28,267 matches
-
aplică o politică de tip apartheid față de ungurii din Transilvania 1923. Ungurii din București au participat la acțiunea de protest condusă de Károly Kiraly, care era de etnie ungară și care fusese membru în conducerea Partidului Comunist Român pînă la mijlocul deceniului '70. În ianuarie 1978, acesta a trimis partidului o plîngere în care susținea că acesta tratează în mod discriminatoriu ungurii și alte minorități. Un exemplar al acestei scrisori a ajuns și în Occident și a fost publicat de către "Manchester Guardian
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
OPEC să mărească prețul petrolului cu peste 10% în 19792031. România a fost în mod deosebit afectată de căderea șahului, fiind, pentru prima dată, forțată să importe petrol din Uniunea Sovietică. Efortul lui Ceaușescu de a industrializa rapid România în deceniul 1970-1980 necesita resurse energetice substanțiale. Criza energetică s-a făcut simțită încă din 1976, însă Ceaușescu mărea, în continuare, planul pentru producția industrială. Exporturile din industria petrochimică erau esențiale pentru dezvoltarea continuă a țării, căci reprezentau aproximativ un sfert din
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să acuze autoritățile centrale de greșelile de conducere și organizare 2061. Îngrijorarea lui Ceaușescu era îndreptățită. Economia românească era într-o situație de criză, pe care datoria externă în continuă creștere o reflecta cu cea mai mare claritate. La începutul deceniului '70, Bucureștiul făcuse împrumuturi de pe piețele financiare comerciale și guvernamentale din Occident, pentru a-și finanța o industrializare rapidă. La început, cea mai mare parte a împrumuturilor provenea din surse guvernamentale. Cu toate acestea, în 1980, 69% din datoriile în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
economiei naționale. Bucureștiul căuta cu înverșunare să-și dezvolte relațiile comerciale cu Occidentul. România se afiliase mai demult la FMI, Banca Mondială și GATT. Ceaușescu făcuse din creșterea exporturilor către Vest o temă majoră a mesajelor lui economice din ultimul deceniu. În același timp, el crease, însă, un climat xenofob, care descuraja contactul dintre români și străini. Ca urmare, puțini români erau la curent cu prețurile mondiale, cu piețele comerciale occidentale sau cu procedurile bancare. În consecință, o parte din împrumuturi
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lui depindea de o creștere cu 60% a productivității muncii față de ultimul plan2288. În cadrul bilanțului dezvoltării economice a României din ultimii ani, în fruntea realizărilor economice au fost amintite reducerea datoriilor externe și deschiderea Canalului Dunăre-Marea Neagră, promisă de peste un deceniu. În concluzie, Congresul a stabilit că pînă în anul 2000, România va deveni o țară industrial-agrară, multilateral dezvoltată, care va ajunge prin productivitatea ei, în rîndul țărilor dezvoltate ale lumii 2289. Pentru a pune în practică noul plan cincinal, România
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
care s-a aflat cel mai mult în obiectivul Statelor Unite, în 1985, a fost refuzul României de a garanta libertatea grupărilor religioase care nu erau recunoscute de Departamentul guvernamental al Cultelor. Semințele timpurii ale discordiei religioase, care apăruseră la începutul deceniului 1980 continuau să dea roade. Mișcările creștine ce aveau ca punct de plecare America au încurajat aceste evenimente, sprijinind cîteva din sectele neoprotestante. În afară de aceasta, hotărîrea guvernului român de a trece cu buldozerul peste biserici, pentru a construi palate din
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
transformă bibliile în hîrtie igienică. Sulurile de hîrtie conțineau fragmente din versetele biblice. Guvernul român permisese Alianței Reformate Mondiale să expedieze 20.000 de biblii Bisericii Reformate din Transilvania. Alianța a expediat aceste biblii la sfîrșitul anilor '70 și începutul deceniului '80. Nimeni nu știe, însă, cîte biblii au ajuns, de fapt, la destinație. Cele care nu au fost distribuite bisericilor au ajuns la combinatele de hîrtie și celuloză de la Brăila și Bistrița, unde au fost reciclate în hîrtie igienică, aceasta
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
iunie 1987, Senatul a trimis României, prin votul său, un semn cît se poate de clar că cei din Congres și-au schimbat regulile pentru Clauză. De asemenea, era pentru prima dată cînd Congresul acționase în mod onest, după un deceniu întreg. Înainte de 1987, moțiunile care protestau împotriva Clauzei României ignorau criteriul emigrării, stabilit prin Amendamentul Jackson-Vanik și creau alte criterii: cel al drepturilor omului, libertatea religioasă și egalitatea minorităților. În trecut, puterea legislativă nu avusese destule voturi și poate chiar
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cu Washingtonul într-un context în care relațiile sovieto-americane erau în prim-plan. În primii ani în care Bucureștiul a beneficiat de Clauză, Administrația americană justifica reînnoirea anuală a acesteia prin independența politicii externe a României. În prima jumătate a deceniului '80, în ciuda încălcării drepturilor omului din România, cei ce pledau pentru prelungirea Clauzei au evidențiat faptul că Bucureștiul dezaprobase invadarea Cehoslovaciei de către sovietici, criticase politica adoptată de Moscova în Afganistan, opunea rezistență în cadrul Pactului de la Varșovia și participase la Jocurile Olimpice
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
evreilor; în a doua, s-a pus accentul atît pe persecutarea ungurilor, cît și pe emigrarea evreilor, iar în a treia, pe politica Bucureștiului vizavi de unguri și cultele religioase nerecunoscute. A treia etapă a început în primii ani ai deceniului '80. Programele de austeritate economică ale lui Ceaușescu și hotărîrea lui de a achita datoriile externe ale României au redus exporturile Americii către București. Odată cu scăderea volumului comerțului, a scăzut și numărul reprezentanților corporațiilor care veneau anual să pledeze, la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nu existau suficienți susținători în Senat pentru a se adopta o măsură legislativă care să afecteze Clauza României. În anii ce au urmat, Ceaușescu a dat dovadă de aceeași indiferență crasă față de drepturile omului. Politica sa economică dăduse roade. Pe la mijlocul deceniului '80, România a înregistrat un excedent comercial anual de aproximativ 1,5 miliarde de dolari. O mare parte din această sumă a fost alocată pentru restituirea datoriilor externe, o altă parte pentru construirea moștenirii pe care Ceaușescu voia s-o
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
unul cu România. Războiul din Vietnam a pus capăt, însă, noului curs pe care-l luase comerțul. Congresul nu voia ca Statele Unite să vîndă anumite produse Europei de Est, pentru ca acestea să le transbordeze către Vietnamul de Nord. La sfîrșitul deceniului începuseră deja tratativele de pace, iar Nixon și Kissinger s-au hotărît să recurgă din nou la politica americană de "diferențiere" vizavi de Europa de Est. Scopul era același: comerțul ca mijloc de inducere a unor schimbări, nu ca scop în sine
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru a se asigura că acordul comercial sovieto-american, recent încheiat, avea să fie aprobat de către Congres. Și cu toate că acordul s-a anulat în momentul în care această corelație a fost dezvăluită publicului, emigrarea a rămas, în continuare, singurul criteriu. În deceniul care a urmat, Administrația americană le-a cerut cu asiduitate tuturor țărilor care nu aveau economie de piață să accepte emigrarea ca pe un criteriu pentru acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate". Budapesta și Beijingul, alături de București, au acceptat această
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
le-a cerut cu asiduitate tuturor țărilor care nu aveau economie de piață să accepte emigrarea ca pe un criteriu pentru acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate". Budapesta și Beijingul, alături de București, au acceptat această corelație în mod neoficial. În deceniul de după încheierea "Acordului comercial româno-american", mișcarea drepturilor omului s-a axat, însă, pe o multitudine de probleme. Emigrarea era încă o problemă importantă, dar nu cum fusese în 1975. Mulți congresmeni erau de părere că Administrația are "ochelari de cal
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Religion in the Soviet Union and Eastern Europe, The Soviet Union and Eastern Europe, ed. de Schopflin, p. 601 1872 Barnes, Impression of Romania, The United States and Romania, ed. Paul D. Quinlan, pp. 127-128 1873 Vlad Georgescu, România în deceniul 1980: moștenirea dinastiei socialiste, Eastern European Politics and Societies, vol. II, nr. 1, pp. 70-93 1874 Raport al personalului, Ajutorul umanitar, 1977, pp. 44-47 1875 Ibidem, p. 5 1876 Ibidem, pp. 42-44 1877 Scrisoare, Frank Moore către Jerome A. Ambro
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
sensul propriilor programe de antropomorfoză politică. Crearea "omului nou" (în specia homo sovieticus), un proiect urmărit și de filosofiile politice de extrema dreapta, a devenit noua finalitate a educației în spiritul marxism-leninismului. În fine, noua ordine politică postdecembristă, după un deceniu de inerție, s-au angajat din ce în ce mai ferm în direcția modelării lui homo europaeus, a cetățeanului cu identitate postnațională. Toate aceste programe identitare lansate de autoritățile politice în decursul timpului au presupus o viziune corelată asupra trecutului. Nici nu e de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
decât o face bucuria. În privința memoriilor naționale, durerile au mai mare valoare decât triumfurile, întrucât acestea impun obligații, și necesită un efort comun" (p. 19). Importanța decisivă a memoriei în formarea națiunii este subliniată de un alt mare clasic, câteva decenii mai târziu. Definind națiunea ca fiind "o comunitate de simțăminte [...] care tinde de regulă să își producă un stat propriu" (Weber, 1946, p. 176), M. Weber arată că această "comunitate de simțăminte" își are originea în memoria colectivă: "Mai presus
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românilor într-o singură formațiune politică începe gradual să se profileze, programul unionist căpătând accente sporite spre momentul revoluționar 1848. "Îngerul mântuirii" naționale, invocat în Proclamația de la Islaz din 1848, s-a întrupat în unirea Moldovei și Țării Românești din deceniul următor. Ulterior acestui moment al triumfului ideii naționale, nu mai rămânea decât ca și Transilvania să fie încorporată structurii politice românești, un obiectiv care, deși cu siguranță visat, a rămas în suspensie datorită conjuncturii geopolitice. Mesianismul național avea să își
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
anumit tip de carte școlară sunt interpunctate de faze tranziționale, marcate de coexistența celor două. Abecedarul va înlocui ireversibil bucoavna, semnalând un moment de răscruce în evoluția literaturii didactice românești, doar după ce își va disputa supremația cu venerabila bucoavnă pentru decenii bune. Mai târziu, preponderența dobândită de manual ca instrument pedagogic nu la duce la extincția abecedarului (așa cum a făcut acesta din urmă vizazi de bucoavnă), dar îl va detrona de însemnătatea sa simbolică, relegându-l unei funcții de ordin tehnico-pragmatic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Asistăm în schimb la un proces de transfer a misticii religioase înspre dezideratul naționalist. G.R. Melidon (1874), în calitate de revizor școlar, predica viitorilor învățători să se raporteze la școală ca la "o a doua biserică" (p. 103). O analogie reluată, un deceniu mai târziu, de ministrul învățământului din 1885, Dimitrie A. Sturdza, întărită de spusele colegului său liberal, Mihail Kogălniceanu, care stăruia pe lângă învățători încercând să îi convingă de "misiunea apostolică" pe care o au de îndeplinit în propovăduirea evangheliei naționale (Costescu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe pista turnată din traduceri din opere occidentale. Lansarea a fost propulsată de structurarea unui câmp literar autohton, înzestrat cu propriul său sistem de status-uri și norme de producere și evaluare a discursului literar. "Anul 1890 ca, dealtfel, întreg deceniul care îl precede poate fi astfel considerat drept momentul de cotitură, după care liniile de expansiune a câmpului literar par să se fi configurat" (Lazăr, 2002, p. 25). Instituționalizarea manualului ca unitate bazală a instrumentarului pedagogic survine în plină sincronie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
clasele superioare, s-a păstrat până la prăbușirea regimului comunist. După 1989, schimbarea de regim s-a repercutat inevitabil și asupra literaturii didactice în materie de discurs despre trecut. Însă restructurările substanțiale aveau să fie inițiate cu o întârziere de un deceniu. Marea prefacere a fost ocazionată de "reforma comprehensivă" a educației postdecembriste, care a presupus introducerea manualelor alternative în educația de stat, reluându-se astfel tradiția pluralistă a literaturii didactice românești întreruptă vreme de jumătate de secol prin manualele unice care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
interpretările furnizate de către acestea se feresc să se aventureze dincolo de cadranul consensului oficial. Expresii ale consensului oficial, manualele sunt așadar caracterizate de un retard temporal față de interpretările inovative ale cercetătorilor istorici, un retard care poate fi chiar și de câteva decenii. Toată această perioadă de întârziere este însă necesară pentru ca ideile și interpretările novatoare ale avangardei să fie supuse unui test în urma căruia să le fie evaluate gradul de acomodabilitate și potențialul de instrumentalizare în folosul consolidării ordinii socio-politice ori în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ordine în haosul trecutului (Novick, 1988, p. 16). Trusa de scule intelectuale aflată la dispoziția istoricului conține un număr de sisteme de periodizare a trecutului. O formă convențională de îmbucățire a trecutului este organizarea sa în categorii cronologice supraordonate (an, deceniu, secol, mileniu). Cel puțin pentru istoria umană, unitatea seculară/centenară este de departe cea mai preferată. Însă nici structurarea cronologică a istoriei, în diverse unități temporale, nu este liberă de inferențe subiective. Intențiile ideologice pot fi ușor detectate în alegerea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
habsburgică în Transilvania începând cu 1699, respectiv în Bucovina din 1774). În Moldova și Țara Românească, regimurile fanariote instalate în 1711, respectiv în 1716, dincolo de înăsprirea dominației otomane, au precipitat eforturile de centralizare a autorității statale. În special începând cu deceniul al șaptelea al secolului al XVIII-lea, prin acțiunile întreprinse de unii fanarioți precum Alexandru Vodă Ipsilanti sau Nicolae Mavrocordat, principatele danubiene au cunoscut un proces amplu de raționalizare a instituțiilor vieții publice și politice. Prin reforme succesive, fanarioții au
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]