28,495 matches
-
pe următoarele grupe: ... - grupa I - legislație (Monitorul Oficial al României, colecții de acte normative de aplicare generală, repertorii legislative, alte publicații cuprinzând acte normative); - grupa a II-a - drept penal, drept procesual penal, criminalistică, criminologie, medicină legală (coduri de legislație, jurisprudență, cărți și reviste); - grupa a III-a - drept civil, drept procesual civil, dreptul familiei, legislație locativă; - grupa a IV-a - drept administrativ, drept constituțional, organizare judecătorească, legislația notarială, exercitarea avocaturii, legislația privind timbrul judiciar și taxele de timbru, jurisdicția Curții
REGULAMENT din 15 mai 2015 (*actualizat*) de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271398_a_272727]
-
alte state și pune la dispoziția procurorilor acest fond documentar; ... j) întocmește note în legătură cu materialele nou-apărute în fondul documentar și informează periodic procurorii și celălalt personal din cadrul Direcției Naționale Anticorupție; ... k) asigură evidența computerizată a fondului documentar, a legislației și jurisprudenței și furnizează informațiile necesare documentării procurorilor și celuilalt personal din cadrul Direcției Naționale Anticorupție; ... l) multiplică actele normative care cuprind norme de drept penal sau de procedură penală și le transmite secțiilor/ serviciilor/birourilor și altor compartimente din cadrul structurii centrale și
REGULAMENT din 15 mai 2015 (*actualizat*) de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271398_a_272727]
-
care formează obiectul Dosarului nr. 1.005D/2015 al Curții Constituționale. 2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale și pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 4. Prin Încheierea din 19 mai 2015, pronunțată în Dosarul nr. 4.693/312
DECIZIE nr. 95 din 25 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 61 alin. (1) lit. p) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271557_a_272886]
-
Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Anghel împotriva României. Totodată, invocă lipsa de previzibilitate a normelor legale criticate, legiuitorul omițând să specifice o eventuală marjă procentuală, care să fie aplicată în minus față de masa cântărită la momentul controlului, ceea ce, contrar jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, determină lipsa garanțiilor specifice unui proces echitabil. 7. Judecătoria Arad - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, reținând că dispozițiile art. 61 alin. (1) lit. p) din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 nu
DECIZIE nr. 95 din 25 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 61 alin. (1) lit. p) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271557_a_272886]
-
poate fi reținută. Nici susținerea autorului excepției în sensul că există o diferențiere de tratament juridic în raport cu celelalte sancțiuni contravenționale instituite pentru nerespectarea de către operatorii de transport a dispozițiilor legale în domeniul regimului drumurilor nu poate fi reținută, deoarece, potrivit jurisprudenței Curții, în acord cu cea a Curții Europene a Drepturilor Omului, pentru situații de fapt diferite se poate stabili un tratament juridic diferit, când acesta este justificat în mod obiectiv și rațional, prin elemente precum gravitatea faptei, valoarea socială ocrotită
DECIZIE nr. 95 din 25 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 61 alin. (1) lit. p) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271557_a_272886]
-
contravenient" nu are semnificația înfrângerii prezumției de nevinovăție. Instanța judecătorească, în procedura de soluționare a contestațiilor împotriva procesului-verbal de stabilire și sancționare a contravenției nu îl consideră vinovat pe contravenient înainte de pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive. În acest sens este jurisprudența Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 236 din 15 martie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 11 mai 2012, și Decizia nr. 1.245 din 22 septembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIE nr. 95 din 25 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 61 alin. (1) lit. p) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271557_a_272886]
-
de refuz se justifică prin motive imperative de interes general, este necesar pentru a asigura atingerea obiectivului urmărit și nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului respectiv. ... (3) Motivele imperative de interes general reprezintă motivele recunoscute ca atare în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene. ... (4) Cererile în vederea stabilirii și cererile în vederea prestării temporare și ocazionale de servicii în statul membru gazdă privind activități profesionale care au implicații în materie de sănătate sau de siguranță publică se examinează în conformitate cu
ORDONANŢĂ nr. 43 din 26 august 2015 (*actualizată*) pentru modificarea şi completarea Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271481_a_272810]
-
de altă parte, se află în aceeași situație juridică, făcând parte din categoria persoanelor îndreptățite la obținerea măsurilor reparatorii prevăzute de acest act normativ, dar acordarea unor măsuri reparatorii diferite, în funcție de beneficiarii acestora, nu constituie, însă, o discriminare, întrucât, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, nu orice diferență de tratament semnifică, în mod automat, încălcarea dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție sau a celor convenționale referitoare la interzicerea discriminării. 19. În acest context, Curtea a reținut că, având în vedere obiectul de
DECIZIE nr. 110 din 3 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 1 alin. (3), art. 16, art. 17 alin. (1) lit. a), art. 24 alin. (2)-(4), art. 33, art. 34 alin. (1) şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271585_a_272914]
-
fost publicată ulterior sesizării instanței constituționale cu soluționarea prezentei excepții, rezultă că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 a devenit inadmisibilă, urmând să fie respinsă ca atare. 28. În aceste condiții, în conformitate cu jurisprudența sa anterioară, Curtea subliniază că decizia de constatare a neconstituționalității menționată reprezintă temei al revizuirii conform art. 322 pct. 10 din Codul de procedură civilă din 1865 sau art. 509 pct. 11 din Codul de procedură civilă, după caz, în
DECIZIE nr. 110 din 3 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 1 alin. (3), art. 16, art. 17 alin. (1) lit. a), art. 24 alin. (2)-(4), art. 33, art. 34 alin. (1) şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271585_a_272914]
-
cu altă societate, atunci sunt afectate drepturile persoanelor fizice care au înființat societatea. Așa fiind, măsura preventivă dispusă față de persoana juridică trebuie privită exact ca măsura preventivă dispusă față de persoana fizică și, în consecință, apreciază că sunt valabile argumentele din jurisprudența Curții Constituționale cu privire la existența unei durate maxime a măsurilor preventive aplicabile persoanelor fizice. 12. Doamna avocat Georgiana Felicia Sabo pune concluzii de admitere a excepției de neconstituționalitate, întrucât dispozițiile legale criticate nu prevăd un termen maxim până la care pot fi
DECIZIE nr. 139 din 10 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271586_a_272915]
-
durata totală a măsurilor preventive ce se pot lua față de o persoană juridică nu este proporțională cu situația care a determinat luarea lor și afectează pe timp nelimitat libertatea economică și libera inițiativă. În acest sens se face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 712 din 4 decembrie 2014 și Decizia nr. 361 din 7 mai 2015 . A interzice inițierea procedurii de dizolvare echivalează cu împiedicarea persoanelor fizice sau juridice care alcătuiesc persoana juridică supusă măsurii să renunțe la
DECIZIE nr. 139 din 10 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271586_a_272915]
-
repetarea și/sau înlocuirea procedurii votului deschis, respectiv necesitatea adoptării unei hotărâri de modificare a Regulamentului în acest scop, prin raportare la art. 66 din Legea nr. 24/2000 - nu apar ca veritabile critici de neconstituționalitate a legii. 17. În jurisprudența constantă a Curții Constituționale, aceasta a statuat că nu este de competența sa "analizarea eventualelor încălcări ale Regulamentului ședințelor comune. Curtea Constituțională nu își poate extinde controlul și asupra actelor de aplicare a regulamentelor, întrucât ar încălca însuși principiul autonomiei
DECIZIE nr. 223 din 13 aprilie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 267/2008 privind unele măsuri speciale pentru reglementarea avansului rest de justificat, precum şi pentru efectuarea recepţiei în faza unică a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente acestora la obiectivul de investiţii Palatul Parlamentului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271590_a_272919]
-
rolul constituțional. Or, instrumentul juridic menit să asigure îndeplinirea atribuțiilor Parlamentului nu poate constitui o piedică în realizarea scopului său. Regulamentul parlamentar trebuie interpretat și aplicat cu bună-credință și în spiritul loialității față de Legea fundamentală." 33. Curtea Constituțională, printr-o jurisprudență constantă, a statuat că nu este de competența sa "analizarea eventualelor încălcări ale Regulamentului ședințelor comune. Curtea Constituțională nu își poate extinde controlul și asupra actelor de aplicare a regulamentelor, întrucât ar încălca însuși principiul autonomiei regulamentare al celor două
DECIZIE nr. 223 din 13 aprilie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 267/2008 privind unele măsuri speciale pentru reglementarea avansului rest de justificat, precum şi pentru efectuarea recepţiei în faza unică a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente acestora la obiectivul de investiţii Palatul Parlamentului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271590_a_272919]
-
permit reluarea votului final pe un proiect de lege (așa cum s-a întâmplat și în speța de față), iar Camera sau Camerele reunite astfel sesizate, în temeiul plenitudinii lor decizionale cu privire la aceste aspecte, să hotărască în mod corespunzător. 36. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că, în domeniul dreptului parlamentar, principala consecință a naturii elective a mandatului reprezentativ și a pluralismului politic o constituie principiul pe care doctrina l-a consacrat în mod sugestiv "majoritatea decide, opoziția se exprimă". Acest principiu
DECIZIE nr. 223 din 13 aprilie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 267/2008 privind unele măsuri speciale pentru reglementarea avansului rest de justificat, precum şi pentru efectuarea recepţiei în faza unică a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente acestora la obiectivul de investiţii Palatul Parlamentului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271590_a_272919]
-
apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Se face trimitere la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv la Hotărârea din 4 august 2005, pronunțată în Cauza Stoianova Nedelcu împotriva României, paragrafele 18-21, prin care s-a arătat că nu se ia în calcul la stabilirea duratei unei proceduri perioada cuprinsă între
DECIZIE nr. 177 din 29 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 335 alin. (1) şi (4) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271599_a_272928]
-
susține că, în acest fel, intervine arbitrariul în activitatea de urmărire penală, precum și un cadru prielnic pentru comiterea abuzurilor judiciare. Se face trimitere la noțiunea de "lege" și la standardele de calitate ale acesteia, așa cum ele au fost definite prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv prin hotărârile din 26 aprilie 1979, 20 mai 1999 și 4 mai 2000, pronunțate în cauzele Sunday Times împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Rekvenyi împotriva Ungariei și Rotaru împotriva
DECIZIE nr. 177 din 29 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 335 alin. (1) şi (4) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271599_a_272928]
-
că orice persoană trebuie să dispună de informații suficiente asupra normelor juridice aplicabile într-un caz dat și să fie capabilă să prevadă într-o măsură rezonabilă consecințele care pot să apară dintr-un act determinat. Se face trimitere la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, prin care aceasta a reținut că dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil presupune evitarea rămânerii prea mult în incertitudine a persoanei suspecte, cu privire la soarta sa. Se face trimitere
DECIZIE nr. 177 din 29 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 335 alin. (1) şi (4) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271599_a_272928]
-
3) și art. 24 din Constituție. 22. Referitor la dreptul la un proces echitabil, reglementat la art. 21 alin. (3) din Constituție și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea Constituțională a constatat, în jurisprudența sa, că acesta obligă la asigurarea prin legislația națională a unor garanții procesuale precum egalitatea armelor, contradictorialitatea, motivarea hotărârilor pronunțate, publicitatea procesului, soluționarea acestuia într-un termen rezonabil, prezumția de nevinovăție și asigurarea dreptului la apărare (a se vedea Decizia
DECIZIE nr. 177 din 29 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 335 alin. (1) şi (4) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271599_a_272928]
-
vedea Decizia nr. 667 din 15 octombrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 870 din 20 noiembrie 2015, paragraful 31). 23. Cu privire la dreptul la apărare, prevăzut la art. 24 din Constituție, s-a reținut, prin aceeași jurisprudență, că acesta conferă oricărei părți implicate într-un proces, potrivit intereselor sale și indiferent de natura procesului, posibilitatea de a utiliza toate mijloacele prevăzute de lege pentru a invoca în apărarea sa fapte sau împrejurări. Acest drept presupune participarea la
DECIZIE nr. 177 din 29 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 335 alin. (1) şi (4) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271599_a_272928]
-
pe rolul instanțelor judecătorești s-au aflat numeroase cauze prin care s-a solicitat recunoașterea ca vechime în muncă a perioadei de ucenicie, perioadă în care solicitantul a fost ucenic cu plată și a urmat cursurile unei școli profesionale. Examinarea jurisprudenței la nivel național a relevat că instanțele judecătorești sesizate cu aceste litigii au soluționat diferit această problemă de drept, considerând ca elemente esențiale pentru pronunțarea soluțiilor următoarele aspecte: - existența unui contract de ucenicie; - plata indemnizațiilor/salariilor; - plata cotizațiilor de asigurări
DECIZIE nr. 18 din 5 octombrie 2015 privind recursul în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale privind includerea perioadei de ucenicie în calculul vechimii în muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265831_a_267160]
-
în scopul pregătirii profesionale". În interpretarea acestor dispoziții legale, instanțele au statuat că durata pregătirii profesionale a angajaților în sistemul uceniciei în școli profesionale sau la locul de muncă constituie vechime în muncă. ... c) Într-o a treia orientare a jurisprudenței, minoritară, s-a considerat că perioada de ucenicie este recunoscută la calculul vechimii în muncă indiferent de plata contribuțiilor la asigurările sociale, dacă ucenicii au primit indemnizații pentru munca prestată, cu referire la art. 8 lit. a) din Hotărârea Consiliului
DECIZIE nr. 18 din 5 octombrie 2015 privind recursul în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale privind includerea perioadei de ucenicie în calculul vechimii în muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265831_a_267160]
-
reținut că ucenicia este o formă de calificare profesională care se face în baza unui contract de ucenicie și că plata contribuțiilor la fostele case de asigurări este în sarcina fostelor unități de stat. ... d) În a patra orientare a jurisprudenței s-a admis că perioada de ucenicie constituie vechime în muncă dacă pentru intervalul de timp corespunzător acestei perioade s-au virat contribuțiile pentru asigurările sociale de stat, indiferent dacă ucenicul a primit sau nu salariu, cu referire la art.
DECIZIE nr. 18 din 5 octombrie 2015 privind recursul în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale privind includerea perioadei de ucenicie în calculul vechimii în muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265831_a_267160]
-
de valorificarea ca vechime în muncă a perioadei de ucenicie doar dacă dovedesc că în această perioadă au primit salariu pentru care s-a virat contribuția legală la sistemul de asigurări sociale de stat. ... f) Într-o ultimă orientare a jurisprudenței, solicitarea de includere a perioadei de ucenicie la calculul vechimii în muncă a fost respinsă, considerându-se că aceasta nu reprezintă stagiu de cotizare, cu referire la art. 89 din Regulamentul de aplicare a Decretului nr. 292/1959 , avându-se
DECIZIE nr. 18 din 5 octombrie 2015 privind recursul în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale privind includerea perioadei de ucenicie în calculul vechimii în muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265831_a_267160]
-
în muncă. S-a subliniat că pe durata contractului de ucenicie, ucenicii nu au făcut dovada existenței contractelor de muncă, acestea fiind încheiate după absolvirea școlii profesionale, astfel încât perioada de ucenicie nu poate fi considerată vechime în muncă. ... 3. Sintetizând jurisprudența neunitară, Avocatul Poporului a arătat că în deciziile de admitere prezentate s-a considerat că este relevantă proba contractului de ucenicie, iar nu cea a contractului de muncă, at��ta vreme cât ucenicilor le-au fost plătite salarii ori indemnizații
DECIZIE nr. 18 din 5 octombrie 2015 privind recursul în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale privind includerea perioadei de ucenicie în calculul vechimii în muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265831_a_267160]
-
a cărei condiție primordială o constituie stagiul de cotizare, iar nu vechimea în muncă. De aceea, perioadele pentru care nu s-au datorat legal contribuții de asigurări sociale nu pot fi luate în considerare la stabilirea drepturilor de pensie. VI. Jurisprudența Curții Constituționale, a Curții Europene a Drepturilor Omului, a Curții de Justiție a Uniunii Europene 28. Jurisprudența Curții Constituționale: în ceea ce privește jurisprudența Curții Constituționale, nu au fost identificate decizii cu relevanță directă. Instanța de contencios constituțional a stabilit, însă, la nivel
DECIZIE nr. 18 din 5 octombrie 2015 privind recursul în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale privind includerea perioadei de ucenicie în calculul vechimii în muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265831_a_267160]