28,509 matches
-
În repetate rânduri la supraevaluarea elementelor de contiguitate și continuitate ale unui ritualism indo-iranian comun și, În același timp, la subevaluarea elementelor cu o tentă inovatoare puternică și marcată În ceea ce privește conținutul Învățăturii metafizice și etice al căror purtătoare sunt. Se remarcă În primul rând, ca o trăsătură originală, natura speculativă și aproape filozofică a scrierilor G³th³. Gândirea lui Zoroastruxe "Zoroastru" reelaborează concepte și noțiuni fundamentale din tradiția indo-iraniană, dându-le noi semnificații vădit abstracte. De altfel, multe dintre elementele de bază
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
fi autorul unui prim efort de culegere, bazându-se pe continuitatea tradiției orale, iar mai apoi, patru suverani sasanizi, Ardașșr (224-240), Ș³buhr I (240-272), Ș³buhr II (309-379) și Husraw I (531-579), au făcut restul. Două figuri de preoți s-au remarcat În această muncă de culegere și codificare a textului Avestei sasanide: Tansarxe "Tansar", sub domnia lui Ardașșr și Âdurb³d fiul lui Mahraspand, sub domnia lui Ș³buhr. Avesta sasanidă ar putea proveni de la un arhetip din secolul al IV-lea, care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
dar câți laici comercianți le ignoraseră!) călătoriile pe mare sau cu trenul, considerate nelegiuite din cauza contaminării pe care În mod inevitabil o produceau mării și focului (Duchesne-Guillemin, 1962a, p. 378; Boyce, 1979, p. 199). Dintre multele figuri de reformatori se remarcă cea a unui tânăr preot Bhagaria (cf. supra), Maneckji Nusservanji Dhalla (1914; 1922; 1930; 1938; 1943), care a fost trimis de un grup de reformiști condus de Kharshedji Rustomji Cama (cf. infra) la New York, pentru a studia cu un celebru
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a transmis o imagine sintetică despre boala și bolnavul psihic, o considerație generală despre boala și bolnavul psihic, o considerație care nu trebuie ignorată de psihiatrul contemporan. Această sinteză se integrează, În mare măsură, printre arhetipurile psihiatriei moderne. Este de remarcat că anumite aspecte ale acestei teme exprimă persistența unui fler inefabil, vestigiu al unor ancestrale convingeri care realizează Încă un obstacol real În procesul Înțelegerii problemelor permanente ale psihiatriei și, În mentalitatea atât de arhaică Încă, a modului În care
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
se arată în cele din urmă foarte fragilă. VI. Șederea în pustiu 1. Cei patruzeci de ani Cei patruzeci de ani de ședere în pustiu creează multe probleme exegezei. Cu privire la trecutul nomad al lui Israel, trebuie să repetăm ceea ce am remarcat mai înainte cu privire la patriarhi: acest mod de a trăi durează de milenii. Și astăzi, grupurile de beduini trăiesc în Negheb și în pustiul Sinai cu turmele lor într-o manieră ce nu poate fi prea diferită de cea descrisă în
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
cu exasperare alteori, existența desfășurată între estetism și trivialitate. Maniera predilectă este aceea a alăturării celor mai diverse tehnici narative, într-un vacarm epic ținut totuși sub control. Chiar într-unul din primele texte ale lui P., Biblioteca antiqua, critica remarcă un „ciudat amestec de «consignație» epică, unde coexistă «pacific» cronica istorică mistificată, decalcul după documentul istoric, jurnalul intim, memorialul de călătorie, crochiul marin, poezia idilei rustice etc.” (Radu Enescu). Expresia este frustă, proaspătă, adeseori neașteptată, mizând frecvent pe imaginația parodică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288975_a_290304]
-
el însuși, de a dezvălui una „dintre cele mai triste și mai sângeroase pagini din istoria Basarabiei”. Romanul Rugăciune pentru cei morți (inclus în Scrieri alese, 1993), alcătuit „în adâncă ilegalitate” în iarna 1972-1973 și trimis clandestin peste graniță, se remarcă tocmai prin caracterul realist al descrierii unor tablouri și episoade ale vieții românilor și evreilor basarabeni (războiul, deportările care au urmat etc.), prin verosimilitatea prezentării personajelor. SCRIERI: Anicuța, Chișinău, 1953; A licărit o stea, Chișinău, 1957; Treceau cocorii, Chișinău, 1958
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290611_a_291940]
-
la Rădăuți și apoi la Cernăuți. Trece bacalaureatul în 1865, după care se îndreaptă, în iarna aceluiași an, spre București. Chemat în anul următor la Iași, este pedagog la Institutele Unite și, un timp, student bursier al Universității. Din 1866, remarcat de T. Maiorescu, este introdus în societatea Junimea, al cărei sprijin material i-a înlesnit plecarea în străinătate, pentru studii. Din toamna anului 1867 până în primăvara lui 1870 studiază la Viena. În 1870, obține doctoratul în filosofie la Giessen, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285778_a_287107]
-
Pe coama munților, pe ape./ Aprinse rugi din mii de naiuri/ Mireasma inimii-n năstrape//[...]// Întâiul cântec, Doamne, iată-l.../ Ning flori de rai și clopoței./ Tu-mi cânți în fluier: Unul, Tatăl.../ Tot cerul cântă-n anii mei”). Se remarcă predilecția autorului pentru cântec. Plecând de la „cântece de țară”, el se regăsește sub alte orizonturi în „cântece din fluier”, adaptate firesc exilului („Gârboviți de mers și de-așteptare,/ Gândul ni-i cu spini și ciumăfăi,/ Hăulind a dor din zare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
libertariene minimal-raționale, aceea a preferințelor libertariene disjunct-monotone. Voi condiționa criteriul Pareto slab de aceste preferințe. Discutăm, pentru început, cazurile date de Sen pentru a-și exemplifica rezultatul de imposibilitate. [e.6.1.5.1*]: Cazul prude vs. lewd (extins) Să remarcăm, acum, perechile de decisivitate ale lui prude. Descompunând în p-variante și raportându-ne la ierarhia lui prude dar, din procedura paretiană, de asemenea. Așadar, din decisivitățile libertariene , iar din cea paretiană 1 0pP . Asemănător, uitându-ne la decisivitățile lui
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
teorie politică” [Bergson, 1954, pp. 235-236]. În aceeași logică, Kemp și Asimakopulos (1952) au caracterizat rezultatul lui Arrow ca fiind unul despre imposibilitatea unei constituții care să îndeplinească anumite condiții, și nu despre o funcție de bunăstare socială. În (1952), Little remarca două diferențe fundamentale între cele două abordări: în primul rând, „gusturile sunt date; dacă acestea se schimbă, trebuie să ne așteptăm la o nouă ordine a tuturor stărilor posibile, însă nu este necesar ca diferențele între ordinea nouă și cea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
bogate plante în vitamina B12. Atât vitamina B12, cât și acidul folic, în absența acidului ascorbic, un puternic antioxidant, sunt contraindicate în dietă favorizând apariția și dezvoltarea tumorilor maligne și a leucemiilor, prin exces de sinteză a nucleotidelor purinice. De remarcat, că ciancobalamina nu se absoarbe în absența unui factor intrinsec (Castl), iar un rol important îl are HCL gastric (anemia pernicioasă se asociază cu gastrite atrofice etc.), important de reținut în aportul alimentar [Pîrvulescu, 2004], mai ales la cel din
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2096]
-
intitulată simplu - Antropologia - este anunțat de autorii ei chiar în Introducere. El constă în încercarea de a oferi publicului larg educat ,,cunoștințele comune ale specialiștilor"1,,expunerea principalelor divergențe"2 și ,,eliminarea falselor probleme"3 din antropologia socială și culturală. Remarc aici deplina reușită a lui Marc Augé si Jean-Paul Colleyn în realizarea obiectivului anunțat, dar și eleganța academică tipic franceză ca, pe lângă inevitabile preferințe bibliografice, ,,să se audă și alte voci"4. O altă contribuție remarcabilă a acestei cărți este
[Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
de antropologul occidental este însă unul mai mic, în condițiile în care cei din comunitățile exotice, arhaice, îndepărtate, s-au obișnuit cu prezența noastră. Detaliind subtilitățile tehnice ale captării vieții exotice și indigene de către cineaști, Marc Augé și Jean-Paul Colleyn remarcă și o mutație spectaculoasă și oarecum inedită în antropologia vizuală: ,,din ce în ce mai mult, oamenii care erau ,,subiecții" filmelor etnografice își produc propriile lor imagini și documente despre viața socială. Utilizarea strategică a mijloacelor media de către ,,popoarele indigene" le permite, pentru prima
[Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
Em. Burețea, Gh. Iordache, revista fiind publicată de Editura Academiei Române și beneficiind de apariție anuală regulată. Se păstrează profilul enciclopedic, cu preponderență pentru disciplinele arheologie-istorie sau etnografie și lingvistică. Deși materialele de istorie și critică literară sunt mai rare, se remarcă interesul crescând pentru studiile de stilistică (cu referiri la opera lui Tudor Vianu, Lucian Blaga, Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Ștefan Bănulescu). M. Albu propune în articolul Negație și metamorfoză conturul psihologiei artistice particulare a scriitorilor olteni. I. Militaru se preocupă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285448_a_286777]
-
fondat ura pe rasă. Adoptat de cele două țări germane, Austria și Germania, brutalitatea acestui antisemitism a fost fără precedent în istoria scrisă; în afara blocului etnic german, numai Ungaria (cu "cultura ei subgermanică", așa cum i-ar spune Iorga) la adoptat. Remarcînd acest fenomen la Viena sfîrșitului de veac, cu înflorirea ei culturală datorată în mare parte evreilor asimilați, Carl Schorske scria: Dacă civilizația reprezintă o forță democratică deținută de cîțiva cu consimțămîntul celor mulți, atunci este rezonabil să presupunem că sarcina
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pentru decizia lui pripită "am plătit mai tîrziu cu o mulțime de suferință și durere"51. Întîlnirea lui Iorga cu Maria Tasu, în vîrstă de mai puțin de 17 ani la vremea aceea, a fost de natură romantică. Iorga a remarcat-o pe fată, fiica respectatului președinte al Curții de Apel din Iași, Vasile Tasu, în timp ce aceasta ieșea dintr-un atelier fotografic. A fost copleșit de frumusețea ei și, mînat de un impuls, a intrat în atelier, unde a aflat că
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
După susținerea examenelor, profesorul Monod i-a scris o scrisoare lui A. D. Xenopol, mentorul lui Iorga, în care scotea în evidență calitățile care vor marca întreaga carieră a lui Iorga. Recunoscînd caracterul ieșit din comun al bursei lui Iorga, Monod remarca faptul că Iorga "improvizează în ceea ce privește studiul și, asumîndu-și o sarcină prea mare, trece cu vederea tradiția școlii"74. La începutul anului 1893, familia Iorga a plecat la Berlin. Berlin devenea un Weltstadt, dar nu într-o manieră organică. Orașul constituia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga nu stăpînea însă limba germană în așa măsură ca să-și poată scrie disertația fără ajutor. Așa că a trebuit să se transfere la Leipzig, unde nu existau asemenea restricții în vederea obținerii doctoratului. A plecat după cinci luni la Leipzig. Așa cum remarca el: Am plecat de la Berlin fără nici un regret"77. Nu-și pierduse timpul la Berlin, adunînd documente referitoare la istoria României din arhive și biblioteci. A găsit și mai multe la Leipzig, unde Iorga s-a simțit mai bine. Așa cum
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Hohenzollern, era foarte pornit împotriva revizionismului. Toți politicienii aveau pretenții revizioniste înainte de a ajunge la putere; odată ajunși în cabinete, orice pretenție revizionistă era dată uitării, din respect față de sentimentele regelui. Regele păstra distanța între societatea românească și el. Așa cum remarca prințul Barbu Știrbei, adresîndu-se lui Iorga: "Pentru rege, un german nu este (automat) identic cu alt german, dar toți românii sînt pentru el o apă și-un pămînt!"6. Cu toate acestea, jumătate din toți românii se aflau sub dominație
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
merita numele. Despotici, exploatatori, hedoniști, mulți dintre ei nu erau de origine română și, așa cum elitele coloniale au un dispreț mai mare față de propriul lor popor decît față de puterea colonizatoare, nici elita românească nu avea nici un sentiment față de țărănime. Iorga remarca faptul că, pentru această elită, România nu reprezenta decît cîteva sute de kilometri de drumuri văzute din confortabilele cupeuri de tren în drum spre Paris 12. Înainte de secolul al XIX-lea, mulți dintre ei vorbeau grecește. Acum o dăduseră pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pe imigranți. România de la răscruce de veac nu era un ținut adecvat imigranților. Evreii nu erau muncitori agricoli cu ziua. Care era deci perspectiva? Nu a existat practic nici o asimilare și nici nu putea fi vorba de așa ceva. Iorga a remarcat că evreii care au invadat orașele Moldovei erau practic inasimilabili 17. În Europa de răsărit, puțini dintre gentili îi considerau pe evrei drept ființe umane; în cel mai bun caz, ei erau priviți prin lentilele distorsiunilor și caricaturilor antisemite; li
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Pentru evitarea acestui lucru, Iorga sugerează următoarele: "pentru fiecare națiune, prima regulă trebuie să fie apelul la reținere", respectarea altor entități organice, a altor națiuni și nerecurgerea la tendințe expansioniste în scopul clădirii unor imperii 49. Nu putem să nu remarcăm încă o dată că Iorga s-ar simți în largul său în zilele noastre. Iorga și-a clădit opera pe baza unei documentații adunate o viață întreagă din România și din afara ei. El a fost primul care a scos la iveală
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
minore, dar detractorii au insistat asupra lor cu o satisfacție macabră. Iorga era extrem de iritat de lipsa simțului proporțiilor a celor care scoteau în evidență asemenea greșeli mărunte. Întreba adesea: "De ce nu predau oamenii ăștia mai degrabă matematica sau fizica?" Remarca mai tîrziu cu resemnare: Într-o bună zi, o instituție culturală de savanți serioși și valoroși și de cercetărori riguroși va organiza ceea ce am adunat eu și vor face ceva mai accesibil și mai strălucit decît am fost eu în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
al valorilor literare clasice, fără să se limiteze la acestea. Cea mai mare parte a ideilor sale critice aveau drept sursă cinci autori francezi: Paul Bourget, J. M. Guyau, G. Séailles, E. Hennequin și H. Taine. Acești critici s-au remarcat apelînd la descoperirile științifice ale secolului în discuțiile despre artă, invocîndu-i adesea pe Spencer, Darwin și Karl Wundt. Iorga nu i-a urmat în totalitate, modificînd ideile pe care le putea folosi. Paul Bourget era un revanchard, o figură distinsă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]