28,509 matches
-
atenție manifestată de ei față de necazurile neglijatei familii Iorga 103. Cum și-a realizat Iorga opera vieții? Care au fost tehnicile și motivațiile lui? Așa cum spunea el odată: "Faima ruginește dacă nu o lustruiești zilnic"104. Chiar și Titu Maiorescu remarca: "Iorga seamănă cu un paing care-și țese pînza, lucrînd tot timpul la ceva". Era înzestrat cu putere imediată de decizie, spirit de disciplină, vitalitate și energie care îi amplificau impulsivitatea. Iorga scria " În fața morții, oricine trebuie să aibă un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga a reacționat imediat: "Te poți împăca cu moartea o singură dată, atunci cînd îți dai duhul"205. Iorga nu nutrea nici o animozitate personală față de unguri. Atunci cînd aceștia au adus din Turcia trupul eroului lor național, Francisc Rákóczi, Iorga remarca: "Ungurii nu l-au uitat nici sub stăpînirea austriacă, nici acum. Acești oameni viteji și dîrji au știut să recunoască un luptător generos, care nu a renunțat la drepturile sale și nu s-a plecat în fața nimănui... Astăzi, noi, românii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fervent susținător al Franței și (cum spunea el) al "superbei" Serbii. A condamnat violentul bombardament al artileriei împotriva Belgradului, făcîndu-l răspunzător pe Tisza pentru aceasta. În iarna lui 1914, atunci cînd armata sîrbă și-a eliberat țara de ocupanți, Iorga remarca: "și Dumnezeu a coborît de pe tronul Lui și l-a înălțat pe cel umil". A urmat o campanie de simpatie față de Serbia în cadrul Institutului de Studii Sud-Est Europene și în "Revista istorică" (care și-a început apariția în 1915). Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
au asimilat fără nici o rezervă și și-au demonstrat loialitatea. Între 1914 și 1918, atitudinea evreilor est-europeni era radical diferită de cea din timpul celui de al Doilea Război Mondial. Deși lui Iorga i se întîmpla rareori să generalizeze, a remarcat totuși că "evreii din București întîmpină cu flori" sosirea germanilor; sau că "evreii se bucură de fiecare înfrîngere românească" în fața armatei germane. Mai tîrziu (în stilul său evocator), el prevedea întîmpinarea cu flori în mîini de către evrei a trupelor germane
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
acum, la 14 decembrie (sau, pe stil nou, la 27 decembrie) 1916, deputatul Iorga a luat cuvîntul în Cameră (acum în exil la Iași) ca să răspundă unui apel al Coroanei; cuvîntarea aceasta a fost punctul culminant al carierei sale60. A remarcat cu mîndrie că regele trecuse peste originea sa germană și a cerut de mai multe ori înfăptuirea unei reforme agrare. Apoi a continuat: "În trecut, mulți dintre noi au suferit; dacă am devenit ceva de-a lungul timpului, aceasta nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a întrebat el. "Nu! Am venit să luptăm!"64, i-au răspuns ei prompt. Iorga a reluat editarea "Neamului românesc" la Iași. Pentru prima oară erau tipărite 5.000 de exemplare zilnic, la ordinul regelui și pe cheltuiala statului. Iorga remarca: "A sosit în sfîrșit vremea cînd vorbele mele nu se mai pierd în vînt"65. În ciuda faptului că era bolnav, suferind de dureri intercostale mari, a făcut eforturi extraordinare. Principalul său colaborator era Vasile Bogrea, care (după moartea actorului Petre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
animal scăpat din cușcă 78. Dar Buzdugan adusese știri mai amenințătoare; unitățile rusești staționate în afara Iașului plănuiau arestarea familiei regale române. Trupele erau sub influența studentului anarhist Rashal și a prietenei acestuia. Rashal venise de la St. Petersburg, unde se făcuse remarcat prin aruncarea mai multor ofițeri de marină ruși în cazanele unei nave de război și fierberea lor de vii79. În fruntea detașamentului său, colonelul Gheorghe Rascoviceanu, un ofițer român plin de hotărîre, l-a salvat pe generalul Șcerbacev, comandantul "Frontului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în Cuba, Filipine și Mexic analiză pe care profesorul Bancroft n-ar fi putut să o scrie altfel și îl descria în final pe Wilson ca pe un "profesor de istorie și un academician liniștit"119. Nu putem decît să remarcăm cu tristețe la sfîrșitul secolului al XX-lea că președintele Wilson, ca și Iorga și fondatorul Cehoslovaciei, un alt profesor universitar, T. G. Masarýk (care a vizitat Iașul în 1917 și era prieten atît cu Woodrow Wilson cît și cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
priveliștea era prea frumoasă"). Vom arunca noi acum o privire. Perioada interbelică, în ciuda deficiențelor, a fost cea mai fericită perioadă din istorie României 1. Deși nu totul mergea foarte bine, în anii de început exista un optimism general. Mareșalul Foch remarca însă (atunci cînd i s-a arătat, în 1919, textul Tratatului de Pace de la Versailles): "Acesta nu este un tratat de pace, ci un armistițiu pe 20 de ani!" Clémenceau, adevăratul lui arhitect, era pesimist prin 1929 asupra șanselor păcii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
părăsit Partidul Naționalist Democrat și a devenit unul dintre cofondatorii "Ligii poporului" a generalului Averescu. Dar a avut neînțelegeri și cu el (în special datorită absenței din program a antisemitismului), revenind în cele din urmă la Partidul Naționalist Democrat. Iorga remarca: "Cuza nu este sincer"13. Tratatul de Pace de la București obliga România să garanteze evreilor cetățenia. Numai Cuza și Ion Zelea Codreanu au votat împotriva acestei prevederi. Iorga nu va participa la aceste alegeri sponsorizate de Puterile Centrale. Își schimbase
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ca să faci politică) Iorga nu avea nici o pondere. Politicienii foști "Iorghiști" se înclinau plini de grație și, ca să-l cităm pe Șeicaru, "îl părăseau pe Iorga cu durerea pe care o simțim atunci cînd renunțăm la iubirea tinereții noastre". Iorga remarca faptul că i-a auzit de multe ori "peste umăr" pe oameni numindu-l "idealist și vizionar" în cercurile politice 58. Pe lîngă toate, personalitatea lui garanta o instabilitate cronică a politicii sale; nici o prietenie (cu puține excepții) și nici o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fapt68. Iorga provenea din Moldova, care avea experiența unor îndelungate relații cu Rusia. Dar exista și un lucru cu care dr. Samuel Johnson ar fi fost de acord: Iorga avea un simț, o intuiție a istoriei. Acest lucru putea fi remarcat și în celelalte lucrări ale sale, nu numai în cea referitoare la comunismul din Rusia. Acest al șaselea simț a făcut ca operele lui Iorga să fie atît de valoroase. Iată cîteva citate din rîndurile scrise de el cu 60
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ziarist, ci și un mare scriitor francez"155. Ca fiu al marelui scriitor Alphonse Daudet, Léon Daudet moștenise evident de la tatăl său ceva imaginație poetică. Dar cum putea cineva să-l considere drept un mare scriitor francez? Citindu-i articolele, remarcai stilul său spectaculos uneori, întotdeauna violent, dar mai ales faptul că Daudet părea să fi dat un nou sens vulgarității. În 1928, un preot francez din ordinul Adormirii Maicii Domnului (ordin cunoscut pentru orientarea sa reacționară antirepublicană extremistă) și totodată
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în 1921): "Bolșevicii de la Moscova descoperă că națiunile constituie ceva real, un adevăr și o mare realitate indestructibilă"170. Dar Stalin nu credea în indestructibilitatea unei națiuni. Odată, în timpul celui de al Doilea Război Mondial, iritat de atitudinea ungurilor, a remarcat pe un ton banal față de Beneš: "Problema maghiară nu este decît o chestiune de carele cu boi disponibile". Avea să vină și timpul cînd Stalin va avea șansa să aplice metoda aceasta și în Basarabia, modificînd "marea și indestructibila realitate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
anunțau formarea guvernului Averescu. Guvernul Averescu a fost o "interpunere" plasată de Brătianu în vidul de putere pînă cînd el și Sistemul său liberal aveau să-și recapete suflul. Instituțiile liberale și marea finanță au continuat să controleze situația. Iorga remarca naiv că-și închipuie mutra lungă a lui Maniu după ce regele îl făcuse să petreacă o zi a păcălelilor (făcînd aluzia de precedentul istoric petrecut la Paris cînd toată lumea se aștepta ca Richélieu să piardă puterea)203. Prin 1926, Mareșalul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în mai 1928. Sute de mii de oameni au participat la această mare întrunire politică antiliberală. Iorga nu a acceptat să participe 209, refuzul său datorîndu-se animozității crescînde dintre el și Maniu, ca și dezgustului său profund față de populism. Iorga remarca mai tîrziu că întrunirea de la Alba Iulia s-a desfășurat "după cea mai bună tradiție revoluționară transilvăneană". Ceea ce nu era deloc un compliment. Masa de oameni adunată la Alba Iulia voia să organizeze un marș asupra Bucureștiului, ceea ce, din fericire
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
este faptul că Argetoianu, ca ministru de interne și de finanțe, știa totul despre putere. El știa ce înseamnă puterea, cum să o obțină și cum să abuzeze de ea. Nu este deci de mirare că Prințul Carol l-a remarcat de la bun început. Carol a călătorit în Italia ca să se familiarizeze cu activitățile fascismului cu ajutorul lui Argetoianu 45. Argetoianu i-a sugerat de la bun început lui Carol să instituie o dictatură totalitaristă, "mult înainte de accederea la putere a lui Mussolini
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
acestei cărți își amintește de atmosfera din copilăria petrecută printre prietenii de familie la Blois, Tours și Orleans (și de produsele de patisserie care ți se topeau practic în gură). Cei care participau la ieșirile în aer liber de după-amiază remarcau că aerul din zona Tours este "atît de dulce încît practic te adoarme..." Atmosfera aceasta a fost consacrată de expresia: "Mai bine Hitler decît Blum!" Echivalenții din Anglia ai acestor oameni știau că chiar dacă englezii vor cîștiga iminentul război, Imperiul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Zingarelli, cunoscut pentru grosolănia lui, l-a atacat pe Iorga în paginile ziarului "La Stampa". Zingarelli nu punea mare preț pe recunoștință, identificîndu-l clar pe Iorga cu poziția oficială a României. Bădărani de teapa lui Zingarelli sau Virgilio Gayda se remarcaseră (la ordinul personal al lui Mussolini) în galeria rezervată presei de la Liga Națiunilor huiduindu-l pe Haile Selassie în timpul discursului acestuia. Iorga nu s-a lăsat. I-a replicat lui Zingarelli că el (Iorga) nu a atacat niciodată Italia sau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
regal Carol). Apoi, G. Marinescu și sinistrul șef al Poliției Secrete, Mihail Moruzov 57. Mai erau și cîțiva membri mai puțin importanți, aflați cu toții sub supravegherea "iubitei Dudui". Influența Magdei Lupescu asupra lui Carol rămînea la fel de puternică. Codreanu avea dreptate remarcînd că "ordinele Madamei erau dorințele regelui". După desființarea partidelor politice, Iorga a considerat că "a venit vremea reconcilierii". O nouă Constituție Corporatistă a fost instituită, Iorga avînd un rol important în elaborarea ei. Constituția a fost supusă unui referendum prin
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Valahia venind din stepele Rusiei. Nu s-a ținut nici o cuvîntare. Familia Iorga era indignată de lașitatea și oportunismul înaltei societăți bucureștene, ajunse la culme mai ales după crimele de la Jilava. Capătul drumului lui Iorga a fost trist. Trebuie să remarcăm totuși o excepție: greu încercata Franță nu și-a uitat prietenul. Prezența la funeralii a însărcinatului francez a fost bătătoare la ochi. Au venit și cîțiva ofițeri superiori, protestînd prin prezența lor împotriva anarhiei legionare. Pe lîngă toate acestea, se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Saint Denis, 1893. 77 O viață de om așa cum a fost, vol. I, pp. 230 și 233 78 Op. cit., pp. 233-235 79 Familia Iorga, relatări făcute autorului 80 O viață de om așa cum a fost, vol. I, pp. 244-245. Iorga remarcă degajat că dacă "ești econom cu o bursă, aceasta va acoperi o mulțime de cheltuieli". Iorga avea o antipatie organică față de "Schmelztägel-Wien", rareori scăpînd ocazia de a scoate în evidență ceea ce vedea el în spatele impresionantei fațade a culturii vieneze. Fațada
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
p. 300 53 Theodorescu, op. cit., p. 321 54 O viață de om așa cum a fost, vol. I, pp. 312-313 și p. 259. Relatarea lui Iorga privind vizita sa în America conține erori. Descriind călătoria sa prin Sierra în California, el remarcă nonșalant că "am trecut pe lîngă Colorado, capitala Californiei". El confundă cufundarea "Lusitaniei" cu cea a "Titanicului". Americani și români din America, pp. 108 și 160 55 Op. cit., p. 104. Cum spunea Iorga, "l-am respins, așa cum a făcut-o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lui: Dacă nu mă citesc, ei au de pierdut" 60"Neamul românesc", 16 ianuarie 1921. G. Călinescu scria: "Este imposibil să treci peste vreun subiect din istoria românilor oricît de obscur și de limitat ar fi el fără să nu remarci că Iorga se află deja acolo... ", Călinescu, op. cit., p. 542. 61 Acest epitet poate fi găsit frecvent în "Neamul românesc", mai ales în perioada conflictelor politice din 1933 62 Șeicaru, op. cit., p. 78 63 Tudor Vianu, Arta prozatorilor români, București
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a avut ocazia să judece plauzibilitatea acestor opinii, apelînd la surse mai puțin dominate de prejudecăți decît E. Lovinescu 93 Șeicaru, op. cit., p. 72-75. Scriind despre cartea lui destul de interesantă tratînd Istoria slavilor de răsărit (History of Eastern Slavs), el remarca cu tristețe: "Mă întreb dacă un singur suflet măcar a citit-o vreodată". O viață de om așa cum a fost, vol. III, p. 7 94 Op. cit., vol. II, p. 83 95 Tudor Vianu, op. cit., vol. 2, pp. 147-148 96 Șeicaru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]