-Șăliḥ. Inițial al-Șăliḥ îl numește comandant al unei unități de gardă, funcție din care Baibard își va croi drumul până în fruntea statului. Baibars este adevăratul întemeietor al dinastiei mameluce. S-a remarcat prima oară la ῾Ayn Ǧălūt, în bătălia împotriva mongolilor, dar faima sa se datorează mai ales numeroaselor campanii împotriva
Dinastia Mamelucă () [Corola-website/Science/329002_a_330331]
-
precedent. Unii sultani au fost trădători și sângeroși, alții ineficienți sau chiar degenerați, iar majoritatea inculți. Nu numai sultanii, ci întreaga oligarhie era mai mult sau mai puțin coruptă. Sclavii și comandanții mameluci s-au organizat în diverse facțiuni, în funcție de gărzile din care făcuseră parte, a lui Barqūq, a lui Farağ, a lui Šayḫ și a lui Barsbăy, și se aflau de obicei în conflict deschis. Fiecare facțiune urmărea să se îmbogățească și să devină influentă. Situația economică și așa fragilă
Dinastia Mamelucă () [Corola-website/Science/329002_a_330331]
-
ca locotenent în 1 corp de infanterie al lui Wartenburg, a luat parte la mai multe bătălii împotriva francezilor, pentru curajul în luptă fiind distins cu Crucea de Fier. În 1819, a fost transferat la Regimentul al 2-a de Gardă, la care a servit pentru o perioadă scurtă de timp, în anul următor a fost repartizat la școala militară Belinsky, iar în 1824 a fost admis la Departamentul topografic al Statului Major General prusac. În 1828 a fost ridicat la
Karl Friedrich von Steinmetz () [Corola-website/Science/329014_a_330343]
-
este hotărât să facă cunoscute aptitudinile și importanța lui tuturor celor din jur. <br> Spre deosebire de califii anteriori, el se distanțează de popor, își creează o barieră formată din importanți oameni ai curții, apare la rugăciunile pubice de vineri escortat de gărzi de corp și de un anumit alai. Spre deosebire de califii anteriori numiți Rashidun, califatul actual a fost caracterizat de o conducere rigidă, absolutistă.<br> Către sfârșitul domniei sale, Mu'awiya îi convinge pe cei de datorie să îl recunoască pe fiul său
Califatul Omeiad () [Corola-website/Science/329011_a_330340]
-
-se apărătoarea unei anumite forme de legitimitate familială și religioasă, fără însă a fi adoptat și ideile, uneori heterodoxe, profesate de partizanii lor, adepți ai șiismului. Califatul nu a avut niciodată o armată mare, bine organizată și cu instrucție sistematică. Gărzile califale erau aproape singurele trupe regulate, formînd nucleul în jurul căruia gravitau comandanții locali, în funcție de tribul sau provincia din care proveneau recruții. Armata regulată "(gund)" sau "(murtaziqa)", era plătită de stat. Voluntarii, proveniți mai ales din beduini, primeau retribuție când se
Organizarea militară și politică abbasidă () [Corola-website/Science/329016_a_330345]
-
infanterie "(harbiya)", dotată cu lănci, săbii, scuturi, din arcași și din cavalerie "(fursan)", echipată cu coifuri, securi, platoșe și lănci lungi. Incepând cu al optulea calif, Al-Mutasim(833-842), s-a înmulțit numărul mercenarilor sclavi cumpărați, cei mai mulți de origine turcică, nucleul gărzii califului și chiar al armatei abbaside fiind format dintr-o miliție de condiție servilă. Numărul mercenarilor a crescut rapid, ei eliminându-i pe militarii khorasanieni și pe descendenții acestora, care susținuseră până atunci califatul. Califul reprezenta autoritatea supremă și delega
Organizarea militară și politică abbasidă () [Corola-website/Science/329016_a_330345]
-
și apoi (în 1863) a servit ca comandant-șef, iar 1868 a fost ridicat la rangul de mareșal. În 1867, forțele expediționare franceze au fost retrase din Mexic, și Bazaine a fost numit la comanda corpului al 3-lea de gardă. În războiul din 1870 a comandat Armata franceză a Rinului concentrată în Metz. La retragerea din Metz spre Châlons, Bazaine a fost oprit la 14 august de atacul 1 Armate Germane lângă Borny-Colombey, iar la 16 august a fost iarăși
François Achille Bazaine () [Corola-website/Science/329020_a_330349]
-
instanței, a fost înlocuită prin una de 20 ani de închisoare, de președintele republicii, Mac-Mahon Bazaine a fost întemnițat pe insula Sainte-Marguerite (lângă Cannes), dar la 10 august 1874 el a evadat cu ajutorul soției sale, dar, și probabil cu ajutorul unor gărzi ale închisorii. Apoi, sa stabilit la Madrid, unde a murit în 1888, de toți uitat și abandonat, chiar de propria soție.
François Achille Bazaine () [Corola-website/Science/329020_a_330349]